Tag: incasari

  • Star Wars: The Force Awakens a doborât recordul deţinut de Avatar în America de Nord

    Disney a anunţat că biletele vândute în Statele Unite şi Canada pentru cel mai recent film din seria Star Wars au generat până marţi seară încasări de 758,2 milioane de dolari şi că vor depăşi cu certitudine după proiecţiile din cursul zilei de miercuri recordul de 760,5 milioane de dolari deţinut din anul 2009 de filmul Avatar.

    Tot miercuri, Star Wars: The Force Awakens a depăşit pragul de 800 de milioane de dolari din veniturile generate de vânzarea biletelor în afara Americii de Nord.

    Până acum, Star Wars a doborât peste 40 de recorduri de box office, potrivit boxofficemojo.com. Printre acestea se numără cea mai de succes lansare internaţională (528 milioane dolari) şi mai multe recorduri pe continentul nord-american: cele mai mari încasări într-o singură zi (119 milioane dolari), cele mai mari încasări într-o zi de vineri (119 milioane dolari), cele mai mari încasări într-o zi de duminică (60 milioane dolari), cele mai mari încasări într-o zi de luni (40 milioane dolari), cele mai mari încasări într-o zi de marţi (37 milioane dolari), filmul care ajunge cel mai repede la 100 de milioane de dolari (1 zi), 200 de milioane de dolari (2 zile), 500 de milioane de dolari (10 zile).

    La nivel global, Star Wars: The Force Awakens a generat vânzări de bilete de 1 miliard de euro în doar 12 zile; în comparaţie, Avatar a atins acest prag după 17 zile.

    Singurul prag important pe care Star Wars îl mai poate trece este cel deţinut tot de Avatar, şi anume cele mai mari încasări din istorie. Avatar, lansat în 2009, deţine primul loc cu încasări de 2,77 miliarde dolari, urmat de Titanic (2,19 miliarde dolari), Jurassic World (1,66 miliarde dolari) şi Star Wars: The Force Awakens (1,55 miliarde dolari).

  • Cele mai bune filme din 2015

    BLACK MASS

    Whitey Bulger este cel mai bun rol al lui Depp din ultimii zece ani, iar actorul avea nevoie de acest rol ca de apă. După filme precum Transcendence, Lone Ranger sau Mortdecai, Depp intrase într-un con de umbră din care numai un rol dramatic îl mai putea salva. Iar Black Mass pare să fie creat cu acest scop: este un film construit în jurul unui actor şi pentru acest actor.

    Iese în evidenţă Joel Edgerton, care pare să fi primit cea mai mare libertate de exprimare în rolul agentului John Connoly. Connoly pare să fie, de mai multe ori în film, personajul cu cel mai mult de pierdut, iar Edgerton speculează impecabil aceste momente.

    Black Mass putea deveni un film de referinţă, precum Goodfellas sau mai ales The Departed. Ceea ce lipseşte în filmul lui Cooper este un punct culminant: acţiunea se desfăşoară liniar, fără momente dramatice şi fără schimbări neaşteptate. Aflăm de la început că Whitey Bulger este informator al FBI, iar restul filmului prezintă modul în care ceilalţi află acest lucru sau încearcă să se obişnuiască cu ideea.

    JIMMY’S HALL

    Ken Loach, câştigător în 2006 al Palme d’or pentru The Wind That Shakes the Barley, revine la tema irlandeză şi reuşeşte să captiveze mai ales prin atenţia la detalii. De la costume şi până la anumite expresii dispărute între timp din limba engleză de astăzi, Jimmy’s Hall aduce pe marele ecran, cu exactitate, atmosfera de acum mai bine de 80 de ani. Întrebat dacă există vreo legătură între Irlanda anilor ’20 şi Irlanda de astăzi, Loach a răspuns simplu: „Cred că lupta este, până la urmă, aceeaşi“.

    Scenariul este bine scris, dar atinge destul de puţin problemele existente în acea perioadă în Irlanda, respectiv sărăcia şi tradiţionalismul dus către extrem. Firul acţiunii nu reuşeşte să lege spectatorul de personaje sau să trezească simpatie faţă de personajele implicate.

    MAD MAX: FURY ROAD

    Mad Max este o poveste plasată într-un cadru post-apocaliptic, unde toată lumea luptă doar pentru a supravieţui. Cei care nu cunosc stilul regizorului vor fi surprinşi de modul în care imaginile se schimbă de-a lungul filmului şi de inserarea unor scene anterioare momentului în care se petrece acţiunea. George Miller şi ideea lui de regie întruchipează o combinaţie între filmele lui Stanley Kubrich şi cele ale lui Danny Boyle, secvenţele fiind uneori dificil de urmărit. Rezultatul final este unul impecabil: un film science-fiction de modă veche ce utilizează pe cât de puţin posibil imaginile generate pe calculator.

    Decizia lui George Miller de a folosi foarte puţine efecte speciale creează un dinamism ieşit din comun. Un lucru greu de înţeles este decizia de a filma acest film în format 3D; sunt mai puţin de 5 scene care evidenţiază aceste efecte.

    SPECTRE

    În comparaţie cu Skyfall, noul film ce îl are în centru pe agentul 007 pare o joacă de copii; seamănă mai mult cu filmele din era Pierce Brosnan. Surprinzător poate, acest lucru este binevenit.

    Pentru mine, James Bond nu a fost niciodată un personaj profund, marcat de încercări şi de împrejurări nefavorabile. Bond a fost întotdeauna un personaj amuzant, aflat pe linia dintre realitate şi absurd. Nu sunt neapărat un fan al acestui gen, dar filmele cu Bond, în marea lor majoritate, mi-au plăcut. Bond reprezintă imaginea agentului secret care poate să facă orice, oricând. Iar acest lucru nu a deranjat niciodată pe nimeni, pentru că Ian Fleming nu a avut intenţia de a scrie cărţi care să candideze la premiul Nobel; el a dorit să scrie poveşti în care oamenii să îşi regăsească visurile din copilărie (OK, poate e doar cazul meu, dar cine nu şi-a dorit să devină agent secret?).

    THE MARTIAN

    The Martian, adaptat după cartea cu acelaşi nume a lui Andy Weir, este regizat de o legendă a filmelor sci-fi, Ridley Scott, şi spune povestea lui Mark Watney, astronautul care rămâne singur pe Marte. Spre deosebire de alte filme SF, protagonistul filmului nu se luptă cu fiinţe extratereste, ci duce o luptă cu elementele şi mediul ostil. Astfel, îl urmărim pe Watney cum încearcă, din răsputeri, să supravieţuiască şi să depăşească obstacolele care-i apar în cale.

    Ridley Scott nu este cunoscut pentru umorul din filmele sale, însă The Martian are foarte multe momente comice, iar acestea funcţionează datorită scenariului şi modului cum sunt livrate de actori. Matt Damon parcă niciodată nu a jucat atât de bine, iar carisma acestuia ţine spectatori cu ochii pe ecran. Singurul minus ar fi faptul că atunci când acţiunea se mută pe Pământ ritmul filmului scade şi nu este la fel de interesant de urmărit.

    AFERIM!

    Un alt exemplu este, desigur, Aferim!, film ce a câştigat Ursul de Argint în cadrul Festivalului Internaţional de la Berlin.

    Regizorul Radu Jude a reuşit să evoce o perioadă extrem de agitată din istoria României, respectiv începutul secolului al XIX-lea. Costumele, decorul şi chiar înjurăturile reflectă perfect atmosfera de la acea vreme, iar acest lucru a fost extrem de bine primit atât de publicul din România, cât şi de cel din străinătate. Primele filme ale lui Radu Jude au avut ca laitmotiv lipsa de empatie a oamenilor în raport cu alţii, iar Aferim! urmează această temă, dar o transpune într-o poveste cu iz de epocă.

    POVESTE DE DRAGOSTE

    În România, industria cinematografică a generat câteva filme interesante. Unul dintre acestea este Poveste de dragoste, în regia Cristinei Iacob, cunoscută pentru alt film românesc de succes, Selfie.

    Scenariul filmului, semnat de Cristina Iacob şi Dan Chiriac, spune povestea de iubire dintre doi tineri artişti. Filmul a fost filmat la Braşov, iar acest lucru nu este întâmplător: oraşul a fost ales pentru a transmite atmosfera de sărbători.

    Poveste de dragoste a rulat în premieră internaţională în cadrul Festivalului Filmului de Dragoste de la Mons, unde a fost selectat în competiţia internaţională. De asemenea, lungmetrajul a fost selectat la Festivalul Internaţional de Film de la Montreal şi în cadrul celei de-a 20-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Portobello.

  • ANAF a recuperat 2,5 milioane lei de la o persoană din cele 10 verificate cu averi de peste 20 milioane de euro

    O persoană din grupul PFAM a achitat 2,5 milioane lei, reprezentând impozit pe venituri suplimentare nedeclarate şi penalităţi de întârziere şi dobânzi.

    Reamintim că în acest an au fost finalizate  verificãrile fiscale în cazul primelor 10 persoane din grupul PFAM care este format din 336 persoane, asupra carora se fac analize si verificari privind riscurile fiscale si se aplica programe de conformare.
    Asa cum ANAF a informat in noiembrie 2015, in urma acestor verificări efectuate de Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice, în cazul primelor 10 persoane din grupul PFAM, pentru veniturile din anul 2011, au fost identificate venituri nedeclarate de 86.948.321 lei.
    Obs!: A nu se confunda cu “Programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal” (PFRF)”.

    Verificările fiscale prealabile documentare (VFPD), din cadrul programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari (PFAM -peste 20 milioane de euro/persoană), au fost declanşate efectiv în anul 2013. 

    În anul 2014 au fost declanşate verificări fiscale la persoanele fizice pentru care s-a constatat cu ocazia VFPD îndeplinirea condiţiilor legale privind diferenţa semnificativă între veniturile estimate pe baza situaţiei fiscale personale şi cele declarate organelor fiscale.
    Aceste verificări  au prezentat un grad ridicat de complexitate, generat de următoarele aspecte:

    – au fost analizate operaţiunile desfăşurate prin peste 480 de conturi bancare (peste 100.000 de tranzacţii) transmise de instituţiile de credit, în principal, pe format hârtie, fapt care a necesitat prelucrarea manuală a acestora

    – au fost verificate operaţiuni desfăşurate de persoanele fizice cu peste 120 de societăţi comerciale (peste 10.000 de operaţiuni)

    – au fost prelucrate informaţii privind deţinerile patrimoniale primite de la peste 100 de autorităţi ale administraţiei publice locale (servicii de impozite şi taxe locale)

    – mare parte dintre activităţile şi tranzacţiile verificate presupun analize complexe: activităţi investiţionale diverse, tranzacţii cu instrumente financiare pe pieţele interne şi internaţionale, tranzacţii disimulate sau artificiale, multiple operaţiuni cu numerar, inclusiv de valori semnificative, pentru care au fost prezentate informaţii neclare, insuficiente sau contradictorii (aspect datorat reticenţei contribuabililor de a furniza astfel de informaţii).

  • ‘Spectre”, cel mai recent film din franciza James Bond, are încasări record în România

    „Spectre”, cel de-al 24-lea film din celebra franciză britanică „James Bond”, cu Daniel Craig în rolul principal, este deja un succes de box office pe piaţa românească. Pelicula, care a avut premiera în România în data de 6 noiembrie, a avut încasări totale de peste 5.000.000 lei.

    La nivel internaţional, “Spectre” s-a impus pe primul loc în topul încasărilor încă de la lansare, cu peste 70 de milioane de dolari în prima săptămână de box office în Statele Unite. Încasările totale în prima lună au ajuns, în SUA, la aproape 177 de milioane de dolari şi trendul se păstrează ascendent.

    Cu un buget estimat la peste 245 de milioane de dolari, ultimul film din seria „James Bond” a depăşit orice record de clasament şi în Mare Britanie, unde a avut, în prima lună, încasări de 129 de milioane de dolari. Cea mai spectaculoasă performanţă de box office britanic este că „Spectre” s-a impus drept filmul cu cele mai mari încasări la IMAX, cu 10 milioane de dolari, depăşind „Avatar”, care deţinea până acum acest record.

    În Franţa, una dintre ţările europene cu cea mai bună frecvenţă la cinema, producţia britanică s-a impus, după trei zile de la premieră, încasând aproape 15 milioane de dolari, depăşind anteriorul film al francizei care a avut vânzări de 10 milioane de dolari în primele trei zile de la lansare.

    Dar cea mai surprinzătoare evoluţie a peliculei este pe piaţa asiatică, în China –a doua cea mai mare piaţă de film din lume – , unde „Spectre”  a doborât record după record devenind filmul cu cele mai mari încasări în weekend-ul de lansare – 48 de milioane de dolari.  În plus, după primele trei zile în cinematografele din China producţia britanică a generat vânzări de box office aproape cât a strâns precedentul film din franciză – „Skyfall” – în toată perioada cât a rulat pe piaţa asiatică (59 de milioane de dolari).

    Estimările arată că „Spectre”  ar trebui să ajungă la încasări totale de box office, la nivel global, de peste 900 de milioane de dolari. „Skyfall” de exemplu a închis sezonul în cinematografe cu 1,1 miliarde de dolari în total.

    Filmul „James Bond: SPECTRE” este distribuit de Forum Film România, fiind proiectat în format 2D şi IMAX 2D.

  • Primul bilanţ al privatizării: statul a încasat 7 mld. euro pe 7.500 de întreprinderi. Şi mai are în cont 2,2 mld. euro

    Statul român a încasat  7 miliarde de euro în 25 de ani din priva­tizarea a 7.500 de întreprinderi, din care mai sunt disponibili în contul Trezoreriei Statului 2,2 mi­liarde de euro, afirmă Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR.

    Florin Georgescu, fost ministru de finanţe în guvernul Văcăroiu din perioada 1992-1996, când România a privatizat foarte puţin, face astfel primul bilanţ oficial al privatizării din România, la 20 de ani de când a părăsit funcţia de ministru.

    Prezentarea lui Florin Georgescu, consi­derat unul dintre economiştii care s-au opus iniţial liberalizării şi privatizării, se înscrie în tendinţa înregistrată în ultima perioadă  ca oficiali ai BNR să prezinte rezultate din economia reală, cu evaluări ale transfor­mărilor din economie în ultimele decenii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cronică de film: James Bond se întoarce!

    Cele 23 de filme „James Bond“ realizate până în prezent au generat încasări de peste 4,1 miliarde de dolari în toată lumea. Cel mai recent lungmetraj lansat din această serie, Skyfall, a generat încasări de peste 1,1 miliarde de dolari pe plan mondial, mai mult decât oricare alt film cu agentul 007.

    În comparaţie cu Skyfall, noul film ce îl are în centru pe agentul 007 pare o joacă de copii; seamănă mai mult cu filmele din era Pierce Brosnan. Surprinzător poate, schimbarea este binevenită.

    Pentru mine, James Bond a fost întotdeauna un personaj amuzant, aflat pe linia dintre realitate şi absurd. Nu sunt neapărat un fan al acestui gen, dar filmele cu 007, în marea lor majoritate, mi-au plăcut. Bond reprezintă imaginea agentului secret care poate să facă orice, oricând. Iar acest lucru nu a deranjat niciodată pe nimeni, pentru că Ian Fleming nu a avut intenţia de a scrie cărţi care să candideze la premiul Nobel; el a dorit să scrie poveşti în care oamenii să îşi regăsească visurile din copilărie (OK, poate e doar cazul meu, dar cine nu şi-a dorit să devină agent secret?).

    La începutul acestui an, Daniel Craig a lăsat să se înţeleagă că Spectre va fi ultimul său film din seria James Bond. Întrebat de reporteri dacă i-ar plăcea să mai joace într-un nou film cu James Bond, starul britanic a spus: „În acest moment, nu. Am o viaţă şi acum vreau să trăiesc puţin din ea. Însă vom vedea ce va fi“. Au existat multe speculaţii în presa internaţională în legătură cu actorul care ar putea să preia acest rol de la Daniel Craig. Principalii favoriţi au fost consideraţi actorii Tom Hardy, Michael Fassbender şi Idris Elba.

    Spectre este regizat de Sam Mendes (câştigător al premiului Oscar pentru American Beauty) şi îi are în distribuţie pe Daniel Craig (Skyfall, Quantum of Solace, The Girl with the Dragon Tattoo), Cristoph Waltz (Django Unchained, Inglorious Basterds, Water for Elephants) şi Léa Seydoux (The Grand Budapest Hotel, Mission Impossible: Ghost Protocol, „Blue is the Warmest Color”).

    În concluzie, mă bucur că producătorii au abandonat strategia ultimelor filme şi s-au întors la ceea ce majoritatea spectatorilor vor să vadă în filmele cu Bond: explozii, curse de maşini, sărituri din avion (fără paraşută) şi multe altele. Ei vor să vadă gadgeturi precum maşini care se conduc singure şi stilouri care lansează rachete, iar Spectre oferă multe dintre acestea. În concluzie, eu mă declar mulţumit şi vă invit să vizionaţi acest nou film din franciză.
     

  • ANAF a încasat suplimentar 5 miliarde lei din TVA la 10 luni, cu venituri totale de 165,3 miliarde lei

    “Menţionăm faptul că, din cele 11,24 miliarde lei colectaţi în plus faţă de anul trecut, veniturile suplimentare colectate din TVA sunt de 5,05 miliarde lei. Ceea ce reprezintă o creştere cu 11,8% indice nominal, cu mult peste creşterea economică din primele 10 luni. Diferenţa rezultată după eliminarea impactului creşterii economice este rezultatul direct al combaterii evaziunii fiscale”, se arată într-un comunicat al ANAF.

    La bugetul de stat s-au încasat aproape 116,84 miliarde lei, cu 11,33% mai mult decât în perioada similară a anului trecut, pe fondul creşterii generale a volumului obligaţiilor fiscale declarate cu 4,3%.

    Impozitul pe profit a adus încasări de 13,05 miliarde lei, în urcare cu 11,2%, pe fondul creşterii de viramente înregistrate de la agenţii economici cu 9,3% şi a impozitului virat de băncile comerciale cu 89,5%. Totodată, la creşterea încasărilor a contribuit intensificarea inspecţiilor fiscale la contribuabili identificaţi cu risc fiscal asociat preţurilor de transfer, selectaţi în baza analizei de risc.

    Fiscul a obţinut venituri din impozitul pe venit de circa 21,64 miliarde lei, cu 13,19% mai mari, datorită creşterii nivelului salariului minim, intensificării controalelor privind combaterea subdeclarării impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale şi creşterii gradului de colaborare cu Inspecţia Muncii.

    Încasările din TVA au fost de aproximativ 47,92 miliarde lei, majorate cu 11,8%, în condiţiile reducerii cotei TVA la alimente şi băuturi nealcoolice de la 1 iunie.

    În domeniul accizelor, inclusiv taxa pe viciu, veniturile colectate au urcat cu 8%, la 21,45 miliarde lei.

    La bugetul fondului naţional unic pentru asigurări de sănătate s-a înregistrat o majorare a încasărilor cu 13%, la 17,38 miliarde lei.

    Bugetul asigurărilor sociale de stat a consemnat, în schimb, o scădere cu 8,59%, la 29,7 miliarde lei. Încasările sunt influenţate negativ de reducerea cu cinci puncte procentuale a contribuţiei datorate de angajator şi de creşterea volumului vărsămintelor la Pilonul II de pensii în urma majorării cotei de contribuţie la 5%.

  • Câţi bani a câştigat fiecare actor din “Avengers: Age of Ultron”

    Nici ceilalţi actori nu au primit însă doar bani de buzunar, încasând sume considerabile. Vă prezentăm, în continuare, salariile negociate de actorii francizei Avengers.
     

     


     

     

    Continuarea în pagina următoare >

  • Câştigul la loto, noroc sau blestem. Povestea femeii care a reuşit să câştige de două ori la loto şi cu toate astea acum locuieşte într-o rulotă

    Evelyn Adams este un caz extrem de rar când vine vorba de câştigurile la loterie. Ea a avut noroc să căştige de două ori la loto doi ani la rând, 1985 şi 1986, strângând suma totală de 5.4 milioane de dolari. Din păcate pentru ea, după încasarea banilor, a reuşit să piardă toată suma după o serie de investiţii şi pariuri nereuşite în Atlantic City. În prezent, Evelyn Adams este falită şi trăieşte într-un parc de rulote.

    Citeşte aici povestea unui britanic care a câştigat la loto 10 milioane de lire sterline, iar acum lucrează într-o fabrică de biscuiţi si doarme în pădure

  • Industria filmului în 2015: Ce a mers şi ce nu

    În sezonul de vară al industriei cinematografice se pleacă de la premisa că marile case de producţie ştiu exact ceea ce publicul vrea să vadă. Filmele cu bugete mari dau şi mai mulţi bani pe campanii de marketing, bazându-se pe convingerea că aceasta este reţeta succesului. De multe ori însă, lucrurile nu stau chiar aşa. Sezonul de vară 2015 a produs mai multe surprize plăcute, precum Mad Max sau Jurassic World, dar şi numeroase dezamăgiri, cum ar fi Terminator sau Fantastic Four. Iată ce a mers şi ce nu în vara lui 2015.

    Personajele feminine în prim-plan. Furiosa în Mad Max, Ilsa Faust în Misiune Imposibilă sau Susan Cooper în Spy sunt doar trei exemple de filme care şi-au clădit succesul pe interpretările feminine de excepţie.

    Furiosa, personajul principal din Mad Max: Fury Road, a “furat” filmul, aşa cum spun americanii; dacă Tom Hardy nu a fost lăsat sau nu a putut să se ridice la înălţimea rolului deţinut iniţial de Mel Gibson, Charlize Theron este cea care s-a impus în producţia cu accente apocaliptice. Susan Cooper şi-a confirmat statutul de superstar în Spy, o comedie în care îi are alături pe mult mai cunoscuţii Jude Law şi Jason Statham.

    Filmele centrate pe personaje feminine au cunoscut şi succes la box-office: pe lângă Mad Max şi Spy, Trainwreck (Amy Schumer în rol principal) a încasat peste 100 de milioane de dolari, iar Pitch Perfect 2 (regizat de Elizabeth Banks) a adus aproape 200 de milioane de dolari. Un alt moment ce merită menţionat este cel al premiilor Emmy, unde Viola Davis a devenit prima actriţă de culoare care obţine premiul pentru rol feminin într-un serial dramatic.

    Şi 2016 promite să menţină această tendinţă: aşteptăm personaje precum Wonder Woman în Batman vs. Superman, Storm sau Jean Grey în X-Men şi o echipă întreagă de femei în rebootul Ghostbusters. Filmele de animaţie trec la următorul nivel. După Jurassic World şi Avengers: Age of Ultron, cele mai de succes filme ale verii au fost două producţii animate, Inside Out şi Minions. Chiar dacă acest lucru nu e neapărat surprinzător, încasările aduse sunt mult peste aşteptări. Ambele filme au adus peste 300 de milioane de dolari doar în Statele Unite, lucru ce nu se mai întâmplase din 2013 (Frozen şi Despicable Me 2). Explicaţia ar putea fi dată de tendinţa producătorilor de a realiza scenarii ceva mai complexe, care să atragă şi alţi membri ai familiei.

    Lumea s-a plictisit de supereroi. Vara a reprezentat o perioadă de tranziţie pentru filmele cu supereroi: Marvel se pregăteşte pentru lansarea fazei 3 din universul său, cei de la DC pregătesc revenirea în forţă, iar Fox a anunţat două noi filme. Toate acestea vor ajunge pe marile ecrane în 2016, iar companiile de mai sus au ales pentru 2015 personaje mai puţin cunoscute sau remake-uri ale unor filme care nu au performat prea bine în trecut. În afară de Avengers: Age of Ultron (care pune punct fazei 2 a Marvel Cinematic Universe – MCU), ceilalţi supereroi aruncaţi în luptă nu au reuşit să atingă succesul predecesorilor lor.

    Pentru Ant-Man, un personaj puţin cunoscut în universul Marvel, compania a încercat să găsească o distribuţie de excepţie: Paul Rudd, Michael Douglas, Michael Pena şi alţii. Contribuţia regizorului Peyton Reed a fost evidentă, dar recenziile pozitive primite din partea criticilor nu au adus oamenii la sălile de cinema. Ant-Man a avut încasări modeste pentru standardele Marvel, de doar 400 de milioane de dolari, plasându-se pe locul 10 din 12 în franciza MCU.

    Fantastic Four a eşuat la toate capitolele: interpretări slabe, un scenariu ridicol şi lipsit de logică şi încasări pe măsură. Nota de pe site-ul de specialitate IMDb nu prea lasă loc de discuţii: 4,1 din 10.

    Nu e nevoie de logică dacă sunt suficiente efecte speciale. Atunci când mergem la film pentru vizionarea unui blockbuster, aşteptările noastre sunt destul de scăzute în ceea ce priveşte scenariul sau logica din spatele acestuia. Sezonul estival ne-a arătat că avem dreptate, pentru că filme precum San Andreas sau Jurassic World au avut numeroase scăpări în această zonă. Spre exemplu, e greu de înţeles de ce Dwayne Johnson fură un elicopter care ar putea salva sute de vieţi doar pentru a pleca în căutarea familiei sale (San Andreas). Sau de ce Arnold Schwarzenegger poate călători în timp în anul 1984, dar acest lucru nu mai e posibil 30 de ani mai târziu (Terminator).

    Nostalgia este un sentiment care vinde. Afirmaţia de mai sus nu a fost valabilă în toate cazurile; dar atunci când a fost, încasările au trecut de 1,5 miliarde de dolari. Vorbim de Jurassic World, un film care a respectat cu acurateţe reţeta descoperită de Steven Spielberg şi a adăugat la ea efectele speciale ale vremurilor noastre. Scenariul este similar cu cel al lui Jurassic Park, având personaje negative bine definite şi o desfăşurare previzibilă a acţiunii. Nu acelaşi lucru poate fi spus despre Terminator: Genisys, care a performat mult sub aşteptări. Care este diferenţa dintre cele două? De ce unul s-a bucurat de un succes uriaş, iar celălalt a dezamăgit? Răspunsul este, cel mai probabil, tot scenariul. În vreme ce Jurassic World are o poveste simplă şi bine definită, Terminator propune o complicată poveste science fiction. Publicul, pare-se, nu vrea să piardă prea mult timp gândindu-se la implicaţiile călătoriei în timp.