BusinessMagazin

Tag: investitii

  • În ce investesc cele mai mari 10 fonduri mutuale deschise din România în funcţie de active

    ♦ Majoritatea au expunere pe obligaţiuni şi alte instrumente cu venit fix ♦ Doar patru fonduri au depăşit rata anuală a inflaţiei ♦ În total, activele fondurilor din top însumează circa 15 mld. lei

     

    Erste Bond Flexible RON era la finele lunii aprilie cel mai mare fond mutual deschis din România, cu active de peste 2 mld. lei. Administrat de Erste Asset Management, fondul investeşte 80% din portofoliu în instrumente cu venit fix precum titluri de stat, obligaţiuni municipale sau corporative, înregistrând un randament de 3,8% în 12 luni şi 18,5% în 36 luni.

    De altfel, din cele mai mari zece fonduri deschise de pe piaţa locală, şase au expunere preponderent pe astfel de instrumente. BRD Euro Simplu – gestionat de BRD AM, cel mai mare administrator de investiţii din România – se clasează pe locul doi, cu active de 1,9 mld. lei, iar pe locul trei găsim un fond al aceleiaşi companii, BRD Simplu, cu o valoare similară.

    Prin comparaţie cu BRD Euro Simplu, care investeşte preponderent în instrumente financiare denominate în moneda unică europeană şi implică risc valutar, BRD Simplu are expunere majoritară pe instrumente în lei.

    Urmează Goldman Sachs România RON Bond, unde activele ajung la 1,7 mld. lei, conform Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF). Fondul investeşte în obligaţiuni şi depozite în lei, emise de guverne, corporaţii şi instituţii internaţionale.

    Pe locul cinci se poziţionează Goldman Sachs Romanian Equity, cu active de circa 1,6 mld. lei, fiind astfel primul şi singurul fond de acţiuni din clasament. Aici, expunerea este pe acţiuni din România, cât şi alte pieţe din regiune, precum Polonia, Ungaria, Cehia şi Turcia. Fondul înregistrează de departe cea mai mare creştere pe o perioadă de trei ani, respectiv 57%.

    Poziţiile imediat următoare sunt ocupate de două fonduri administrate de BT Asset Management, parte a grupului financiar Banca Transilvania (TLV): BT Fix, care investeşte obligaţiuni şi depozite lei, şi BT Euro Fix, care îşi concentrează portofoliul pe acelaşi tip de instrumente, denominate însă în euro. Activele ajung în ambele cazuri la 1,3 mld. lei.

    Pe ultimele trei locuri se află Raiffeisen Ron Plus (active de 1,1 mld. lei; investiţii în instrumente cu venit fix, fără acţiuni), Erste Balanced RON (1 mld. lei; instrumente de piaţă monetară, acţiuni şi obligaţiuni) şi BRD Simfonia 1 (902 mil. lei; venit fix şi instrumente monetare).

    Activele primelor zece fonduri locale deschise însumează 14,8 mld. lei, deci peste jumătate din activele gestionate de toate companiile de asset management din România, 28 mld. lei la sfârşitul lunii aprilie, potrivit AAF.

    Din cele zece fonduri din clasament, patru au reuşit să depăşească rata anuală a inflaţiei din luna aprilie, adică 4,9%, nivel asemănător cu cel din martie.

    BET, principalul indice al Bursei de Valori Bucureşti, a crescut cu 0,6% în cele 12 luni încheiate pe 30 aprilie 2025, iar BET-BK, de referinţă pentru administratorii de fonduri, s-a apreciat cu 1,6% în aceeaşi perioadă.

     

  • Dragoş Anastasiu despre investiţii: Avem 14.703 şantiere, dar nu ni le putem permite pe toate

    Consilierul onorific al preşedintelui Nicuşor Dan, Dragoş Anastasiu, a explicat la Digi24 că România se află într-o situaţie economică dificilă, în care ajustările fiscale devin inevitabile, iar investiţiile trebuie reevaluate.

    Consilierul onorific al preşedintelui Nicuşor Dan a detaliat situaţia economică dificilă a României, menţionând că în această perioadă e lângă nevoia urgentă de măsuri fiscale concrete, statul trebuie să facă şi o selecţie în privinţa investiţiilor publice: „Avem 14.703 şantiere în ţara asta. Sunt absolut necesare, dar nu ne putem permite pe toate”.

    „Trebuie să vedem cum prioritizăm. Dar asta înseamnă că vor rămâne şantiere blocate. Noi încercăm toţi să găsim soluţii ca să nu rămână şantiere blocate. Dar va trebui cumva să facem doar ce ne putem permite. Poate că ce n-a început acum să nu mai înceapă”, a declarat Anastasiu.

    Pe lângă măsurile fiscale, va fi necesară şi o reevaluare a planurilor de investiţii, pentru a evita dezechilibrele bugetare. Anastasiu a precizat că soluţiile se caută în direcţia redistribuirii surselor de finanţare: „Le scoatem dintr-o zonă de fonduri europene, le punem în altele. Le scoatem de la împrumuturi, le punem în altă parte”.

  • Bogdan Cernescu, BCR: Jumătate din finanţările noastre merg în continuare către investiţii

    Finanţarea companiilor din piaţa locală se menţine pe un trend activ şi în acest an, cererea de creditare venind în special din partea companiilor mijlocii şi mari, care îşi păstrează un apetit constant pentru dezvoltare, susţine Bogdan Cernescu, Managing Director – Head of Corporate Banking la BCR.

    „Analizând totalul limitelor aprobate, în 2025 direcţia dominantă a finanţării noastre a fost către companiile medii şi mari. Istoric vorbind, în ultimii cinci ani, circa 50% din aceste limite au mers către investiţii”, a spus Bogdan Cernescu în cadrul conferinţei ZF Bankers Summit 2025.

    De altfel, şi datele interne ale BCR confirmă acest apetit în creştere: dacă în 2017 banca avea un sold de credit de circa 11 miliarde de euro, în prezent acest indicator a urcat la 27 de miliarde. „Este dovada clară că băncile finanţează. Într-adevăr, finanţarea diferă în funcţie de segment şi sector”, explică oficialul BCR.

    Printre sectoarele care continuă să atragă capital se numără energia, agricultura şi industria auto. În acest din urmă domeniu, banca este implicată în finanţarea unor jucători importanţi.

    „Să nu uităm că, la Craiova, Ford Otosan produce în prezent două modele şi a lansat în România un model comercial transferat din Turcia. Suntem activi în spatele acestor proiecte – finanţăm şi susţinem industria auto, atât în zona furnizorilor de rang întâi (first tier), cât şi în cea a furnizorilor de rang doi (second tier). Un aspect interesant în această zonă este modelul dual de dezvoltare: aceleaşi capacităţi pot susţine inclusiv producţia de componente pentru industria de apărare. Există cerere, iar ecosistemul funcţionează.”,a punctat Bogdan Cernescu.

    În ceea ce priveşte domeniul agricol, oficialul BCR a precizat că  agribusiness-ul este un ecosistem complex, în care instituţia nu se concentrează pe finanţarea directă a fermierului mic. „Nu avem instrumentele necesare pentru o abordare granulară, precum alte bănci specializate (BT -n. red.). În schimb, finanţăm traderii de inputuri – bilanţurile lor –, iar aceştia diseminează mai departe finanţarea la nivelul fermierilor.”

    Modelul funcţionează, mai ales în condiţiile în care traderii au ridicat sindicalizări importante ca volum.

    „Pe măsură ce fermele se consolidează – vorbim de exploataţii de 1.000–2.000 de hectare – şi capătă un management financiar solid, devin parteneri bancabili, cu care putem avea un dialog structurat”, a precizat Cernescu.

    Totuşi, rămân vulnerabilităţi legate de climat, lipsa irigaţiilor sau dificultatea de a gestiona riscul în agricultură. „Dar vedem o agricultură care creşte şi o consolidare a proprietăţii, ceea ce poate duce la exploataţii mai mari, apetit investiţional şi o înţelegere mai bună a finanţării bancare”, a concluzionat Bogdan Cernescu.

    BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active, a obţinut în anul 2024 la nivel individual un profit net de 2,8 mld. lei. La nivelul întregului grup BCR, profitul net raportat pentru anul 2024 a fost de 2,76 mld. lei (556 mil. euro), în creştere cu 19,2% an/an.


     

     

  • Florin Popa, director B2B, Orange România: În eforturile de protecţie împotriva atacurilor cibernetice, disciplina angajaţilor este mai valoroasă decât orice tehnologie

    „Ceea ce predicăm de foarte multă vreme şi le spunem tuturor clienţilor noştri este «Investiţi foarte, foarte mult în angajaţi, în politici, în reguli şi verificaţi că acestea se respectă» – este mai valoros decât toată tehnologia pe care o cumperi”, a fost mesajul principal transmis de Florin Popa, Orange Business Director, în cadrul unei dezbateri la conferinţa SHIFT Bucharest.

    În peisajul complex al securităţii cibernetice principala vulnerabilitate a unei organizaţii rămâne factorul uman, a subliniat Florin Popa, director B2B al Orange, liderul pieţei locale de telecom şi un jucător important pe piaţa integratorilor de soluţii IT&C. El a argumentat că, în ciuda tuturor sistemelor de protecţie, o singură nerespectare a regulilor de către un angajat poate anula investiţii masive în tehnologie.

    El a dat ca exemplu incidentul prin care a trecut Orange în primăvara acestui an, când un grup de hackeri s-a folosit de vulnerabilităţi ale unei aplicaţii de soluţionare a tichetelor în combinaţie cu date de acces obţinute în mod fraudulos pentru a extrage date de la operator.

    „Vă pot spune că principala vulnerabilitate pe care o avem este legată de angajaţi şi de oameni. De fapt, singurul incident major pe care îl ştiu eu în 25 de ani la Orange a fost cel din februarie anul acesta, generat de nerespectarea celei mai banale reguli de către un angajat”. Acest eveniment a servit drept un „exerciţiu foarte bun” şi a reconfirmat o regulă fundamentală a securităţii: „consider că investiţia în angajaţi, disciplina acestora şi controlul respectării regulilor este, probabil, cel mai ignorat factor care conduce la breşe de securitate”.

    Soluţia implementată de Orange este investiţia constantă în educaţie. „Noi, încă de acum aproape trei ani, am inclus în curicula obligatorie pentru toţi angajaţii patru cursuri, iar primul este cel de securitate cibernetică generală. Consider că este cea mai valoroasă investiţie pe care o facem”3.

    Peste această provocare fundamentală a factorului uman se suprapune presiunea tot mai mare a reglementărilor europene. Florin Popa a evidenţiat că o activitate intensă se înregistrează în zona DORA (Digital Operational Resilience Act), regulament adoptat la finalul anului 2022. Acesta impune reguli stricte de rezilienţă cibernetică pentru sectorul financiar, iar efectele se propagă în tot ecosistemul.

    „Vedem o cerere specială venită din industria financiară, inclusiv asigurări, de a respecta şi noi cerinţele care le sunt impuse. Practic, ei se duc acum în lanţul valoric către toţi furnizorii lor pentru a se asigura că îndeplinesc normele”, a explicat Popa. În calitate de furnizor pentru aceste entităţi, Orange este într-un stadiu avansat de aliniere.

    În paralel, se finalizează alinierea la Directiva NIS 2, care actualizează cadrul general de securitate pentru sectoarele critice.

    Pentru companiile vizate, „lucrurile sunt destul de avansate”, a menţionat Popa, precizând că Orange a început pregătirile de aproximativ doi ani, având roluri şi un calendar clar definite în organizaţie.

     

  • Restart pentru motorul Europei: Germania lansează cel mai amplu plan de relaxare fiscală din ultimul deceniu – un pachet de 46 de miliarde de euro pentru revitalizarea industriei şi atragerea investiţiilor

    Germania pregăteşte un pachet economic de proporţii pentru a scoate cea mai mare economie a zonei euro din mlaştina stagnării. Noul guvern condus de cancelarul Friedrich Merz intenţionează să adopte în această vară un plan de reduceri fiscale pentru companii în valoare de 46 de miliarde de euro, măsuri ce se vor întinde până în 2029, informează Financial Times.

    Ministrul de finanţe Lars Klingbeil, social-democrat, va prezenta oficial planul miercuri, în cadrul unei şedinţe de guvern. Potrivit proiectului de lege consultat de Financial Times, deducerile fiscale se vor aplica pentru investiţii în echipamente noi şi vehicule electrice, cu scopul declarat de a repoziţiona Germania ca un magnet pentru investiţii şi inovaţie.

    „După o perioadă de stagnare economică, este esenţial să creştem semnificativ potenţialul economiei germane”, se arată în textul proiectului.

    Aceste măsuri fiscale vin în completarea unui uriaş program de investiţii publice finanţat din datorii, în valoare de peste 1.000 de miliarde de euro, menit să modernizeze forţele armate şi infrastructura învechită a Germaniei — pilonul central al strategiei economice a cancelarului Merz.

    În paralel, guvernul a promis subvenţii pentru costurile la electricitate în sprijinul industriei manufacturiere aflate sub presiune. A fost creat chiar şi un minister dedicat reducerii birocraţiei şi digitalizării administraţiei publice.

    Conform planului, de la 1 iulie, companiile vor putea deduce 30% din valoarea echipamentelor noi între 2025 şi 2027. Din 2028, impozitul federal pe profit, în prezent 15%, va fi redus gradual până la 10% — apropiind Germania de media OCDE. Totuşi, taxa locală pe afaceri de aproximativ 14% rămâne în vigoare, rezultând un impozit total de circa 24%.

    În plus, 75% din valoarea vehiculelor electrice achiziţionate de firme va putea fi amortizată în primul an, diminuând astfel venitul impozabil. Se pregătesc şi noi stimulente fiscale pentru cercetare şi dezvoltare, menite să stimuleze inovarea şi competitivitatea.

    „Este o gură de oxigen binevenită pentru sectorul industrial german”, spune Robin Winkler, şeful departamentului macroeconomic Germania la Deutsche Bank.

    Economiştii salută măsurile, dar avertizează că adevărata provocare rămâne simplificarea reglementărilor şi reducerea birocraţiei — obstacole majore pentru mediul de afaceri din Germania.

    „Este un pas bun pentru atractivitatea Germaniei ca destinaţie de investiţii, dar reformele structurale vor fi mai dificile şi mai importante”, subliniază Holger Schmieding, economist-şef la Berenberg.

    Coaliţia condusă de Merz, formată din creştin-democraţi şi social-democraţi, intenţionează să adopte pachetul legislativ prin ambele camere ale parlamentului până la sfârşitul verii.

  • Grupul eMAG a programat investiţii de 1,2 miliarde de lei, dintre care majoritatea vor merge spre logistica pentru eCommerce – 782 mil. lei. Buget de 163 de milioane de lei doar pentru inteligenţa artificială

    Grupul eMAG, cel mai mare jucător din retailul online din regiune, a programat pentru anul fiscal curent, care a început în aprilie 2025, investiţii de 1,2 miliarde de lei.

    Cele mai mari investiţii vor fi în segmentul de logistică pentru ecommerce – aproape 800 de milioane de lei, a anunţat Tudor Manea, CEO al grupului eMAG, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Compania va investi 163 de milioane de lei, circa 40 de milioane de dolari, doar în inteligenţa artificială. Sper exemplu doar echipa de 50 de oameni pe care compania o are în prezent în această zonă, unde activează experţi cu înaltă specializare, are un cost de câteva milioane de dolari pe an, a explicat Tudor Manea cum s-a ajuns la acest buget.

    Extinderea companiilor din grup în România, Bulgaria şi Ungaria are un buget de investiţii de 208 milioane de lei.
     

  • Grupul eMAG a avut în perioada aprilie 2024 – martie 2025 afaceri de 11,4 miliarde lei, în creştere cu 11%, cu investiţii de 900 de milioane de lei. Numărul de comenzi a trecut de 62 de milioane

    Cifra de afaceri a grupului eMAG a crescut în anul fiscal 2025 (aprilie 2024 – martie 2025) cu 11% la 11,4 miliarde de lei, a declarat Tudor Manea, CEO al grupului în cadrul unei conferinţe de presă.

    „Din punct de vedere cifre, anul trecut am avut 62 de milioane de comenzi. Cifra de afaceri la nivelul întregului grup, toate businessurile împreună, au fost de 11,4 miliarde de lei, o creştere de circa 11%”, a declarat Tudor Manea.
    Nivelul taxelor achitat de grup către statul român a fost de 900 de milioane de lei. Şi nivelul investiţiilor realizate de grup s-a ridicat la 900 de milioane de lei.
     

  • Dependentă de industria auto şi lipsită de fonduri de la UE, economia Ungariei trece prin cea mai proastă perioadă de după criza financiară globală. Polonia, în schimb, defilează

    Produsul Intern Brut al Ungariei a scăzut cu 0,2% în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, şi a stagnat în raport cu tri­mestrul anterior, conform biroului naţional de statistică maghiar. Economia nu mai reuşeşte să crească sănătos de la mijlocul anului 2022. A scăzut în şapte din ultimele 11 trimestre şi în patru din ultimele şase.

    În trimestrul trecut, declinul s-a datorat re­cesiunii din industrie, exporturilor slabe, pră­bu­şirii investiţiilor de stat din cauza lipsei fondu­rilor europene şi slăbirii forţei consu­mului din gospodării. În ceea ce priveşte şansele de reve­nire pentru economia maghiară, veşti rele vin din Germania. În schimb, economia Poloniei, cea mai mare din Europa de Est, a crescut cu 3,7% în primul trimestru, faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut, cel mai rapid avans din UE dacă din calcul este exclusă Irlanda, o e­conomie atipică, umflată artificial de profiturile corporaţiilor multinaţionale.

    Investiţiile – acumularea de capital – au urcat puternic după o cădere abruptă în trimestrul anterior, con­tribuţie semnificativă la creştere având şi cere­rea internă. În ceea ce priveşte evoluţia eco­no­miei poloneze până la sfârşitul anului, ana­liştii sunt optimişti. Con­sumul va fi încura­jat de veniturile mai mari şi inflaţia slabă, iar investi­ţiile noi îşi vor face efectul.

    În Ungaria, în ultimul an nu a trecut lună în care guvernul să nu anunţe in­vestiţii străine în fabrici noi, mai ales în indus­tria auto. Premierul Viktor Orban a pariat pe sectorul auto, în care sunt prezenţi toţi cei trei mari constructori de maşini germani, pentru reindustrializarea accelerată a ţării. Problema cu astfel de investiţii este că ele se văd în eco­nomie târziu, după ce uzinele încep să producă. Iar pariul pe industria auto s-a dovedit în ultimii ani neinspirat deoarece sectorul are probleme în Europa. Ungaria este o ţară mică şi produc­ţia sa de maşini nu este destinată pieţei interne, ci exportului. Cele mai recente date macroecono­mice arată că în primul tri­mestru valoarea adaugată a in­dustriei maghiare a scăzut cu peste 2% în raport cu perioada de trei luni anterioară. Este al patrulea trimestru consecu­tiv de contracţie, după cum scrie Portfolio.hu. Ca activitate, industria s-a retras cu 4% faţă de primul trimestru al anului trecut. Activitatea din construcţii a picat cu 5%. În sectorul serviciilor, evoluţiile mixte sugerează erodarea încrederii companiilor.

    Consumul din gospodării a reuşit să crească cu 0,4% trimestru la trimestru, dar acesta este cel mai slab ritm din ultimii doi ani. În funcţie de anumite criterii, consumul chiar s-a contrac­tat. Investiţiile s-au retras cu 2,4%. În ultimii trei ani, evoluţia acestora a fost pozitivă în doar două trimestre. Nici investiţiile corporate, nici cele de retail, nici ale guvernului nu reuşesc să aducă un impuls pozitiv. La revenirea econo­mică ar putea contribui proiectele uriaşe de investiţii ale giganţilor străini CATL, BMW şi BYD, care vor începe să producă în Ungaria în a doua jumătate a acestui an.

    Însă este nesigur dacă aceste fabrici vor reuşi să tragă economia după ele într-un mediu extern nefavorabil. Un alt stimulent ar putea veni de la cheltuielile guvernului, care se va pregăti de alegeri. Între timp, din Germania a venit o veste proastă pentru economia maghia­ră. Încrederea din industria auto germană a continuat să se deterioreze în luna mai, arată un sondaj al institutului ifo. Germania este una dintre cele mai mari pieţe auto din Europa, dar şi centrul sectorului auto european. Economia poloneză a avansat în primul trimestru al acestui an cu 3,7% faţă de primul trimestru din 2024, arată datele Eurostat. Biroul naţional de statistică al Poloniei a prezentat o creştere de 3,2% (date neajustate). Este o încetinire uşoară, oricare ar fi sursa cifrelor.

    Spre comparaţie, economia României a urcat cu doar 0,5% în perioada analizată, conform Eurostat. Încetinirea PIB-ului polonez este în linie cu cea a consumului din gospodării şi din sectorul public. Au încetinit şi investiţiile iniţiale ale marilor companii. Însă au revenit puternic, cu peste 6%, investiţiile în capital fix, după o prăbuşire de aproape 7% în trimestrul anterior. Acest lucru sugerează revenirea investiţiilor publice, posibil cele legate de apărare şi infrastructură, arată ING. Datele despre valoarea adăugată indică performanţe solide ale sectoarelor dominate de servicii. Cererea internă a urcat cu 4,6%. Revenirea investiţiilor – Polonia are acces la fonduri europene, spre deosebire de Ungaria – îmbunătăţeşte perspectivele de creştere pentru anul acesta. Analiştii de la banca PKO anticipează şi relansarea investiţiilor noi din sectorul privat şi a consumului din gospodării în contextul salariilor mai mari şi frânării scumpirilor. Toate acestea vor permite Poloniei să rămână lider european la creştere economică. ING prevede o creştere a PIB de 3% anul acesta. PKO – una de 3,3%. Anul trecut, economia poloneză s-a extins cu 2,9%.

     

     

  • Altex, cel mai mare retailer electro-IT din România, a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri de aproximativ 7,7 miliarde lei, în creştere cu circa 10%, iar rata profitului operaţional a crescut la 4%

    Altex, cel mai mare retailer electro-IT din România, a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri de aproximativ 7,7 miliarde lei, în creştere cu circa 10% faţă de anul precedent, iar rata profitului operaţional raportat afaceri a crescut la aproximativ 4%, de la  2,3% în 2023.

    Evoluţia a fost susţinută de optimizarea fluxului logistic, digitalizarea proceselor, reducerea pierderilor şi creşterea ponderii magazinelor proprii în totalul vânzărilor.

    O contribuţie importantă a avut-o şi integrarea infrastructurii software cloud, care a permis automatizarea proceselor-cheie, eficientizarea comunicării interne şi externe, precum şi implementarea de soluţii pentru prevenirea pierderilor de stoc.

    În paralel, compania a lucrat activ la optimizarea costurilor de finanţare, prin renegocierea condiţiilor de creditare şi monitorizarea evoluţiei indicilor EURIBOR şi ROBOR.  

    Dan Ostahie, fondatorul Altex, a anunţat anul trecut un plan de investiţii de 200 de mil. euro pentru extin­dere în următorii trei-cinci ani. Antreprenorul menţiona atunci  că pla­nurile de investiţii au în vedere dezvoltarea zonei de real estate, din grupul Altex făcând parte compania Cometex, care administrează mai multe parcuri de retail în diferite oraşe. 

    În 2024, Altex a realizat profit si dintr-o serie de tranzacţii intragrup care au generat venituri suplimentare, inclusiv prin vânzarea unor deţineri, cu un aport de peste 260 de milioane de lei la veniturile totale, precum şi prin ridicarea de dividende acumulate in ultimii ani in subsidiare.

    Compania a continuat investiţiile în reţeaua de magazine proprii, dar şi în dezvoltarea serviciilor post-vânzare.

    „Atenţia noastră este concentrată către client, produse relevante dar şi servicii asociate cu o experienţă omnichannel. În acelaşi timp, profitabilitatea este o responsabilitate socială, România se dezvoltă prin investiţii susţinute de impozitele colectate”, a declarat Dan Ostahie, CEO Altex România.

    Retailerul are peste 130 de magazine în toată ţara.

     

     

     

  • Nu suntem într-o criză economică sau criză financiară, doar contextul este dificil, există o decuplare între sistemul bancar şi economie, sectorul privat trebuie să iasă din umbra fricii şi să înceapă să investească

    ♦ Relaţia între stat şi bănci s-a consolidat foarte mult pe parcursul ultimilor ani ♦ Piaţa trebuie să se dezvolte mai mult ♦ Toate băncile, chiar dacă au avut volatilitate şi instabilitate, şi-au menţinut apetitul de creditare

    Există o decuplare între sistemul bancar şi economie, iar zona bancară are niveluri bune de lichiditate şi capitalizare, în mare parte fiind datorată şi politicilor prudente ale BNR. Totuşi, această lichiditate şi capitalizare care a acţionat ca un puternic pilon al stabilităţii trebuie să înceapă să se verse în economie, iar companiile trebuie să îşi înceapă ciclul de investiţii. Nu suntem într-o criză ecocomică sau criză financiară, dar lucrurile sunt într-un context dificil, mai ales la nivel internaţional. Indiferent de ce planuri vor exista cu noul guvern, băncile şi-au creat scenarii şi sunt pregătite, acum sectorul privat trebuie să iasă din umbra fricii şi să calce puternic înainte pentru a profita de moment pentru că investiţiile şi poziţionarea de azi vor crea cadrul de creştere pentru următorii 10-15 ani. Acestea au fost doar câteva din concluziile desprinse în urma discuţiilor care au avut loc între cei mai importanţi actori ai pieţei bancare, în prima zi a conferinţei ZF Bankers Summit 2025. „Este clar o decuplare între sistemul bancar şi economie. Vedem niveluri bune de lichiditate şi capitalizare. Nivelul de capitalizare totuşi este datorat în parte şi politicilor prudente ale Băncii Naţionale şi recomandările pe care Bana Naţională le face în aceste vremuri incerte pentru a reţine o parte din profituri pentru a avea rezerve în cazul materializării unui şoc”, a spus Matei Kubinschi, director adjunct, Direcţia de Stabilitate Financiară, BNR.

    El a precizat că toate băncile au urmat recomandarea de a păstra 50% din profitul realizat anul trecut, consolidând astfel baza de capital. În paralel, profitabilitatea sectorului bancar se menţine la un nivel ridicat, în pofida unei uşoare deteriorări a raportului cost/venit, influenţat de creşterea cheltuielilor cu personalul şi de noua taxă pe cifra de afaceri, care a adăugat aproximativ 1,3 mld. de lei la costurile administrative.

    Pe partea de creditare, semnalele sunt favorabile, însă cheia rămâne activarea mediului privat. Cristian Sporiş, vicepreşedinte pe zona corporate în cadrul Raiffeisen Bank, a subliniat că, deşi investiţiile publice au dominat în ultimii ani, a sosit momentul ca sectorul privat să revină în prim-plan.

    „Băncile sunt foarte lichide, au capitaluri consistente, mult peste cerinţele minime. Există apetit pentru creditare, există instrumente de sprijin, inclusiv Banca de Investiţii şi Dezvoltare care poate oferi garanţii. Este un moment bun pentru ca firmele private să înceapă proiecte de investiţii. Următorul ciclu economic se va întinde probabil până în 2040, iar cine se poziţionează acum are şansa să beneficieze de un deceniu de creştere solidă”, a declarat Sporiş.

    La rândul său, Bogdan Cernescu, managing director şi head of corporate banking în cadrul BCR, a arătat că există deja un nucleu de companii româneşti cu rulaje solide care s-au obişnuit să acceseze atât finanţare bancară, cât şi fonduri nerambursabile.

    „Sunt până la 700 de companii în România cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Acestea investesc constant, au experienţă în gestionarea proiectelor complexe şi continuă să se extindă. Vedem interes în continuare, iar rolul nostru este să le sprijinim în aceste planuri de dezvoltare”, a spus Bogdan Cernescu.

     

    Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania

    ♦ Dobânzile sunt mari, dar sunt şi foarte multe dezechilibre. Băncile, competitorii noştri, noi, dăm credite imobiliare pe termen de 20-25 de ani, la dobânzi de 4,7%, 4,8%, 4,9%, titlurile de stat sunt la 7,5%, depozitele sunt la 5,5%. Cumva, tot ce ai învăţat în şcoli de banking sau economie sau management se întâmplă exact invers.

    ♦ La un produs de credit ipotecar nu este doar produsul în sine, este un pachet care include şi bancassurance, cont curent, cardurile, deci este un produs profitabil chiar cu dobânzile atât de scăzute. Nimeni nu pierde bani neaparat. Cred că încă o perioadă vom vedea dobânzile la nivelul actual până vom avea acest plan guvernamental, credibil, echilibrat care ne va arăta unde merge toată economia României.

    ♦ Procentul, cota de piaţă, nu este neaparat un indicator. Nu este dorinţa noastr ⁠ de a ajunge la 30% din piaţ⁠ă. Noi vrem să creştem alături de economie, profitabili. Dacă ne uităm  la istoricul nostru din ultimii 10-12 ani a fost o achiziţie, un an sau doi de creştere organică, apoi din nou apare o oportunitate. Suntem interesaţi în continuare şi nu ne uităm  doar la bănci, dar şi la portofolii, firme de leasing, cum am făcut şi în zona de Pilonul II de pensii.

    ♦ Cât timp avem posibilitatea de a creşte într-un segment din sectorul financiar suntem interesaţi în continuare. Focusul nostru va fi mai mult să asigurăm  rezultatele dorite. Avem încă o tranzacţie spre închidere, o preluare în Moldova cu Microinvest. Devenim cel mai mare finanţator al IMM-urilor şi companiilor medii din Moldova. De câţiva ani plătim şi dividende şi în Moldova.

     

    Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România

    ♦ România are un grad de bancarizare încă redus. Încă e mult spaţiu. Avem un grad de 65%, iar Polonia e peste 90%. Putem avea un plus de clienţi, chiar dacă populaţia nu creşte.

    ♦ Creştere economică vom avea, chiar dacă anul acesta va fi dificil. Cred în perspectivele României pe termen lung, avem multe ancore de dezvoltare durabilă. Generaţia tânără este mai înclinată spre antreprenoriat şi cred că vom vedea un val de antreprenori în viitorul apropiat. Am depăşit deja nişte ţări la care ne uitam ca modele, deci trebuie să fim optimişti.

    ♦ Tensiunile monetare din perioada electorală erau de aşteptat, având în vedere rezultatul  surprinzător de la primul tur. În perioade de incertituine, oamenii au tendinţa de a se duce spre o zonă de siguranţă şi schimbă bani în euro. Dar nu am văzut retrageri de numerar. Iar acum situaţia este stabilă.

    ♦ Suntem  într-o zonă de echilibru pe curs. Şi dobânzile de asemenea vor fi stabile, cu potenţial de scădere spre finele anului.  Dacă nu apar evenimente sensibile, cum ar fi scăderea ratingului de ţară, dar nu cred că vom vedea asta.

    ♦ Sectorul bancar e sănătos şi rezilient. Piaţa este în creştere, ceva mai temperat faţă de 2024, mai ales pe depozite. Creditarea este în parametri buni. Vedem la persoanele juridice o oarecare expectativă, dar sperăm că pe măsură ce situaţia politică se va aşeza să vedem o revigorare. Iar pe persoane fizice vedem o componentă mare de refinanţări, între bănci, dar şi în cadrul aceleiaşi bănci.

     

    Dana Dima (Demetrian), vicepreşedinte, BCR

    ♦ În Banca Comercială Română de câţiva ani buni construim produse şi oferte care să susţină un alt fel de business,  un business sănătos, stabil, pe produse standard ale băncii.

    ♦ Pe  programul guvernamental Noua Casă  vorbim de un portofoliu de aproape 70% credite standard.  

    ♦ Digitalizarea şi modelul în care putem prezenta oferte personalizate a ajutat foarte mult în susţinea programelor şi produselor standard ale băncilor. 

    ♦ Overall suntem într-un sistem rezilient,  cifrele susţin acest lucru: am înregistrat creşteri  substanţiale pe persoane fizice, 40%, pe consum peste 14%.

    ♦ Predictibilitatea, creditele în lei şi educaţia financiară sunt fundamentele principale pentru care astăzi vorbim de un sistem bancar rezilient.

    ♦ Avem peste 93% produse digitale vândute end-to-end pe toate produsele de retail, din totalul produselor vândute.

    ♦ Accelerăm pe zona de micro şi suntem undeva la 60% din totalul produselor vândute în zona digitală. Zona digitală rezolvă problema legată de eficienţă.

     

    Zdenek Romanek, CEO, Raiffeisen Bank România

    ♦ Noi urmăm strategia pe care o numim „banking one-on-one” – adică încercăm să folosim expertiza noastră financiară şi cele mai noi tehnologii pentru a-i ajuta pe clienţii noştri să-şi construiască un plan financiar şi să-l urmeze pas cu pas.

    ♦ Practic, tema principală este cum putem ajuta într-un mod sistematic fiecare client să-şi construiască un plan bancar sau financiar individual, de aceea o numim „banking one-on-one”, şi să îi ajutăm să-l urmeze într-un mod sistematic, simplu. Pe de o parte, creştem ca furnizori de consultanţă financiară, oferind clienţilor soluţii sistematice pe toate aceste direcţii.

    ♦ Este diferit pentru persoane fizice, IMM-uri sau companii mari, dar tema rămâne aceeaşi: construieşte un plan financiar şi urmează-l sistematic. Pe de altă parte, creşte şi numărul de clienţi care vin către noi, iar dacă ne uităm la ultimii ani, inclusiv anul acesta, creştem foarte bine. Credem cu tărie că acest concept „banking one-on-one” ne ajută să atragem tot mai mulţi clienţi.

    ♦ Dacă analizăm piaţa şi situaţiile clienţilor, statistica este similară în majoritatea pieţelor: cam 20% dintre clienţi persoane fizice au, la un moment dat, o nevoie clară de creditare — pentru locuinţă, renovări sau alte situaţii de viaţă. Dar 80% nu au astfel de nevoi imediate, însă tot au nevoi financiare de rezolvat. De aceea, când vorbesc despre consultanţă financiară, mă refer la o imagine completă a nevoilor sistematice ale clienţilor.

     

    Alessio Cioni, CEO, Intesa Sanpaolo Bank România

    ♦ Dacă ar fi să caracterizez evoluţia pentru sectorul bancar în 2025 aş vrea să folosesc cuvântul transformare. Are loc o serie de consolidări, au loc 3 fuziuni, deci sistemul chiar se consolidează, iar acest lucru va îmbunătăţi eficienţa sistemului. Pe partea cealaltă aş vrea să menţionez evoluţia tehnologică. Suntem în fruntea unei revoluţii tehnologice.

    ♦ Văd o piaţă care trebuie să se dezvolte mai mult. Dacă ne uităm la creditarea din PIB este cea mai mică din Europa. Multe economii vestice au acest procent mult mai mare

    ♦ Credem că pe piaţă este o cerere mare pentru consultanţă financiară. Când vine vorba de decizii importante precum investiţii, cumpărarea unei case, vedem că oamenii încă caută ajutor. Acest lucru ar explica succesul brokerilor. Sunt multe companii de brokeraj care înlocuiesc rolul băncilor pentru că se duc la oameni şi oferă consultanţă şi îndrumări. Aici este o zonă în care trebuie să acţionăm.

    ♦ Ne uităm la câteva bănci, dar suntem curioşi în legătură cu Salt Bank pentru că au avut o creştere foarte mare a clienţilor în 6-7 luni. Este primul cloud activ şi ne uitam şi la tehnologie.

     

    Matei Kubinschi, director adjunct, Direcţia de Stabilitate Financiară, Banca Naţională a României (BNR)

    ♦ Conform datelor noastre nu suntem într-o criză economică, criză financiară,  dar lucrurile sunt într-un context dificil, mai ales la nivel internaţional. Avem o incertitudine istorică datorată de crizele geopolitice suprapuse peste care mai nou în acest an a venit schimbarea de paradigmă a administraţiei americane, care deja produce efecte directe, dar şi indirecte prin creşterea incertitudinii politice.

    ♦ În scenariul pe care l-a construit banca creşterea economică se va reduce între 0,17% şi 0,26% şi din această scădere, două treimi este reprezentat de canalul indirect. Scăderea cererii partenerilor noştri, Germania, Franţa, Italia, şi noi pe partea de bunuri intermediere pe care le livrăm noi, va fi un impact.

    ♦ Pe sectorul companiilor nefinanciare se materializează o oarecare deteriorare. Avem o creştere de la 3,6%,la 4,4%, cu precădere pe zona IMM. Vedem o anumită deteriorare pe portofoliul de credite garantate cu garanţii de stat, IMM Invest, care în perioada scurtă de la expirarea facilităţilor pe care le-a acordat programul de a amâna plăţile de dobânzi, vedem că rata NPL a accelerat destul de repede şi a depăşit media sectorului, în timp ce pe partea populaţiei nu vedem o materializare a riscului, ba chiar NPL se menţine sub nivelul de 3%. Avem o rată mai crescută a creditelor neperformante pe componenta de consum de 5,2% şi o rată foarte scăzută şi stabilă pe componenta de credite ipotecare care este 1,6%.

     

    Mustafa Tiftikcioglu, CEO, Garanti BBVA România 

    ♦ Clienţii  sunt mai conservatori, atât pe zona de retail, cât şi de companii.  Următorul pas este formarea guvernului. Vedem că o parte din tensiunea din piaţă s-a disipat după alegeri. 

    ♦ Cred că atât companiile, cât şi persoanele fizice vor deveni mai încrezătoare şi vom vedea o creştere a cererii de creditare. Iar sectorul bancar este pregătit să finanţeze următoarele etape de dezvoltare şi investiţii.

    ♦ Ne concentrăm creşterea organică. Dacă ne uităm la ultimii 3 ani, creşterea pieţei a fost 37%, iar a noastră de 45%. Am fost una dintre cele mai dinamice bănci din piaţă.  Am investit 50 mil euro pentru infrastructura digitală. Sperăm că anul viitor, atât din punct de vedere al apetitului pentru creştere, cât şi din punct de vedere al infrastructurii digitale, vom fi într-o formă mai scalabilă şi mai bună.

    ♦ Este o provocare să ai o cotă de 2%. Având în vedere atât reglementările, cât şi cerinţele legate de concurenţă, dimensiunea este foarte importantă, fie că vorbim de raportul costuri/venituri sau de eficienţă. Cu siguranţă trebuie să creştem. 

    ♦ Consolidarea va continua pe piaţă. Cred că atât băncile mari vor rămâne pe piaţă, cât şi unele bănci medii sau mici, care găsesc nişele potrivite. Incluziunea financiară este un element pe care se mai poate lucra în România, dar trebuie să vedem şi cum creştem apetitul de investiţii al companiilor medii şi mari. Să creştem şi segmentul de jos şi cel de sus al pieţei.

     

    Samir Karia, CEO, Citi România

    ♦ Dacă analizăm digitalizarea României, se vede clar că ţara încearcă să recupereze decalajul. Digitalizarea infrastructurii guvernamentale este un subiect de mare interes, atât în sectorul privat, cât şi în cel public. De exemplu, aproape 100% dintre clienţii noştri sunt conectaţi la Citi Direct – online banking. Nu avem aproape deloc procese manuale în intermedierea tranzacţiilor. Acest tip de digitalizare, aplicat şi în domeniul public, ar crea oportunităţi reale.

    ♦ Dacă se va implementa corect, digitalizarea aduce scalabilitate, eficienţă şi posibilitatea de a accelera foarte rapid dezvoltarea. Chiar dacă nu funcţionează încă perfect, cred că există voinţă reală şi guvernul ar trebui să se gândească serios cum poate accelera acest proces.

    ♦ Cred, de asemenea, că domeniul energiei regenerabile, deşi există discuţii că ar putea încetini din cauza contextului politic internaţional, este unul în care Europa va continua să investească. Ţări ca Cehia, Polonia şi statele nordice sunt deja mult înainte. România are de recuperat, iar acest domeniu este o zonă clară de creştere pentru sectorul bancar.

    ♦ Această dezvoltare va avea un efect de propagare către clasa de mijloc, care va creşte şi va avea nevoie, la rândul ei, de servicii bancare şi de intermediere financiară. Aşadar, în contextul unei bancabilităţi de 65%, există foarte multe oportunităţi. Spaţiul fiscal este sub presiune – ştim cu toţii că este o zonă dificilă. Dar acest lucru creează atât riscuri, cât şi oportunităţi. E nevoie de voinţă din partea partenerilor guvernamentali pentru a găsi soluţii.