Tag: insolventa

  • Numărul fimelor care au intrat în insolvenţă în primul trimestru a scăzut cu aproape 10%

     În Bucureşti, Bihor şi Prahova au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în primele trei luni ale anului – 1.182 (în creştere cu 23,13% faţă de 2013), 453 (cu 27,97% mai multe decât în primul trimestru al anului trecut), respectiv 354 firme (+39,37%).

    La nivel naţional, în 26 de judeţe au fost înregistrate scăderi ale numărului de insolvenţe, cu procentaje de la 1,35% la 75,66%.

    În Călăraşi, Neamţ şi Giurgiu au fost raportate cele mai puţine firme care au intrat în insolvenţă în primul trimestru – 27, 36 şi, respectiv, 37 cazuri.

    Cele mai multe societăţi cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 1.801 intrând în insolvenţă, în scădere de la 1.853 în 2013, dar şi cele din construcţii – 736, comparativ cu 876 în primul trimestru al anului trecut, şi din industria prelucrătoare – 517, în scădere de la 619.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PNL va contesta Codul insolvenţei la CC: Încalcă accesul la justiţie, proprietatea şi discriminează

     Sesizarea PNL priveşte 15 articole din proiectul de lege adoptat marţi de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. Deputatul PNL Theodor Nicolescu a declarat că în prezent, prin accesul la buletinul procedurilor de insolvenţă pe internet, se poate vedea dacă s-a admis o cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă sau că există un raport al administratorului judiciar, însă nu există niciun fel de detaliu gratuit cu privire la ce s-a discutat şi s-a dispus în cauza respectivă.

    “Din punctul nostru de vedere aceasta este o gravă încălcare a accesului la justiţie, pentru că fiecare cetăţean pentru a putea participa la procedură trebuie să ştie despre ce este vorba în acea procedură, trebuie să vadă citaţia, trebuie să vadă subiectele care se discută la adunarea creditorilor. Pentru a ataca hotărârile judecătoreşti trebuie să le cunoască, ori hotărârile judecătoreşti se publică numai pe buletinul procedurilor de insolvenţă”, a susţinut Nicolescu, menţionând că accesul este în prezent doar contra cost.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolescu a trimis Corpul de Control la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare. Administratorul special al regiei, demis din cauza salariului prea mare

     “Raportul Corpului de Control vrem să fie gata până la sfârşitul acestei săptămâni. (…) Astăzi l-am demis pe administratorul special Dănuţ Andruşcă, pentru că mi se pare imoral să aibă un venit lunar net de 20.000 lei, în condiţiile în care RAAN este în insolvenţă. În locul lui Andruşca va fi numit Viorel Marian, specialist în energie care a lucrat în mai multe companii energetice, inclusiv Termoelectrica”, a declarat marţi Nicolescu, într-o conferinţă de presă.

    RAAN produce apă grea pentru Centrala Nuclearelectrica din Cernavodă şi energie termică şi electrică pentru uzul propriu şi pentru consumatorii din oraşul Drobeta Turnu-Severin.

    Regia a intrat în insolvenţă în 2013, având datorii de 680 milioane lei. În perioada insolvenţei, compania a mai acumulat datorii de 70 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Document oficial: Repunerea Hidroelectrica în vechile contracte este de natură să conducă la faliment

     Concluzia este prezentată într-un document oficial, în ipoteza în care instanţa ar admite opoziţiile formulate de către traderi împotriva hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei la Hidroelectrica, din iunie 2012.

    Hidrolectrica s-a aflat în insolvenţă în perioada iunie 2012-iunie 2013, principalul motiv fiind vânzarea energiei la preţuri sub nivelul pieţei prin contracte preferenţiale încheiate cu “băieţii deştepţi” din energie.

    În luna februarie a acestui an, compania a reintrat în insolvenţă, după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis recursurile formulate de mai mulţi traderi de energie. Recursurile admise au fost formulate împotriva închiderii procedurii de insolvenţă.

    Remus Borza, şeful firmei Euro Insol, administratorul judidiciar al Hidroelectrica, a declarat, însă, atunci că “băieţii deştepţi” au iniţiat trei tipuri de recursuri, şi anume unul împotriva sentinţei de închidere a procedurii de insolvenţă, pronunţată în iulie 2013, unul împotriva deciziilor prin care le-au fost respinse contestaţiile la tabelul creanţelor şi unul împotriva deciziilor prin care le-au fost respinse opoziţiile la deschiderea procedurii de insolvenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hidroelectrica a închis o linie de credit de 120 milioane lei de la Banca Transilvania

     “La data de 14.10.2011 Hidroelectrica a contractat de la Banca Transilvania o facilitate de finanţare pe termen scurt în valoare de 120 milioane lei. Perioada de valabilitate a acestei linii a fost prelungită succesiv în anii 2012 -2013 din cauza lipsei fondurilor necesare pentru rambursarea soldului creditor. Îmbunătăţirea graduală a lichidităţii companiei pe parcursul ultimelor 15 luni a permis rambursarea soldului creditor în valoare de 120 milioane de lei şi închiderea liniei de credit acordată de Banca Transilvania, scadent la 11.04.2014”, se arată într-un comunicat al producătorului de energie.

    În cursul lunii martie 2014, compania a închis un contract de finanţare, în valoare de 110 milioane euro, încheiat cu BERD şi o linie de credit în valoare de 80 milioane lei, acordată de Alpha Bank.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Gabriel Biriş: Despre faliment. Personal şi nu numai

    GABRIEL BIRIŞ este avocat, membru al UNPIR


    Ce prevederi conţine noul cod al insolvenţei în legătură cu insolvenţa persoanelor fizice? Răspunsul este simplu: niciuna! Chiar dacă este un „cod„, în fapt noua legislaţie nu acoperă deloc materialul insolvenţei personale şi nu include nici prevederile cu privire la insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale.

    Subiectul insolvenţei revine în actualitate printr-o nouă lege, Codul insolvenţei. Din dorinţa guvernului de a-l introduce în regim de urgenţă, dorinţă motivată de faptul că actuala legislaţie este, zice-se, prea protectivă cu cei care nu îşi plătesc datoriile către stat, codul a fost aprobat mai întâi prin ordonanţă de urgenţă. Aşa cum era de aşteptat, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional actul emanat de la guvern, motivul fiind unul cât se poate de predictibil: nu se poate justifica caracterul de urgenţă. Drept urmare, actul a fost trimis la Parlament, unde acum se află în proces de aprobare.

    De ce oare legiuitorul se încăpăţânează să nu rezolve această problemă spinoasă? Pentru a afla răspunsul la această întrebare trebuie să ne aducem puţin aminte câteva lucruri despre istoria recentă a creditării în România. Aproape inexistent în 2000, creditul bancar a început să fie disponibil din ce în ce mai mult persoanelor fizice. Mai întâi pentru credite ipotecare (aproape exclusiv în euro, dolari şi, din păcate, în franci elveţieni), apoi pentru credite de consum. După 2004, dar mai ales în 2006, 2007 şi prima jumătate a lui 2008, creditele personale au explodat pur şi simplu. Toată lumea era euforică, se credea că laptele şi mierea vor curge în valuri nesfârşite peste plaiurile mioritice. Dar nu a fost să fie: piaţa s-a prăbuşit, criza a lovit nemilos România, politicul amplificând şi el criza prin măsurile luate. Drept urmare, oamenii nu au mai putut să îşi achite ratele la credite.

    În mod evident, au apărut şi câţiva Feţi Frumoşi, cocoţaţi falnic pe spinarea înaripatului Populism, care au început să propună soluţii pentru protejarea sărmanilor loviţi de criză. I-am întâlnit şi în mediul politic, dar şi la periferia acestuia. Unii, mai aprigi, au propus chiar o lege „a falimentului personal„. La o lectură mai atentă a acelei propuneri legislative realizezi că, de fapt, ce doreau autorii era un instrument pe care debitorii să îl poată folosi ca să scape de o parte din datoriile către bănci. Termenul consacrat este de „hair cut„, dar metoda mai este cunoscută şi prin sintagma „ţeapă„. Metodă care este de altfel folosită pe scară largă în relaţiile comerciale, între companii – legislaţia actuală şi chiar şi cea viitoare fiind foarte grijulie cu debitorii şi nu cu creditorii, aşa cum găsesc eu a fi normal.

    Absolut firesc, băncile s-au opus. Cum vocea ARB nu poate fi neglijată, mai ales când BNR şi FMI o susţin, în mod absolut predictibil legea falimentului personal a fost blocată şi îngropată prin sertarele Parlamentului. La fel s-a întâmplat şi cu alte iniţiative similare, ceea ce nu este neapărat rău. Dimpotrivă: hazardul moral pe care acele prevederi îl introduceau, inclusiv un aşa-zis „faliment scuzabil„, era, în opinia mea, inacceptabil.

    O lege a falimentului personal este însă extrem de necesară şi utilă. Situaţia de acum nu ajută nici creditorii şi nici debitorii.

    Cu câteva luni în urmă, am avut o discuţie pe această temă cu amicii parlamentari din Forţa Civică, amici care m-au rugat să ies din zona mea de confort (fiscalitatea) şi să îi ajut să elaboreze o astfel de propunere legislativă.
    Concluziile la care am ajuns împreună au fost următoarele:
    – nu este nevoie de o lege specială, sunt suficiente câteva amendamente la actuala lege a insolvenţei, lege care de altfel conţine prevederi cu privire la insolvenţa persoanelor fizice autorizate;
    – debitorul nu trebuie să se folosească de lege pentru a nu îşi achita datoriile. Falimentul personal trebuie să fie un eveniment excepţional, de ultim resort;
    – falimentul personal nu trebuie să rămână fără repercusiuni asupra falitului. Anumite drepturi (de exemplu: dreptul de administrare) trebuie limitate. În plus, trebuie să existe un registru public al faliţilor, spre informarea celor interesaţi;
    – falitul îşi pierde dreptul de administrare a patrimoniului personal, acesta trece la lichidator, care va vinde bunurile falitului pentru a acoperi masa credală, dar creditorii nu au drepturi asupra veniturilor viitoare ale falitului (cu excepţia cazului în care acestea sunt în legătură cu drepturi dobândite/servicii prestate înainte de deschiderea falimentului);
    – o minimă protecţie pentru falit şi familia acestuia este necesară.

    Falimentul personal trebuie deci să dea şansa unui nou început, dar şi să prevină ca acesta să însemne noi credite şi noi falimente.

    Rezultatul acestor discuţii a fost o iniţiativă legislativă, iniţiativă care îşi face şi ea veacul prin sertarele Parlamentului.
    Nu sunt aşadar optimist că vom avea într-un viitor apropiat o reglementare a falimentului personal. Frica băncilor de populismul iresponsabil al unora dintre decidenţii noştri le va determina să continue, pe toate căile, să blocheze iniţiativa. Răul făcut de abordările iniţiale este imens.

    Vom avea deci un Cod al insolvenţei care nu va fi „cod„, ci mai degrabă o nouă lege. Să-i zicem însă Cod. Codul insolvenţei va pune în continuare accent pe a da „şansă la viaţă„ companiilor insolvente, prin reorganizare. Reorganizare care însă primeşte nişte termene limită ce par uneori cam scurte.  Vorbind despre reorganizare, despre o a doua şansă, ar fi interesant de văzut statisticile. O analiză a acestora ne poate face să ne punem o altă întrebare: de ce trebuie continuată agonia şi nu se trece direct la faliment şi lichidare? Am o opinie, dar o să vorbesc despre ea într-un articol viitor.

  • Hidroelectrica a închis o linie de credit de 120 milioane lei de la Banca Transilvania

     “La data de 14.10.2011 Hidroelectrica a contractat de la Banca Transilvania o facilitate de finanţare pe termen scurt în valoare de 120 milioane lei. Perioada de valabilitate a acestei linii a fost prelungită succesiv în anii 2012 -2013 din cauza lipsei fondurilor necesare pentru rambursarea soldului creditor. Îmbunătăţirea graduală a lichidităţii companiei pe parcursul ultimelor 15 luni a permis rambursarea soldului creditor în valoare de 120 milioane de lei şi închiderea liniei de credit acordată de Banca Transilvania, scadent la 11.04.2014”, se arată într-un comunicat al producătorului de energie.

    În cursul lunii martie 2014, compania a închis un contract de finanţare, în valoare de 110 milioane euro, încheiat cu BERD şi o linie de credit în valoare de 80 milioane lei, acordată de Alpha Bank.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania, pe locul al doilea anul trecut în Europa Centrală şi de Est după rata insolvenţelor la numărul de firme active

     Cea mai mare rată din regiune a înregistrat-o Serbia, cu 7,61%, pe fondul unui efect de bază însă, având un număr reduse de companii active, reiese dintr-un raport al Coface.

    În România au fost deschise anul trecut 27.145 de insolvenţe, dublu faţă de Ungaria şi de 300 de ori mai mult decât în Polonia, în condiţiile în care numărul firmelor active este de patru ori mai mare.

    “Fenomenul insolvenţelor a luat amploare pe plan local, în special în perioada post-criză a ultimilor cinci ani, în condiţiile în care România generează aproximativ 40% din totalul insolvenţelor deschise pe parcursul anului 2013 în Europa Central Estică, cu o pondere de doar 6% în totalul firmelor active din regiune”, a declarat într-un comunicat Constantin Coman, Country Manager Coface România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CITR: Aproape 60% din companiile profitabile au o marjă de profit sub 5%

    “La o analiză detaliată reiese că 90% dintre companiile care au generat profit în 2012 au o profitabilitate redusă, între 0 şi 25%, dar 56% au marje de profit sub 5%. Acesta este un lucru care ar trebui să ne îngrijoreze şi trebuie analizat în detaliu. De asemenea, companiile cu pierderi sunt în creştere, iar gradul mediu de îndatorare este în urcare, fenomen de asemenea îngrijorător. Din aceste motive credem că aici şi acum trebuie să acţionăm cu maximă rapiditate, altfel gradul mediu de îndatorare al acestor companii va atinge pragul de 100%, de la care companiile trec în insolvenţă”, a spus Cionca la Conferinţa Riscului de Ţară 2014, organizată de Coface şi Mediafax.

    El a arătat că problema supraîndatorării şi a ratei de profit reduse nu este una sectorială, ci ţine de perioada de timp şi de capitalizarea companiilor.

    “Analiza noastră arată că cele zece sectoare performante din România, cumulând un număr de 2.881 de companii, au realizat 32,15% din profitul total al companiilor cu impact, în anul 2012, printre care imobiliar, telecom, comerţul cu energie, auto. Pe de altă parte, top zece sectoare neperformante dun România, cumulează 2.846 de firme, din care 2.000 sunt din domeniul imobiliar. De aceea cauza poate fi identificată mai curând la nivelul companiilor şi nu la nivelul sectorului”, a explicat Cionca.

    Datele reies dintr-o analiză a CITR la nivelul a 19.800 de firme cu un rol determinant în economie, fiind societăţi care au active mai mari de un milion de euro.

    Dintre acestea, circa 3.200 de firme sunt în stare de insolvenţă inevitabilă sau nedeclarată din cauza nivelului de îndatorare foarte ridicat.

    În ultimii patru ani peste 120.000 de firme au intrat în procedura insolvenţei.

  • Şova despre hotelurile Societăţii Feroviare de Turism: Întrebăm Parchetul. Complexul Snagov, la RAPPS

     “Cred că o să întrebăm Parchetul ce facem, mai ales cu hotelul Astoria. (…) Complexul turistic de la Snagov vrem să-l trecem la Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat. CFR nu se ocupă cu turismul”, a declarat ministrul Transporturilor, răspunzând unei întrebări.

    Ministerul Transporturilor a anunţat în ianuarie 2013 că instanţa a admis intrarea în insolvenţă a Societăţii Feroviare de Turism SFT-CFR, prin reorganizare judiciară, compania având datorii de peste 7 milioane de lei şi creanţe litigioase de recuperat, de 10 milioane de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro