BusinessMagazin

Tag: INS

  • Înmatriculările de autoturisme au înregistrat un avans de 19,2% în primul semestru

    Înmatriculările de autoturisme au crescut cu 19,2% în primul semestru, ajungând la 175.317 de unităţi faţă de perioada similară a anului trecut, când au fost înmatriculate aproximativ 147.000 de unităţi, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    În cel de-al doilea trimestru, înmatriculările de autoturisme au crescut cu 13,8% faţă de perioada similară a anului trecut, iar înmatriculările de vehicule pentru transportul mărfurilor au crescut cu 14,6%.

    Pe segmentul autobuze şi microbuze a fost întregistrată o scădere de 28,7% pentru perioada menţionată.

    Comparativ cu primul trimestru al anului, au fost înregistrate creşteri de 4,9% în cazul înmatriculărilor de autoturisme şi de 2,1% în cazul înmatriculărilor de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor.

  • Veşti bune de la INS: Rata somajului a coborât în iunie la 6,6%

    Rata şomajului a scăzut în iunie cu 0,2 puncte procentuale faţă de luna precedentă, la 6,6%, pe categoria de vârstă 25-74 ani, procentul fiind de 5,4%, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

    Ajustată sezonier, rata a fost de 6,4%.

    În cazul bărbaţilor, rata şomajului a fost cu 2 puncte procentuale mai mare decât la femei, respectiv 7,3% vs. 5,3%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a scăzut în iunie cu 9,5%

    Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a scăzut în iunie cu 9,5% faţă de perioada similară a anului trecut, la 3723, dar raportat la şase luni s-a înregistrat un plus de 0,8%.

    Din totalul avizelor emise, 63,8% au fost pentru zona rurală.

    În total, în intervalul ianuarie-iunie au fost eliberate 18.447 autorizaţii, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Faţă de mai, iunie a adus o creştere de 0,4%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Cifra de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut cu 14,9% în luna mai

    Cifra de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut în luna mai cu 14,9% ca serie brută şi cu 12,4% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, comparativ cu perioada similară a lui 2015, arată datelele de miercuri ale INS.

    Afacerile din serviciile de piaţă prestate populaţiei au crescut atât ca serie brută cu 10,5% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 10,7%.

    În luna mai 2016, volumul a crescut faţă de luna precedentă ca serie brută cu 2,8%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scăzut cu 0,7%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A crescut costul orar al forţei de muncă

    Costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 6,54%, în trimestrul IV din 2015, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, şi de 11,42% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Costul orar al for’ei de muncă a crescut în majoritatea activităţilor economice. Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (19,82%) ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice2), tranzacţii imobiliare (11,60%) şi construcţii (10,54%), potrivit INS.

    Pe de altă parte, Scăderi ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat doar în industria extractivă (-7,76%), învăţământ (-4,30%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,96%).

    Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, pe principalele activităţi economice, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) se observă în sănătate şi asistenţă socială (26,50%), învăţământ (19,32%) şi alte activităţi de servicii (16,10%)

  • Managerii companiilor din România estimează o creştere a activităţii până în aprilie şi preţuri în stagnare

    Managerii companiilor din România estimează, pentru perioada februarie-aprilie, o creştere a activităţii în comerţul cu amănuntul şi una moderată în industrie, construcţii şi servicii, precum şi a numărului de salariaţi în comerţul cu amănuntul, dar şi o stabilitate a preţurilor, potrivit INS, informează Mediafax.

    Managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru cele trei luni o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +10%), cu un avans mai semnificativ aşteptat în activitatea de fabricare a autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor şi în activitatea de tipărire şi reproducere pe suporturi a înregistrărilor (solduri conjuncturale +24%), potrivit anchetei de conjunctură din februarie realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economia României a crescut anul trecut cu 3,7%, sub estimări

    Economia României a crescut în 2015 cu 3,7% faţă de 2014, nivel sub estimări, în ciuda creşterii susţinute a consumului, intervenită ca urmare a reducerii TVA la alimente.

    Institutul Naţional de Statistică a publicat rezultatele semnal vineri dimineaţă la ora 9. 

    În trimestrul al patrulea 2015, creşterea economică faţă de T3 2015 a fost în creştere cu 1,1%.

    Analiştii se aşteptau la o creştere economică de 3,9%, având în vedere creşterea consumului din a doua parte a anului trecut, intervenită ca urmare a reducerii TVA la alimente.

    Economia românească şi-a revenit după criză, dopată de creşterile salariale şi scăderea taxelor şi reducerea costului împrumuturilor. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Fiecare român a alocat doar 2 lei pe lună pentru educaţie, dar a lăsat 10 lei în cafenele şi restaurante

    Educaţia este ultima pe lista de priorităţi a românilor, care au alocat acestui domeniu doar 0,2% din totalul cheltuielilor lunare de consum, în vreme ce mai mult de o treime s-au îndreptat către produse agroalimentare şi băuturi nealcoolice, după cum arată un studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS) privind nivelul de trai.

    Datele sunt aferente tri­mes­trului al treilea din 2015, respectiv lunilor iulie-septembrie.

    La un nivel mediu al cheltu­ielilor de consum pe gospodărie de 2.351 de lei, înseamnă că într-o gospodărie s-au alocat aproape 5 lei lunar pentru educaţie, media pe cap de locuitor fiind de nici 2 lei, în contextul în care o gospodărie numără 2,6 locuitori, iar cheltuiala medie per capita este de 886 de lei.

    În schimb, românii au cheltuit mai mulţi bani pentru ieşirile în oraş, acelaşi studiu arătând că un român a alocat, în medie, aproape 10 lei pentru distracţie şi viaţă socială, bani direcţionaţi către hoteluri, cafenele şi restaurante, adică un procent de 1,1% din totalul cheltuielilor lunare de consum. Pentru cultură şi recreere au revenit 5,9%, ceea ce înseamnă aproximativ 52 de lei pe cap de locuitor pe lună.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • CREŞTEREA economică pentru 2014, revizuită pozitiv de Institutul Naţional de Statistică: de la 2,8% la 3%

    În varianta anterioară, publicată în aprilie, INS a revizuit în scădere cu 0,1 puncte creşterea economică din 2014, de la 2,9% la 2,8%, iar PIB s-a situat la 666,63 miliarde lei preţuri curente, cu 0,43% mai puţin faţă de datele anunţate la începutul lunii martie.

    În 2013, economia a consemnat o creştere de 3,5%.

    “Comparativ cu varianta provizorie, în varianta semidefinitivă Produsul intern brut nominal estimat pentru anul 2013 s-a majorat cu 0,1%”, se arată într-un comunicat al INS.

    Potrivit datelor semidefinitite, deflatorul PIB a fost revizuit în scădere cu 0,1 puncte procentuale, de la 1,8% la 1,7%.

    Faţă de estimarea anterioară, modificări mai importante ale contribuţiei la creşterea PIB au înregistrat construcţiile, de la 0% la +0,2%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu două puncte procentuale, şi intermedierile financiare şi asigurările, de la -0,1% la -0,4%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -8,5 puncte.

    Totodată, administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială şi-au crescut contribuţia de la 0% la 0,2%, după ce volumul de activitate s-a modificat cu +2,1 puncte.

    Pe de altă parte, au fost consemnate modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, din punct de vedere al utilizării, la cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la 2,7% la 2,5%, ca urmare a scăderii volumului său cu 0,4 puncte, la cheltuiala pentru consumul final al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei, de la 0,1% la -0,2%, ca urmare a reducerii volumului său cu 41,9 puncte procentuale.

    De asemenea, cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice şi-a redus contribuţia de la 0,8% la 0,1%, ca urmare a scăderii volumului cu 5 puncte, în timp ce contribuţia formării brute de capital fix a urcat de la -0,8% la +0,6%, după modificarea volumului +6 puncte.

  • SCĂDERE alarmantă. Institutului Naţional de Statistică: Populaţia rezidentă a României este la nivelul anului 1966

    INS a lansat, joi, Anuarul Democragic al României, document care conţine o serie de date statistice cu privire la numărul şi structura demografică a populaţiei, precum şi la mişcarea ei naturală (naşteri, decese, căsătorii, divorţuri) şi migratorie.

    Preşedintele INS, Tudore Andrei, a precizat că cea mai redusă populaţie a ţării a fost înregistrată în anul 1930, când erau 14.100.000 de locuitori, iar vârful a fost în 1990, când România a înregistrat 23.200.000 de locuitori.

    Acesta a mai arătat că populaţia rezidentă a României a scăzut de la 21.700.000, în 2002, la 19.900.000, în 2014.

    “România are o demografie întârziată faţă de ţările din occident (…) În 2014, populaţia rezidentă a ţării era sub 20 de milioane şi se afla cam la acelaşi nivel cu cea a anului 1966”, a spus preşedintele INS.

    În urma analizării datelor statistice s-a constatat că începând cu anul 1985 populaţia României a devenit preponderent urbană.

    În ceea ce priveşte cauzele reducerii populaţiei, Tudorel Andrei a menţionat că printre acestea se numără mortalitatea ridicată, rata scăzută a fertilităţii după 1989, dar şi migraţia externă.

    “În perioada 1990-2014, reducerea populaţiei rezidente s-a făcut prin migraţie externă”, a mai spus preşedintele INS.

    În documentul lansat joi de către Institutul Naţional de Statistică se mai arată că evoluţia structurii populaţiei pe grupe mari de vârstă arată amploarea fenomenului de îmbătrânire demografică a populaţiei.

    Astfel, dacă în 1970 grupa de vârstă 65 de ani şi peste reprezenta 8,6% din totalul populaţiei, în 2014 această pondere este de aproape două ori mai mare (15,1%), în timp ce ponderea copiilor cu vârstă mai mică de 15 ani, care în 1970 depăşea un sfert din totalul populaţiei (25,9%), a scăzut semnificativ, la numai 14,9% în 2014.

    Anuarul demografic al României mai arată de densitatea cea mai mare a populaţiei se regăseşte în judeţele care conţin polii de creştere economică, respectiv Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov şi Bucureşti, aceştia reprezentând puncte de atacţie pentru forţa de muncă.