BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Studiu Investimental: 86% dintre investitorii din România investesc pe termen mediu şi lung

    Investimental, cel mai nou broker de pe piaţa de capital din România, anunţă finalizarea celei de-a treia ediţii a studiului cu privire la identificarea atitudinii investitorilor şi potenţialilor investitori locali de retail faţă de investiţiile la bursă, apetitul pentru acestea, precum şi modul în care înţeleg şi se raportează la instrumentele de investiţii.

    Cercetarea a avut loc în perioada martie-aprilie 2024 şi a fost efectuată pe un eşantion de 401 respondenţi, împărţiţi în investitori şi potenţiali investitori de retail, adulţi cu vârste cuprinse între 25-65 de ani din zonele urbane ale României, cu un venit lunar de peste 4.500 de lei şi economii de peste 3.000 de euro, cu studii superioare şi familiarizaţi cu utilizarea tehnologiei în viaţa de zi cu zi.

    „Înţelegerea comportamentului şi a profilului investitorilor de pe Bursa de Valori Bucureşti este esenţială pentru dezvoltarea unui climat investiţional mai stabil şi eficient în România. Cercetarea pe care am realizat-o pentru al treilea an la rând oferă o imagine de ansamblu asupra pieţei de capital din ţara noastră, identificând inclusiv oportunităţile şi riscurile posibile. Aceste informaţii pot ajuta la creşterea gradului de educaţie financiară în rândul populaţiei, prin oferirea unor soluţii care să răspundă nevoilor şi preocupărilor investitorilor şi potenţialilor investitori. Rezultatele studiului nostru din 2024 subliniază o creştere notabilă a interesului românilor pentru pieţele de capital, reflectând o maturizare a comportamentului investiţional şi o înclinare spre tranzacţii mai frecvente. Acest lucru este evidenţiat inclusiv de creşterea ponderii sumei investite din venitul lunar, coroborată cu scăderea înregistrată de venitul mediu al investitorilor comparativ cu 2023, ceea ce sugerează diversificarea bazei de investitori, tranzacţionarea nemaifiind privită ca o activitate rezervată exclusiv celor cu venituri mari şi foarte mari. În legătură cu percepţia pe care investitorii o au faţă de investiţii, marea majoritate consideră tranzacţionarea o modalitate de investiţie, în timp ce se remarcă o creştere semnificativă a celor care văd tranzacţionarea ca pe un mod de economisire, unul dintre motive fiind protejarea de inflaţia aflată încă la un nivel ridicat”, spune Mihaela Bîciu, CEO al Investimental.

    În ceea ce priveşte tranzacţionarea şi frecvenţa tranzacţionării la bursă, 55% dintre respondenţi tranzacţionează de mai puţin de 3 ani, în timp ce 45% sunt activi de peste 3 ani, existând un trend ascendent pentru persoanele care tranzacţionează de mai mult de 3 ani faţă de 2023, când procentul era de 42%. În 2024, 73% dintre investitorii de retail intervievaţi tranzacţionează cel puţin o dată pe lună la bursă, procentul fiind în creştere uşoară faţă de ponderea de 67% înregistrată în 2023.

    Totodată, 49% dintre investitori menţionează că tranzacţionează pe termen lung, în timp ce 37% o fac pe termen mediu. Doar 14% dintre respondenţi au afirmat că tranzacţionează pe termen scurt. În această privinţă, se observă o uşoară modificare a comportamentului investiţional comparativ cu 2023, atunci când numai 9% dintre investitori tranzacţionau pe termen scurt, în timp ce 90% aveau un orizont investiţional pe termen mediu şi lung.

    În 2024, 47% dintre investitorii respondenţi au declarat că alocă pentru investiţii peste 15% din venitul lunar, restul de 53% alocând investiţiilor sub 15% din venitul lunar. Se remarcă o majorare a celor care alocă investiţiilor o pondere mai mare din venituri în comparaţie cu 2023, atunci când împărţirea dintre alocarea a peste 15% şi a sub 15% din venitul lunar a fost de 43%-56%.

    În ceea ce priveşte principalele motive pentru care investitorii tranzacţionează, aceştia au menţionat, în 2024, obţinerea independenţei financiare, siguranţa financiară pe termen lung, obţinerea unui venit pasiv, formarea unei rezerve pe care să se poată baza şi îmbunătăţirea stilului de viaţă, fără a exista modificări majore comparativ cu ediţia anterioară a studiului.

    Din punctul de vedere al instrumentelor deţinute în portofoliul de investiţii în 2024, acţiunile ocupă primul loc (70%), urmate de titluri/obligaţiuni ale statului (44%), criptomonede (41%), fonduri mutuale (29%), valută (28%), ETF-uri (28%), obligaţiuni ale companiilor (25%), mărfuri (22%), imobiliare cu deţinere (20%) şi imobiliare fără deţinere (10%).

    Interesul investitorilor faţă de tipurile de instrumente financiare a rămas relativ constant comparativ cu rezultatele înregistrate în anul 2023, cele mai semnificative evoluţii pozitive din 2024 fiind înregistrate pentru criptomonede (+8pp) şi imobiliare cu deţinere (+7pp).

    În legătură cu percepţia faţă de investiţii, 89% dintre investitori consideră tranzacţionarea ca pe o modalitate de a investi, în uşoară scădere comparativ cu rezultatul din 2023, când procentul a fost de 93%. În acelaşi timp, 49% dintre respondenţi văd tranzacţionarea ca o modalitate de economisire, în creştere cu 10pp faţă de anul precedent.

    Printre motivele care stau la baza deciziei de investiţie în acţiunile companiilor listate, investitorii au menţionat în 2024 încrederea în companiile în care investesc (59%), protejarea de inflaţie (47%), selectarea companiilor care le plac (45%), dobânda compusă (43%) şi riscul mediu (42%). Faţă de studiul din 2023, singura evoluţie semnificativă din acest an a avut în vedere protejarea faţă de inflaţie, motiv care a înregistrat o creştere de 17pp în rândul investitorilor.

    La nivelul motivelor pentru care investesc în titluri/obligaţiuni ale statului, investitorii consideră că astfel de instrumente deţinute sunt mai sigure, prezentând un risc scăzut (83%), au garanţia primirii banilor înapoi (59%) şi nu prezintă volatilitate datorită dobânzii fixe (41%). Faţă de rezultatele din 2023, cea mai importantă modificare în rândul motivelor de a investi în titluri/obligaţiuni ale statului a fost înregistrată pentru garanţia primirii banilor înapoi, cu o scădere de 10pp.

    În ceea ce priveşte pieţele pe care aceştia tranzacţionează în 2024, 66% dintre respondenţi sunt activi pe piaţa locală, în timp ce 61% dintre investitori tranzacţionează pe piaţa externă. De asemenea, în 2024, procentul din portofoliul unui investitor alocat pentru piaţa locală este de 53%, restul de 47% fiind alocat pentru piaţa externă.

    Ponderile referitoare la preferinţa investitorilor şi alocarea procentului din investiţii pentru piaţa locală şi cea externă nu au înregistrat modificări semnificative comparativ cu rezultatele ediţiei precedente a studiului. Investitorii cu vârsta cuprinsă între 25-35 de ani investesc semnificativ mai mult în piaţa externă, comparativ cu numărul total de respondenţi, în timp ce persoanele cu vârsta cuprinsă între 46-65 de ani preferă să investească mai mult în piaţa locală, comparativ cu media totală.

  • Radu Crăciun, BCR Pensii: Nu pot să nu remarc rezilienţa pieţelor de capital în pofida acestui coşmar geopolitic cu care ne confruntăm. Investitorii, surprinzători de calmi

    În contextul tensiunilor crescânde din Orientul Mijlociu şi războiului din Ucraina, cât şi ca urmare a experienţei căpătate în timpul crizei generate de Covid-19, investitorii de pe pieţele internaţionale de capital nu mai iau atât de multe decizii emoţionale ca în anii trecuţi şi dau dovadă de mai multă stăpânire de sine, spune Radu Crăciun, director general al BCR Pensii şi preşedinte al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat.

    „Nu ştiu cât se datorează lecţiilor pe care le-am învăţat, încă nu pot să nu remarc rezilienţa uimitoare a pieţelor de capital, în pofida acestui coşmar geopolitic cu care ne confruntăm. În opinia mea, investitorii sunt surprinzători de calmi, în ciuda circumstanţelor tensionate”, consideră Radu Crăciun.

    Reprezentantul BCR Pensii a fost prezent la evenimentul CFA Central And Eastern Europe Investment Conference – Transmisiune ZF Partners Events, într-un panel din care au mai făcut parte Robert Bohynik, managing director, CIO, Goldman Sachs Poland, Gavin Marriott, investment director from global and US Equities, Schroders, Adrian Tănase, CEO al Bursei de Valori Bucureşti, şi Petr Koblic, CEO al Bursei de Valori din Praga.

    „În acest context ni s-a reamintit că, pentru a gestiona riscul şi frica, diversificarea este o unealtă foarte bună, vorbind despre diversificare pe lanţuri logistice, cât şi în ceea ce priveşte portofoliul de investiţii”, adaugă el.

     

    Ce a mai declarat Radu Crăciun în timpul conferinţei:

     

    • Crizele – nelimitându-mă doar la pandemie, ci şi la criza geopolitică şi cea din 2008 – nu au adus nimic din ce noi, profesioniştii, nu ştiam, ci doar au amintit nişte lucruri care probabil fuseseră uitate. Unul dintre cele mai importante este faptul că nu toate crizele arată la fel. În timpul pandemiei, am văzut multe studii care încercau să modeleze criza pandemică folosind termenii crizei financiare, ceea ce este o prostie.

     

    • Există tot timpul această tentaţie să încerci să foloseşti trecutul în încercarea de a extrapola. O lecţie pe care ar putea să o învăţăm este faptul că ar trebui să ne uităm la specificităţi şi la rădăcinile adânci ale crizei pe care vrem s-o analizăm.

     

    • Un aspect relevant, care ne-a reîmprospătat memoria, spune cât de importantă este frica în timpul unei crize. Din cauza fricii, unii oameni sau, mai rău, instituţii, au făcut nişte erori de judecată care au avut efecte în anii care au urmat. Bineînţeles, publicul a început să se panicheze şi să îşi retragă activele în cele mai proaste momente şi au pierdut o mulţime de bani.

     

  • Real Estate. Cifrele schimbării paradigmei din piaţa office

    Piaţa de birouri a Capitalei pare să se confrunte cu un paradox: chiar dacă închirierile au ajuns la un record din punctul de vedere al suprafeţei în 2023, investitorii încă aşteaptă o „normalizare” a modului de lucru, iar proiectele noi se lasă aşteptate. 

     

    Dacă în ultimii 5 ani vorbeam de un volum mediu de tranzacţii de aproximativ 600 de milioane de euro pe an, doar cu clădiri de birouri, anul trecut s-au tranzacţionat mai puţin de 100 de milioane de euro cu astfel de astfel de clădiri, ceea ce înseamnă un declin de peste 80% – astfel că piaţa se confruntă cu un paradox. Este în creştere cererea, susţinută şi de faptul că pipeline-ul, cum spunem noi în engleză, proiectele noi livrate în piaţă sunt din ce în ce mai puţine. Pentru că în această perioadă de neclaritate şi dezvoltatorii şi companiile au decis să facă o pauză a investiţiilor. Ne aşteptăm ca în 2024 rata de neocupare să înceapă să scadă şi treptat şi investitorii să îşi dea seama că fundamentele, cel puţin la nivelul Bucureştiului, sunt sănătoase. Există cerere, există companii care se extind. Oamenii se întorc treptat în spaţiile de birouri şi să înceapă astfel să se şi tranzacţioneze clădiri”, a observat în una dintre emisiunile ZF Real Estate by Storia.ro, Cristi Moga, head of capital markets, Cushman & Wakefield Echinox. România a înregistrat anul trecut un volum al tranzacţiilor de 488 milioane de euro, în scădere cu 62% faţă de 2022. Creşterea costurilor de finanţare şi reticenţa investitorilor faţă de sectorul de birouri, care a fost clasa de active preferată în ultimii 5 ani, au avut un impact semnificativ asupra activităţii de investiţii. Astfel, tranzacţiile cu proiecte de birouri au reprezentat doar 19% din volumul tranzacţionat, în condiţiile în care contribuţia acestui sector în perioada 2018-2022 a fost de peste 60%. Pe de altă parte, anul 2023 a adus un nou record în ceea ce priveşte tranzacţiile de închiriere pe piaţa de birouri din Bucureşti, fiind semnate contracte pentru aproximativ 500.000 de metri pătraţi.

    „Acest record pozitiv vine pe de o parte după doi ani în care companiile nu ştiu de cât spaţiu au nevoie mai exact şi pe fondul unei cereri care s-a acumulat în aceşti ani”, observă Cristi Moga. Astfel, în timp ce există o cerere în creştere, susţinută şi de faptul că proiectele noi în piaţă sunt din ce în ce mai puţine, investitorii încă se lasă aşteptaţi: „Ne aşteptăm ca în 2024 rata de neocupare să înceapă să scadă şi, treptat şi investitorii să îşi dea seama că, cel puţin la nivelul Bucureştiului, fundamentele pieţei de birouri sunt sănătoase. Există cerere, există companii care se extind. Oamenii se întorc, treptat, în spaţiile de birouri şi încep astfel să se tranzacţioneze clădiri”. Efervescenţa în materie de închirieri se explică mai ales prin amânarea deciziilor de închiriere din perioada 2021-2022 şi a contractelor care au ajuns la maturitate în 2023:  „Au fost ani buni cu livrări importante, cu contracte noi care au început, care ajungeau la maturitate şi în 2023 trebuia luată o decizie. Am avut destul de multe tranzacţii în care fie s-a salvat spaţiu suplimentar, fie s-a păstrat aceeaşi suprafaţă. Au fost într-adevăr şi ocupanţi mari care au dat o parte din spaţii înapoi, dar nu la amploarea care se anticipa.” Pe de altă parte, s-au înregistrat şi contracte noi – „Vorbim despre relocări,  de clădiri care anul trecut au fost livrate, în plus, am mai remarcat anul trecut o tendinţă a companiilor de a-şi îmbunătăţi spaţiul de lucru. Aici vorbim despre o îmbunătăţire atât calitativă, şi anume a închiria spaţii mai bune în clădiri mai noi, cu specificaţii tehnice mai bune, cât şi o îmbunătăţire a poziţiei, venind poate dinspre zone mai periferice ale oraşului către zone mai bine conectate, mai aproape de metrou, mai aproape de centrul oraşului, mai aproape de un
    mall etc”. 

    Noua viaţă a birourilor neadaptate la clienţII
    postpandemici

    „Observăm este că piaţa chiriaşilor s-a adaptat la noile condiţii postpandemice. Practic, în ultimii doi ani, între 2021 şi 2023, s-au tranzacţionat peste 1 milion de metri pătraţi, ceea ce înseamnă aproape o treime din stocul de birouri din Bucureşti”, a observat Mădălina Cojocaru, partner office agency la Cushman & Wakefield Echinox, evoluţia din ultimul timp a pieţei de birouri,
    într-un alt interviu ZF Real Estate by Storia.ro. Potrivit ei, chiriaşii prezentului au început să îşi exprime nevoile în ceea ce priveşte lucrul de la birou, atât în ceea ce priveşte designul, spaţiul interior, cât şi nevoia de flexibilitate şi au existat chiar şi situaţii în care au avut nevoie de spaţiu suplimentar.

    „Într-adevăr, din cauza modului de lucru hibrid, spaţiile s-au redus cu 10-15%, însă ce am observat cel mai mult este nevoia chiriaşilor de spaţii de birouri moderne, spaţii de birouri în clădiri verzi, în clădiri centrale şi ultra-centrale, în clădiri care sunt aproape de huburi importante de transport în comun. Practic, proprietarii acestor imobile au reuşit să-şi ridice gradul de ocupare şi să semneze contracte sau să îşi reînnoiască contractele la chirii mai mari decât în 2020.” Peste 50% din spaţiile tranzacţionate anul trecut au fost reînnoiri, însă au existat şi relocări ale unor companii care s-au uitat la disponibilitatea din piaţă. „Şi în momentul de faţă avem spaţii bune în clădiri de clasă A, aproape de mijloacele de transport în comun precum metroul, care este cel mai important. Avem spaţii noi, la cheie, cu partiţionări noi, moderne. Şi acest lucru a reprezentat un avantaj pentru clienţii care voiau să plece din zone mai greu accesibile sau pentru care naveta angajaţilor dura mai mult decât dacă ar fi stat în zone centrale sau semicentrale.”

    Astfel, prin reducerea spaţiilor cu până la 15% de către companiile care ocupau suprafeţe mari, s-au creat disponibilităţi, respectiv oportunităţi pentru acele companii care voiau să se mute în zone mai centrale, de pildă. În ceea ce priveşte spaţiile de birouri care nu includ astfel de avantaje, există posibilitatea ca acestea să treacă printr-un proces de reconversie. „Este posibil ca în curând să vedem că spaţiile de birouri aflate în zone mai puţin accesibile să treacă prin procese de reconversie. Adică acele clădiri de birouri care sunt în zone greu accesibile şi care nu au acces la metrou pot fi oportunităţi foarte bune pentru clinici private, pentru şcoli private, cât şi pentru proprietăţi rezidenţiale.” Potrivit Mădălinei Cojocaru, o mare parte din aceste spaţii au devenit clinici medicale, iar acum încep să devină atrăgătoare şi pentru şcolile private. „Sunt clădiri cu etaje flexibile, cu suprafeţe mari pe etaj, sunt spaţii care sunt deja partiţionate. Sunt clădiri în parcuri de birouri unde poţi amenaja şi exteriorul astfel încât să creezi zone în care să stimulezi comunitatea. Aşadar, sunt extrem de ofertante şi clienţii pot găsi multe opţiuni de a adapta atât interiorul cât şi exteriorul clădirii.”  

     

    Carte de vizită Cristi Moga:

    1. Cristi Moga coordonează departamentul Pieţe de Capital din cadrul Cushman & Wakefield Echinox supervizând activitatea echipei responsabile cu tranzacţionarea activelor imobiliare în scopuri de investiţii;

    2. El s-a alăturat Cushman & Wakefield Echinox în octombrie 2015, după o carieră de 10 ani ca jurnalist imobiliar pentru Ziarul Financiar, cel mai prestigios ziar de afaceri din România, unde a publicat mai mult de 5.000 de articole (ştiri, analize şi interviuri) despre domeniul imobiliar;

    3. În 2018, Cristi a fost promovat în funcţia de şef al cercetării şi şi-a dobândit expertiza în cercetare şi analiză de piaţă în segmentele de retail, rezidenţial, birouri, industrial şi ospitalitate, fiind implicat în peste 50 de studii personalizate, furnizând soluţii strategice pentru proiectele de dezvoltare şi investiţii în valoare de peste 1 miliard de euro.

     

    Carte de vizită Mădălina Cojocaru:

    1. Cu o experienţă de peste 15 ani pe piaţa imobiliară, Mădălina Cojocaru este unul dintre cei mai vechi membri ai echipei Cushman & Wakefield Echinox;

    2. Ea coordonează o echipă de şapte consultanţi specializaţi pe piaţa serviciilor oferite proprietarilor şi chiriaşilor de spaţii de birouri;

    3. Rolul său constă în identificarea de noi clienţi şi oportunităţi de afaceri pe segmentul de birouri, de a sprijini chiriaşii în deciziile de dezvoltare, inclusiv cu privire la potenţialele strategii de vânzare sau achiziţie.

    Mădălina Cojocaru: „Este posibil ca în curând să vedem că spaţiile de birouri aflate în zone mai puţin accesibile vor trece prin procese de reconversie. Adică acele clădiri de birouri care sunt în zone greu accesibile şi care nu au acces la metrou pot fi oportunităţi foarte bune pentru clinici private, pentru şcoli private, cât şi pentru proprietăţi rezidenţiale.“

    4 întrebări şi răspunsuri din interviurile cu reprezentanţii Cushman & Wakefield Echinox

     

    Cum va evolua rata de neocupare pe piaţa office a Capitalei?

    Cristi Moga: Trebuie ca în primul rând să avem în vedere faptul că anul acesta pro­babil va fi primul, dacă nu mă înşel, după 20 de ani în care e posibil să nu avem nicio clădire nouă de birouri livrată în Bucureşti. În condiţiile acestea şi în condiţiile în care vorbim de o cerere netă de circa 100.000 mp/an, pe un orizont de ultimii 10-15 ani ne aşteptăm ca rata de neocupare să scadă cu între 2 şi 3 puncte procentuale anual – dacă acum vorbim despre 15%, până la finalul anului vom vorbi de maximum 12%, dar aici există o diferenţă mare între zonele Bucureştiului – în zona centrală, aceasta este deja de sub 10%.

    Care sunt perspectivele de dezvoltare a pieţei de birouri din Bucureşti pe termen mediu şi lung?

    Cristi Moga: Pe termen mediu şi lung, cred că Bucureştiul are încă foarte mult spaţiu de creştere, atât pe segmentul de birouri, care este practic potenţat de energia oraşului pe care o dau studenţii acestui oraş şi tineretul şi faptul că Bucureştiul continuă să fie un magnet pentru populaţia tânără care vine în acest oraş să înveţe şi să-şi găsească un rost în viaţă, este o mare insulă de de creştere pentru pentru ţara asta şi nu numai. Îmi amintesc că în facultate aveam colegi din Bulgaria, din Republica Moldova, din Albania, din întreaga regiune. Unii dintre ei au rămas în Bucureşti, s-au stabilit aici şi-au făcut familii aici, au un anumit nivel de educaţie şi pot să lucreze în această industrie a serviciilor care generează cerere pentru spaţii de birouri. Şi suntem încă o piaţă foarte tânără. Piaţa a început practic să se dezvolte în urmă cu 20 de ani. Cei care erau la început de carieră atunci acum probabil au undeva între 40-45 de ani, sunt de vârsta noastră, iar noi vom rămâne în continuare ocupanţi de birouri pentru următorii 20 de ani. Şi din urma în urma noastră vin noile generaţii care, cel puţin la nivelul Bucureştiului, se vor îndrepta către zona de zona de servicii, pentru că producţia pentru producţie se găsesc şi alte alte zone care au şi mai multă tradiţie – Timişoara, Ploieşti, Piteşti, Craiova sunt poli importanţi de producţie care îşi aduc la rândul lor contribuţia în PIB-ul, în PIB-ul ţării. Dar Bucureştiul este o destinaţie mai ales de servicii.

    Ce se întâmplă cu spaţiile de birouri care nu au avantajele pe care le caută chiriaşii postpandemici?

    Mădălina Cojocaru: Aceasta este o provocare la care împreună cu proprietarii, în calitate de consultanţi, ne uităm. Există posibilitatea ca în curând să vedem reconversii. Adică acele clădiri de birouri care sunt în zone greu accesibile şi care nu au acces la la metrou pot reprezenta oportunităţi foarte bune pentru clinici private, clinici medicale, de exemplu, pentru şcoli private, dar în acelaşi timp avem şi cereri noi care apar în piaţă, de la clienţi care doresc să stea mai aproape de zone rezidenţiale în care densitatea nu este atât de mare, şi aici mă refer la Pipera. Dar în mare parte, proprietarii acestor clădiri se uită la posibilitatea de a oferi o altă utilitate spaţiului şi au început deja să facă acest lucru. Există astfel de cazuri, cunosc un caz în care se gândeau să transforme o clădire de birou în rezidenţial. Este vorba despre clădiri cu etaj flexibil, clădiri cu suprafeţe mari pe etaj, sunt spaţii care sunt deja partiţionate. Sunt clădiri în parcuri de birouri unde poţi amenaja şi exteriorul astfel încât să creezi zone în care să stimulezi comunitatea. Deci sunt extem de ofertante şi-şi pot găsi multe opţiuni de a adapta atât interiorul cât şi exteriorul clădirii.

    Ce urmează pentru piaţa de birouri din Bucureşti?

    Mădălina Cojocaru:  Cred că, în continuare, 2024 va fi un an activ în care numărul de metri pătraţi tranzacţionaţi se va apropia de cel semnat în 2023, dar cred că tipul tranzacţiilor va fi mai degrabă de relocare şi achiziţie de spaţii nou. Cred că reînnoirile vor atinge un procentaj mai mic, dar piaţa îşi va păstra dinamismul.

  • Schimbări în topul celor mai mari administratori de fonduri mutuale după active Raiffeisen AM a trecut pe prima poziţie în locul Erste AM în martie. BRD AM a depăşit BT AM şi a ajuns pe locul trei în februarie. Activele nete ale celor mai mari 10 societăţi de administrare au urcat cu 9% în primele trei luni, la 22 mld. lei.

    Raiffeisen Asset Management şi-a majorat în primul trimestru din 2024 cu 11,3% sau 462 mil. lei activele nete pe care le administrează (OPCVM), ajungând la un total de 4,56 mld. lei şi reuşind să depăşească în cursul lunii martie Erste Asset Management, a cărui creş­tere a fost de 6% sau 257 mil. lei, la 4,55 mld. lei, conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor agregate de la Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF).

    O altă schimbare la vârful administratorilor de fonduri a avut loc în februarie între BRD Asset Management şi BT Asset Management. BRD AM a înregistrat o creştere a activelor nete de 13,2% (526 mil. lei), a doua cea mai ridicată în funcţie de dinamică şi cea mai mare în funcţie de valoare, reuşind să depăşească BT AM, care a crescut cu 8,1% (326 milioane de lei). BRD AM a urcat astfel pe locul trei.

    Cea mai mare creştere procentuală a avut-o Patria Asset Management, respectiv 35,7% (76 mil. lei), administratorul de pe locul şapte, cu 288 mil. lei active nete. Primii trei brokeri au puţin peste 20% cotă de piaţă, iar BT AM are 19,5%. Cei mai mari 10 însumează 99,8% din piaţă.

    Activele nete ale celor mai mari 10 administratori de fonduri mutuale au crescut cu 9% sau 1,8 mld. lei în primele trei luni din 2023, ajungând la 22,1 mld. lei. La finele lunii martie, industria fondurilor deschise de investiţii avea 22,2 mld. lei active nete, în creştere cu 9% de la începutul acestui an.

    Numărul investitorilor a ajuns la 647.793 de persoane, de la 589.428 de clienţi la finele anului 2023, adică un plus de 9,9% sau 58.365 de persoane. În acelaşi timp, subscrierile în cele 93 de fonduri au ajuns la 1,35 mld. lei în primele trei luni.


     

     

  • Investitorii mici pun la bătaie 1 mld. lei în oferta de listare a Premier Energy, cu peste 30% mai mult decât valoarea IPO-ului. “Investitorii de retail au devenit o forţă redutabilă pe piaţa noastră de capital”

    Oferta de listare la Bursa de Valori Bucureşti a furnizorului de gaze naturale şi electricitate Premier Energy (sub simbolul PE) a atras în cele trei zile cu discount de 5% subscrieri de aproximativ 1 miliard de lei (200 mil. euro), arată datele analizate de ZF.

    Micii investitori au subscris 47 milioane de acţiuni PE, adică de aproape şapte ori peste cât au ei alocat pentru o companie care este evaluată în prospectul de listare la un multiplu P/E (raport capitalizare/preţ cu rezultatele pe 2023) cuprins între 6 şi 7. Numărul de ordine în trei zile este de 12.325. Un investitor poate avea unu sau mai multe ordine alocate.

    “Ne-am tot întrebat când vom mai avea un IPO precum Hidroelectrica la Bursa de Valori, ceva cu adevărat electrizant şi de calibru. Este aici, tot din energie verde, pentru un campion naţional şi regional. Şi tot investitorii retail sunt cei care arată din nou ce forţă redutabilă pot fi pe piaţa noastră de capital”, potrivit Departamentului de Equity Research al TradeVille, cel mai mare broker de retail la BVB.

    Oferta a început miercuri, 8 mai, şi este programată a se încheia pe 15 mai şi constă în vânzarea a circa 36 milioane de acţiuni PE, în principal prin majorare de capital cu acţiuni noi, la care se adaugă şi vânzări din partea unicului acţionar, fondul ceh de investiţii EMMA Holding. Numărul de acţiuni poate fi majorat cu 20%.  

    Investitorii de retail au avut un discount de subscriere de 5% în primele zile, care se aplică la preţul final al ofertei. Cel din urmă va fi decis de companie alături de brokeri pe baza feedback-ului din partea marilor investitori.

    Astfel, în sistemul Bursei de Valori Bucureşti au fost introduse ordine pentru achiziţia a 47 milioane de acţiuni la preţul de 21,5 lei la care investitorii de retail pot subscrie. Cu alte cuvinte retailul a subscris până acum cu 30% peste întreaga ofertă.

    Micii investitori au alocate 7,2 milioane de acţiuni – în scenariul standard care nu presupune supliementarea tranzacţiei, opţiune care are şanse de a se materializa dat fiind interesul pe această tranşă- reprezentând 20% din toată oferta. Restul de 80% sunt alocate investitorilor instituţionali.

    Mai multe info despre IPO-ul Premier Energy aici, aici, aici, şi aici.

  • Bursă: Oferta Premier Energy a strâns până acum ordine de 500 mil. lei din partea investitorilor de retail. Grad de subscriere de 333%

    Oferta de listare la Bursa de Valori Bucureşti a furnizorului de gaze naturale şi electricitate Premier Energy (sub simbolul PE) a strâns vineri la ora 15:30, deci aproape de încheierea perioadei cu discount de 5%, subscrieri de aproape 500 milioane de lei, arată datele analizate de ZF.

    Oferta a început miercuri, 8 mai, şi este programată a se încheia pe 15 mai şi constă în vânzarea a circa 36 milioane de acţiuni PE, în principal prin majorare de capital cu acţiuni noi, la care se adaugă şi vânzări din partea unicului acţionar, fondul ceh de investiţii EMMA Holding. Numărul de acţiuni poate fi majorat cu 20%.

    Investitorii de retail au un discount de subscriere de 5% în primele zile, care se aplică la preţul final al ofertei. Cel din urmă va fi decis de companie alături de brokeri pe baza feedback-ului din partea marilor investitori.

    Astfel, în sistemul Bursei de Valori Bucureşti sunt introduse ordine pentru achiziţia a 23,1 milioane de acţiuni la preţul de 21,5 lei la care investitorii de retail pot subscrie. Aceştia au alocate 7,2 milioane de acţiuni – în scenariul standard care nu presupune supliementarea tranzacţiei, opţiune care are şanse de a se materializa dat fiind interesul pe această tranşă- reprezentând 20% din toată oferta. Cu alte cuvinte până acum oferta are un grad de subscriere de 333%, adică un indice de alocare de 0,3. Investitorii primesc aşadar o treime din cât au subscris şi restul banilor înapoi în conturi, potrivit datelor de subscriere valabile vineri ora 15:30.

    Mai multe info despre IPO-ul Premier Energy:

    Rezumat al ofertei de listare a Premier Energy: investitorii de retail au 20% din ofertă şi discount de 5% în primele trei zile, posibile realocări între tranşe, evaluare între 6 şi 6,8 ori profitul net în scenariul de bază, promisiune de dividende cuprinsă între 30% şi 70% din profitul net consolidat, acţionar vânzător din Cipru

    Testul Bursei de Valori în 2024: Cehii de la Premier Energy vor să ridice până la 180 mil. euro de la investitori într-o săptămână. Din 8 mai până pe 15 mai Premier Energy derulează o ofertă de listare cu acţiuni la BVB la o evaluare de până la şapte ori profitul net pe 2023. Promisiune de plată a unor dividende între 30% şi 70% din profitul net consolidat

    Prima zi a IPO Premier Energy: subscrieri de aproape 30 mil. lei din partea investitorilor de retail. “Începutul este promiţător”

     

     

     

  • Micii investitori au subscris acţiuni Premier Energy de 1,2 mil. lei în primele minute de debut

    Primele zece minute ale ofertei de vânzare de acţiuni Premier Energy, atât prin majorare de capital cât şi vânzare din partea acţionarului majoritar, adică fondul de investii EMMA, au adus subscrieri de 50.000 de acţiuni din partea micilor investitori, potrivit datelor agregate de ZF.

    La preţul de 21,5 lei la care subscriu aceştia îndemână tranzacţii de 1,2 mil. Lei.

    Discountul de 5%, valabil în primele trei zile, se aplică la preţul final al ofertei, care va fi stabilit de companie şi brokeri în funcţie de interesul investitorilor.

    Micii investitori au alocat 20% din ofertă.

    Citiţi aici rezumatul integral al ofertei de listare.

  • Unul dintre cei mai puternici miliardari ai lumii se pregăteşte să predea cheile imperiului, dar tranziţia este plină de surprize, iar investitorii se uită speriaţi la planurile de succesiune. Cine ar urma să preia gigantul Berkshire Hathaway

    Legendarul investitor american Warren Buffet şi-a ales în sfârşit succesorul pentru tronul Berkshire Hathaway, însă alegerea lui Greg Abel i-a pus pe acţionari pe gânduri. Abel s-a făcut remarcat în companie după ce a dus afacerile cu energie ale Berkshire pe noi culmi, scrie CNBC.

    „Greg înţelege extraordinar de bine afacerile şi modelul de business. Las în mâna lui alocarea de capital”, a spus Waren Buffet.

    Comentariul lui Buffet a stârnit imediat dezbateri între acţionari. Unii l-au interpretat ca însemnând că Abel, vicepreşedinte al operaţiunilor de non-asigurări, nu numai că va face achiziţii în viitor, dar va alege şi acţiuni pentru portofoliul de acţiuni de 360 de miliarde de dolari al Berkshire.

    Alţii cred că Abel va fi mai degrabă dispus să delege responsabilitatea selectării acţiunilor.

    „Cred că a vrut ca Abel să ia propriile decizii în ceea ce priveşte portofoliul de acţiuni, cât de mult din portofoliul de investiţii să fie alocat acţiunilor şi aşa mai departe”, a declarat pentru CNBC Haruki Toyama, manager de portofoliu la Madison Investments, un acţionar al Berkshire.

    Locotenenţii lui Buffett în materie de investiţii, Todd Combs şi Ted Weschler, au gestionat în mod independent aproximativ 15 miliarde de dolari fiecare pentru Berkshire în ultimul deceniu. Mulţi au speculat că aceşti doi foşti manageri de fonduri speculative vor prelua în cele din urmă întregul portofoliu. Cu toate acestea, Buffett nu a dezvăluit istoricul lor din ultimii ani.

    De asemenea, cei doi au ajutat Berkshire să încheie tranzacţii. În plus, Combs este directorul general al Geico, bijuteria coroanei din afacerea de asigurări a Berkshire.

    Abel, în vârstă de 61 de ani, a devenit cunoscut ca moştenitorul aparent al lui Buffett în 2021, după ce Charlie Munger a făcut din greşeală această dezvăluire la adunarea acţionarilor din acel an.

    Abel a supravegheat mari porţiuni din vastul imperiu al Berkshire, inclusiv energie, căi ferate şi retail, dar este cunoscut pentru expertiza sa în domeniul energiei, deoarece a lucrat la predecesorul Berkshire Hathaway Energy din 1992.

    Buffett, care va împlini 94 de ani în august, a recunoscut el însuşi că s-a răzgândit în privinţa planului de succesiune, menţionând că decizia sa este influenţată de cât de mult au crescut activele Berkshire.

    „Obişnuiam să gândesc altfel despre cum aş putea gestiona această situaţie, dar cred că această responsabilitatea ar trebui să fie a directorului general. Sumele au crescut mult la Berkshire şi nu vrem să încercăm să avem în jur de 200 de persoane care să administreze câte un miliard de dolari fiecare. Pur şi simplu nu funcţionează” a spus Buffet.

    Pe lângă portofoliul uriaş de acţiuni al Berkshire, rezervele de cash au crescut la aproape 189 de miliarde de dolari la sfârşitul lunii martie.

  • „Îngerii” care au salvat piaţa investiţiilor în start-up-uri tech

    Anul 2023 a fost un an dificil pentru start-up-urile de tehnologie locale, şi nu numai, care au avut nevoie de finanţări, în condiţiile în care investitorii au fost mai prudenţi în a susţine proiecte noi, direcţionându-şi banii pentru a susţine start-up-urile aflate deja în portofoliile lor sau stând efectiv în expectativă pentru a vedea ce se întâmplă la nivel macroeconomic. Grupurile de business angels au fost însă ca nişte „îngeri” care au salvat piaţa investiţiilor în start-up-uri tech anul trecut, iar Bravva Angels a fost unul dintre ele. Comunitatea de investitori din Bravva Angels a avut chiar ocazia astfel să investească inclusiv în start-up-uri mai mature, care altfel s-ar fi îndreptat către fondurile de investiţii.

    Am avut un avantaj ca business angels pentru că 2023 a fost un an mai slab, ceea ce a însemnat că VC-urile, banii mulţi, nu au fost uşor de accesat şi atunci start-up-urilor, chiar şi celor foarte bune, nu le-a fost uşor să ridice bani pentru o nouă rundă de la un fond. Au venit astfel către business angels pentru genul de instrument financiar care se cheamă «bridge loan», adică acel împrumut oferit până când vine un fond  – prin care business angels primesc un discount în momentul în care se converteşte suma respectivă în acţiuni. Lucrul acesta nu l-am fi văzut posibil în 2021 sau 2022 pentru că aceste start-up-uri foarte bune nu ar fi avut nevoie de banii de la investitorii de tip angel. Ar fi mers direct pe linia lor către fonduri“, a explicat Ilinca Păun, fondatoarea Bravva Angels, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    Astfel, Bravva Angels, grupul local de business angels care finanţează în principal start-up-uri fondate de femei sau de echipe mixte, a intrat în runde de finanţare ale unor start-up-uri locale precum Bright Spaces, Vestinda, Procesio şi FilmChain. Rundele de finanţare pentru Bright Spaces şi FilmChain se află chiar acum în derulare.

    „De asemenea, acum suntem în discuţii cu încă trei start-up -uri care au venit şi şi-au prezentat proiectele. Văd nişte start-up-uri senzaţionale acum, în ultima perioadă, înfiinţate de oameni cu experienţă, oameni care au 25 de ani în business şi care vor să lanseze un start-up, ceea ce este remarcabil pentru că până la urmă e foarte posibil ca procentul lor de succes, datorită experienţei, să fie mai mare decât al unui tânăr. Şi aici mă refer la la start-up-urile SalesOmmo şi SoNexy.“ Anul acesta, Bravva Angels şi-a propus să atragă mai mulţi investitori activi în comunitatea sa astfel încât valoarea investiţiilor realizate de grup să ajungă la circa un milion de euro la final de 2024.

    Grupul Bravva Angels a fost fondat în 2022, iar până în prezent membrii au investit în total în 14 start-up-uri o sumă cumulată ce se apropie de un milion de euro. „Îmi doresc să existe cel puţin un milion de euro finanţat din partea Bravva anul acesta. E un an dificil însă din perspectiva lichidităţii. Atât timp cât se fac mai mulţi bani pe Bursă, pentru că Bursa a fost jos şi acum o ia în sus şi foarte mulţi au cumpărat cu lichidităţile proprii acţiuni în perioada aceasta, nu cred că va fi uşor. Totodată, sunt optimistă că văd că în comunitate intră din ce în ce mai mulţi oameni cu experienţă, în jurul vârstei de 50 de ani, care vor nu doar să facă bani, ci şi să contribuie, să susţină, le place să lucreze cu tinerii şi să pună în practică tot ce au învăţat într-un fel cu sens. Îmi propun să creştem comunitatea de la 50 la 150 de membri activi, care să facă investiţii“, a spus Ilinca Păun. Ea a adăugat că domeniile de interes pentru investiţii sunt cele de sustenabilitate precum green energy sau green transportation, dar şi zona agrotech şi cea de automatizare.

    „Pentru mine, tehnologia este un «enabler», nu o văd neapărat ca pe un produs, ci să fie parte din produs, adică modul de dezvoltare a produsului sau de livrare a produsului să aibă cât mai multă tehnologie. Ca verticală mă interesează, de exemplu, foarte mult orice este legat de sustenabilitate – green transportation, green energy, infrastructură. Practic, mă interesează de la packaging la transport şi la real estate făcute sustenabil, adică printr-un consum mai mic pentru planetă. Acesta este un element extrem de important. O altă verticală care pe mine mă atrage este verticala de creare de resurse, adică new food, new proteins. Am putea să o numim agrotech sau agricultura nouă – ori faci modificare genetică de substanţe, de proteină sau de produse, ori există o eficientizare a modului în care se produce mâncarea. Mi se pare că încă producem mâncare foarte tradiţional şi cu costuri mari pentru planetă şi pentru omenire. Cred că lucrurile acestea se vor schimba sau sunt deja în schimbare şi se va accelera numărul de start-up-uri în acest domeniu. Şi mă mai interesează tot ce înseamnă automatizare, dar, iarăşi, nu neapărat ca produs în sine, adică gen RPA, ci automatizarea care duce la mai multă productivitate, la o eficienţă mai mare în companii sau în echipe.“ În curând, Bravva Angels va începe şi testarea unui program de incubare dedicat femeilor antreprenor, iar din toamnă va lansa oficial incubatorul, când va oferi şi mai multe detalii despre ce va presupune mai exact.   

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitat: Andrei Spătaru, fondator al Missions Team

    Ce face? A dezvoltat o platformă ce îşi propune să ajute echipele din cadrul companiilor să interacţioneze mai bine şi să înveţe mai eficient prin diferite misiuni şi jocuri.

    „Mă inspiră teoria celor 1.000 de «fani» – adică atunci când lansezi un business e important să ai 1.000 de clienţi fericiţi, pentru că ei te vor «duce mai departe». Deci, obiectivul nostru pentru următoarele 12 luni este să ajungem la 1.000 de clienţi, de fani, din UE, Statele Unite, Australia. Viziunea este să devenim un Duolingo, dar pentru echipe din cadrul companiilor. Vrem ca peste cinci ani să fim prezenţi pe trei continente.“

    Rubrica „Start-up Star”

    Invitaţi: Liviu Munteanu – partener în cadrul fondului Founders Bridge şi mentor în cadrul programului de accelerare InnovX, Ana Bobîrcă – partener & CIO în cadrul Central European Financial Services SA şi mentor în cadrul programului de accelerare InnovX, şi Anca Luca – startups community manager în cadrul BCR

    Liviu Munteanu: „Dacă e să folosim cu un singur cuvânt pentru 2023, cred că a fost un an de tranziţie. Adică având în vedere boomul postpandemic şi revenirea de acum, 2023 e undeva la mijloc. A asigurat o tranziţie de la liniştea de la finalul lui 2022 către mişcările care încep să se întâmple, încep să se vadă în primul trimestru în 2024.“

    Ana Bobîrcă: „2023 a fost un an de expectativă. Pe de altă parte, mi se pare că ecosistemul a evoluat totuşi, fără să calific în vreun fel evoluţia asta. Dar se simte că lucrurile încep să se consolideze, să se concretizeze mai bine. Adică şi start-up-urile din România ajung să atingă nivelul următor în termen de acces la informaţie, de acces la investitori, de nivel al discuţiilor, de structurare a produsului, de structurare a conversaţiei. Toate lucrurile astea s-au îmbunătăţit în timp.“

    Anca Luca: „Vom continua să sprijinim ecosistemul de start-up-uri şi inovaţie din România cu accent pe R&D, AI şi sectoare cheie: energie, agricultură, industrie şi economie digitală. Deja evaluăm primele investiţii prin fondul BCR Seed Starter şi sperăm să impulsionăm colaborarea între start-up-uri inovatoare şi companii cu prezenţă solidă în piaţă, după ce în ultimii 5 ani am încercat să punem în legătură cât mai multe startup-uri cu clienţi BCR, companii mari din piaţă“.

    Rubrica „Investor Watch”

    Invitat: Remus Rădvan, head of venture strategy, Wayra UK – compania de venture capital a grupului Telefonica

    „Dacă boardul de executivi al corporaţiei respective nu îşi asumă o strategie în direcţia aceasta, totul este neant. O spun foarte sincer pentru că altfel proiectele mici pe care un start-up le propune la început, ele sunt pe harta corporaţiei foarte puţin semnificative. E important la nivel de board o persoană, fie că e digital officer, de obicei e mai puţin CEO-ul pentru că e implicat în foarte multe, dar digital officerul, strategy officerul, technology officerul, unul dintre aceşti oameni trebuie să fie un sponsor al acestei iniţiative, adică să şi-l asume cu obiective clare, cu indicatori, cu tot ce are nevoie să poată livra. După aceea, după asumare la nivel de board, le trebuie o strategie clară.”

    Invitat: Tudor Ciuleanu, fondator, RebelDot & Rebel Ventures

    „În 2023 am făcut 6 investiţii financiare, cash fără «equity» şi am mai început şi câteva parteneriate cu start-up-uri în care, dacă vor fi de succes, vom primi «equity» în schimbul efortului pe partea tehnologică.

    Printre start-up-urile în care am investit anul trecut se numără D3 Cyber, o companie de servicii de cybersecurity pornită în Cluj, unde suntem investitor chiar de la început. Nordensa este o companie tot din România, care activează în zona de sportech –  practic încearcă să liberalizeze piaţa transferurilor în fotbal şi să existe un fel de crowdfunding pentru transferul jucătorilor din Africa, de exemplu, la cluburi din Europa, jucători care altfel n-ar fi avut o şansă, şi în acelaşi timp vor se transforme zona asta de «fantasy football» într-o chestiune mult mai palpabilă, în care nu doar te joci, ci jocul tău are şi un efect în lumea reală.“

    Invitată: Ilinca Păun, fondatoarea grupului Bravva Angels.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • La 93 de ani, Warren Buffett se pregăteşte să predea cheile imperiului, dar tranziţia este plină de surprize, iar investitorii se uită speriaţi la planurile de succesiune. Cine ar urma să preia gigantului Berkshire Hathaway

    Legendarul investitor american Warren Buffet şi-a ales în sfârşit succesorul pentru tronul Berkshire Hathaway, însă alegerea lui Greg Abel i-a pus pe acţionari pe gânduri. Abel s-a făcut remarcat în companie după ce a dus afacerile cu energie ale Berkshire pe noi culmi, scrie CNBC.

    „Greg înţelege extraordinar de bine afacerile şi modelul de business. Las în mâna lui alocarea de capital”, a spus Waren Buffet.

    Comentariul lui Buffet a stârnit imediat dezbateri între acţionari. Unii l-au interpretat ca însemnând că Abel, vicepreşedinte al operaţiunilor de non-asigurări, nu numai că va face achiziţii în viitor, dar va alege şi acţiuni pentru portofoliul de acţiuni de 360 de miliarde de dolari al Berkshire.

    Alţii cred că Abel va fi mai degrabă dispus să delege responsabilitatea selectării acţiunilor.

    „Cred că a vrut ca Abel să ia propriile decizii în ceea ce priveşte portofoliul de acţiuni, cât de mult din portofoliul de investiţii să fie alocat acţiunilor şi aşa mai departe”, a declarat pentru CNBC Haruki Toyama, manager de portofoliu la Madison Investments, un acţionar al Berkshire.

    Locotenenţii lui Buffett în materie de investiţii, Todd Combs şi Ted Weschler, au gestionat în mod independent aproximativ 15 miliarde de dolari fiecare pentru Berkshire în ultimul deceniu. Mulţi au speculat că aceşti doi foşti manageri de fonduri speculative vor prelua în cele din urmă întregul portofoliu. Cu toate acestea, Buffett nu a dezvăluit istoricul lor din ultimii ani.

    De asemenea, cei doi au ajutat Berkshire să încheie tranzacţii. În plus, Combs este directorul general al Geico, bijuteria coroanei din afacerea de asigurări a Berkshire.

    Abel, în vârstă de 61 de ani, a devenit cunoscut ca moştenitorul aparent al lui Buffett în 2021, după ce Charlie Munger a făcut din greşeală această dezvăluire la adunarea acţionarilor din acel an.

    Abel a supravegheat mari porţiuni din vastul imperiu al Berkshire, inclusiv energie, căi ferate şi retail, dar este cunoscut pentru expertiza sa în domeniul energiei, deoarece a lucrat la predecesorul Berkshire Hathaway Energy din 1992.

    Buffett, care va împlini 94 de ani în august, a recunoscut el însuşi că s-a răzgândit în privinţa planului de succesiune, menţionând că decizia sa este influenţată de cât de mult au crescut activele Berkshire.

    „Obişnuiam să gândesc altfel despre cum aş putea gestiona această situaţie, dar cred că această responsabilitatea ar trebui să fie a directorului general. Sumele au crescut mult la Berkshire şi nu vrem să încercăm să avem în jur de 200 de persoane care să administreze câte un miliard de dolari fiecare. Pur şi simplu nu funcţionează” a spus Buffet.

    Pe lângă portofoliul uriaş de acţiuni al Berkshire, rezervele de cash au crescut la aproape 189 de miliarde de dolari la sfârşitul lunii martie.