Tag: imprumut

  • Cum s-a schimbat mentalitatea românilor: în urmă cu numai 16 ani, a lua un credit era ceva total neobişnuit. Acum majoritatea achiziţiilor personale majore sunt finanţate de bănci

    Să iei un credit de la bancă pentru a cumpăra o casă este unul dintre cele mai fireşti lucruri în România, însă în urmă cu numai 16 ani, când a apărut primul credit ipotecar, a lua bani cu împrumut de la o instituţie financiară era ceva neobişnuit. În prezent băncile româneşti dau cu împrumut populaţiei şi companiilor credite de peste 1,3 miliarde de euro pe lună. Cine sunt oamenii care au pus umărul la construirea sistemului bancar românesc, prin ce schimbări a trecut acesta de-a lungul anilor şi ce va urma pentru băncile din România?

    Momentul cheie pentru sistemul bancar românesc a fost sfârşitul anului 1990, când s-au pus bazele unei legislaţii care să permită dezvoltarea unui sistem bancar modern după modelul occidental. Concret, acest lucru a însemnat o separare bine definită între rolul Băncii Naţionale a României (BNR) şi rolul băncilor comerciale. BNR, care până la momentul respectiv era şi un jucător comercial, a fost reorganizată, fiindu-i atribuită exclusiv responsabilitatea de a conduce politica monetară a ţării.

    Cum s-a schimbat mentalitatea românilor: în urmă cu numai 16 ani, a lua un credit era ceva total neobişnuit. Acum majoritatea achiziţiilor personale majore sunt finanţate de bănci 

  • Drumul până la credite de peste 1,3 miliarde de euro pe lună

    Cine sunt oamenii care au pus umărul la construirea sistemului bancar românesc, prin ce schimbări a trecut acesta de-a lungul anilor şi ce va urma pentru băncile din România?

    Momentul cheie pentru sistemul bancar românesc a fost sfârşitul anului 1990, când s-au pus bazele unei legislaţii care să permită dezvoltarea unui sistem bancar modern după modelul occidental. Concret, acest lucru a însemnat o separare bine definită între rolul Băncii Naţionale a României (BNR) şi rolul băncilor comerciale. BNR, care până la momentul respectiv era şi un jucător comercial, a fost reorganizată, fiindu-i atribuită exclusiv responsabilitatea de a conduce politica monetară a ţării.

    În acest moment, mai exact în 1991, începe şi istoria BCR, care este de peste două decenii cea mai mare bancă comercială din România. Banca Comercială Română a fost înfiinţată în 1991 tocmai pentru a prelua operaţiunile comerciale ale BNR, respectiv portofoliul de credite pentru industrie şi active cu o valoare totală de 273 de miliarde de lei. În primii ani, BCR a funcţionat mai mult ca o instituţie de credit orientată către companii, operaţiunile de retail începând să fie dezvoltate abia spre sfârşitul anilor ’90.

    După reorganizarea băncii centrale a urmat reorganizarea băncilor specializate, care au fost convertite în bănci comerciale universale, iar pasul următor a fost înfiinţarea băncilor cu capital local şi străin, precum şi atragerea primelor bănci străine. Primele grupuri străine care au mizat pe România au fost în principal cu capital turcesc şi grecesc. Tot în această etapă, mai exact în 1993, la Cluj, un grup de 46 de persoane fizice şi companii au fondat cu 4 milioane de dolari Banca Transilvania, cu scopul de a crea o instituţie de credit care să deservească zona Transilvaniei. Ambiţiile lor s-au dovedit a fi prea mici în comparaţie cu ce este acum Banca Transilvania – respectiv al doilea jucător ca mărime din sistemul bancar românesc şi cel mai de temut rival al BCR.

    Pariurile străinilor şi celebrele privatizări

    Un alt momentul crucial pentru sistemul banacar românesc şi care a dat configuraţia actuală a clasamentului bancar a fost absorbirea activelor sănătoase ale băncii falimentare Bancorex de către BCR, proces care a avut loc la finele anului 1999.

    Anii 2000 nu au fost mai prejos decât precedenţii, perioada fiind marcată de un val de privatizări ale băncilor mari. De departe cea mai cunoscută privatizare din România, dar şi cea mai scumpă a fost privatizarea BCR. Procesul de vânzare a BCR a început abia în 2003, când statul a vândut 25% din acţiunile BCR instituţiilor financiare internaţionale BERD şi IFC, pentru aproximativ 210 de milioane de euro, pachet pe care l-au vândut după numai trei ani, de şapte ori mai scump, grupului austriac Erste. Prin bancherul Andreas Treichl austriecii au semnat în 2005 un cec de 3,75 miliarde de euro pentru pachetul de 62% din acţiunile BCR.

    Pariul enorm făcut de Treichl pe BCR şi, implicit, pe România a făcut din vânzarea BCR cea mai mare privatizare din istoria României, dar şi a Europei Centrale. Achiziţia BCR a asigurat grupului Erste controlul unei treimi din activele bancare locale, iar după această mişcare ponderea capitalului străin în sistemul bancar românesc a ajuns la 90%.

    De altfel, şi în prezent statul român controlează mai puţin de 9% din activele bancare prin intermediul a două bănci: CEC, cea mai veche instituţie de credit din România, şi mai tânara EximBank (Banca de Export-Import a României). În ultimii 25 de ani statul a tot pierdut teren în piaţa bancară, în condiţiile în care nu a avut forţa de a susţine băncile din portofoliu asemenea investitorilor străini. Mai mult, CEC, cea mai mare bancă a statului, nu a mai primit capital de la stat din decembrie 2006 din cauza restricţiilor privind schemele de ajutor impuse de Comisia Europeană, capitalizarea băncii fiind făcută cu o parte din profiturile anuale obţinute. Rezultatul a fost ieşirea CEC din top trei bănci locale şi alunecarea până pe poziţia a şaptea la finalul anului 2017.

    Achiziţiile străinilor în sistemul bancar românesc au dus implicit la restrângerea numărului de actori din piaţă. Dacă în 1998, de exemplu, BNR număra 42 de bănci, în 2017 numărul jucătorilor bancari a scăzut la 35, o cifră considerată de specialişti încă mare pentru dimensiunea economiei româneşti. Puţine branduri de renume în anii ‘90 au reuşit să reziste în piaţă. Din cele 42 de branduri bancare din 1998 doar 10 au rămas în picioare în 2017, iar acestea sunt în principal străine.

    Criza a trecut, rănile au fost închise, iar pe masă a apărut un nou obiectiv: captarea creşterii economice

    După anii grei din perioada crizei în care businessul principal a fost lăsat deoparte, concentrarea fiind curăţarea bilanţurilor, băncile locale se bucură în prezent din nou de o perioadă de creştere. Captarea unei cote cât mai mari din actuala creştere economică şi implicit a profitabilităţii bancare reprezintă principalul obiectiv al tuturor băncilor.

    Creşterile de salarii au creat optimism şi încredere în rândul populaţiei, iar efectul vizibil de la nivelul sistemului bancar a fost revenirea clienţilor în sucursale pentru a luat credite de consum, carduri şi mai ales împrumuturi ipotecare. Câştigătorul: sistemul bancar care este premiantul Europei la capitolul profitabilitate, cu o rentabilitate a capitalurilor (ROE – return on equity) de peste 19%. Spre comparaţie, media europeană este de sub 7%, de aproape trei ori mai redusă.

    Mai mult forţate decât de bunăvoie, băncile româneşti merg într-o nouă direcţie: digitalizarea

    Împinse de cerinţele noilor generaţii, toate băncile locale s-au văzut nevoite să facă din digitalizare o prioritate, deşi bună parte din ele încă văd tehnologia mai degrabă ca pe o ameninţare, ca pe un rival în lupta pentru clienţi. Digitalizarea este încă în fază incipientă, tehnologia fiind prezentă în sistemul bancar deocamdată în principal prin aplicaţii mobile şi câteva sucursale self-service. Servicile digitale sunt însă din ce în ce mai solicitate, în special în rândul tinerilor. Circa 7% din populaţia României cu vârsta cuprinse între 16 şi 74 de ani a utilizat anul trecut serviciile de internet banking, un progres faţă de 2016, când doar 5% din populaţie au intrat în contact cu băncile în mediul virtual, potrivit Eurostat. 

  • Românii pot lua, începând de astăzi, credite fără dobândă, prin programul “Investeşte în tine”. În ce condiţii acordă băncile împrumuturi cu dobânda zero

    Începând cu luni, tinerii între 16 şi 26 de ani pot contracta credite cu dobândă suportată de la bugetul de stat de până la 40.000 de lei, iar persoanele între 26 şi 55 de ani pot lua acelaşi tip de credite de până la 35.000 de lei, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului remis MEDIAFAX.

    Salariaţii pot solicita suplimentar 20.000 de lei, pe lângă creditul iniţial. De asemenea, anii de studiu vor reprezenta perioada de graţie pentru acest tip de finanţare. Sumele pot fi folosite pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale sau pentru acces la diferite servicii de sănătate şi activităţi sportive.

    “Un alt proiect ajuns la maturitate este <<Investeşte în tine>>. Vor fi semnate astăzi toate documentele necesare pentru începerea efectivă a acestui program destinat românilor care au nevoie de finanţare pentru o mai bună pregătire profesională. Este un proiect adresat, în primul rând, tinerilor cu vârsta între 16 şi 26 de ani, care pot accesa un credit de până la 40.000 de lei, dar şi celor cu vârste între 26 şi 55 de ani, care pot lua credite de până la 35.000 de lei. Dacă persoana care apelează la acest împrumut este salariat, poate contracta încă 20.000 de lei”, a declarat premierul Viorica Dăncilă, joia trecută, la Palatul Victoria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Maşinărie, în locul oamenilor. Lipsa zilierilor îi forţează pe viticultori să îşi cumpere utilaje moderne de recoltat struguri

    Până în prezent, în judeţul Vrancea au fost achiziţionate patru maşini de recoltat struguri, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Adrian Porumb este unul dintre cei mai mari viticultori din judeţul Vrancea. El cultivă peste 160 de hectare de vie în zona Odobeştiului, pământul şi pasiunea pentru viticultură fiind o moştenire de familie. Deşi recoltele sunt bune, Porumb spune că afacerea sa este din ce în ce mai greu de condus deoarece nu găseşte oameni pentru recoltat în zonă şi în judeţele învecinate. De aceea, viticultorul vrâncean a luat o decizie radicală şi recent a cumpărat o maşină de recoltat, cu ajutorul unui împrumut bancar.

    „Problema este cu zilierii, nu găsim. Este din ce în ce mai dificil să găsim oameni. Nouă ne-ar trebui pe sezon în jur de 100 de zilieri. Până acum veneau din Bacău, Oneşti, Vaslui, anul acesta a fost foarte greu de găsit. Chiar când să înceapă campania de recoltat ne-am hotărât să cumpărăm o maşină de recoltat struguri. Am făcut de urgenţă un împrumut în bancă de 230.000 de euro şi am achiziţionat maşina de recoltat struguri. Este adusă din Franţa”, a declarat Adrian Porumb.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BEI acordă un împrumut de 450 milioane de euro României pentru Programul de Dezvoltare Rurală

    Acest împrumut va fi folosit alături de ajutoarele nerambursabile de la Fondul European Agricol pentru Dezvotlare Rurală (FEADR) pentru perioada 2014 – 2020.

    Împrumutul a fost aprobat cu ocazia reuniunii Consiliului de administraţie al BEI, care are loc la Bucureşti, în perioada 17-18 septembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TBI Credit lansează o linie de împrumuturi online pentru servicii stomatologice

    Clienţii acestei clinici vor putea să acceseze servicii stomatologice cu plata în rate prin intermediul platformei digitale de creditare TBI, începând cu luna august, cu finanţare 100% digitală oferită de TBI Credit.
     
    Procesul de creditare este exclusiv online, fără nicio vizită la bancă, susţin reprezentanţii băncii. După ce aleg serviciile stomatologice pe care vor să le finanţeze şi numărul de rate – între 6 şi 60, clienţii intră în apel video cu un reprezentant al TBI Credit în vederea identificării online şi a semnării electronice a tuturor documentelor necesare.
     
  • PSG ar putea să fie obligată să îl vândă pe Neymar sau să renunţe la Mbappe

    PSG a cheltuit vara trecută 222 de milioane de euro pentru tansferul lui Neymar, căruia i-au achitat clauza de reziliere, şi 180 de milioane de euro pentru aducerea lui Mbappe de la Monaco, pe care iniţial doar l-au împrumutat tocmai pentru a fenta eventualele probleme legate de regulile fair-play-ului financiar.

    Acum, presa din Spania scrie că PSG ar putea primi o adevărată lovitură din partea FIFA. Concret, regulile fair-play-ului financiar i-ar putea forţa pe francezi să-l vândă pe Neymar sau să renunţe la transferul lui Mbappe. “Wonderkid-ul” francez e doar împrumutat în capitala Franţei, iar PSG trebuie să vireze cele 180 de milioane de euro în conturile clubului AS Monaco până la sfârşitul perioadei de mercato din vară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vestea care CUTREMURĂ sistemul bancar. Românii s-au îndatorat PÂNĂ LA ULTIMUL LEU. Dezastrul începe. Ce urmează?

    Populaţia a luat credite noi de con­sum în monedă locală în valoare de 10,8 mld. lei în primele şase luni ale acestui an, un maxim al ulti­mi­lor 12 ani, arată datele BNR.

     
    Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, su­mele noi împrumutate de români de la bănci au crescut cu peste 14%.
     
    Creşterea salarială este factorul principal care a dat din nou avânt tot mai multor români să acceseze credite mai mari pentru amena­ja­rea/modernizarea locuinţelor, achi­ziţia de auto­­turisme, de electrocasnice şi chiar tele­foa­ne.
     
    De exemplu, valoarea vânzărilor de tele­foa­ne a urcat cu 40% în prima jumătate a acestui an faţă de S1 2017, evoluţie care a luat prin surprindere piaţă.
     
    Câştigul mediu net aferent primelor şase luni ale acestui an a urcat cu 13% (300 lei) faţă de aceeaşi perioadă din 2017, până la 2.636 lei. În 2007 salariul mediu net era de sub 1.000 de lei, în timp ce în 2009 ajungea la aproape 1.400 de lei.
     
    „Cel mai important factor pentru creşterea creditelor de consum este reprezentat de majorările salariale. Avem clienţi cărora li s-a dublat salariul, fapt care i-a încurajat să ia un credit.“, a spus Liviu Andrei, managing partner al brokerului de credite Alliance.
     
  • Vestea care CUTREMURĂ sistemul bancar. Românii s-au îndatorat PÂNĂ LA ULTIMUL LEU. Dezastrul începe. Ce urmează?

    Populaţia a luat credite noi de con­sum în monedă locală în valoare de 10,8 mld. lei în primele şase luni ale acestui an, un maxim al ulti­mi­lor 12 ani, arată datele BNR.

     
    Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, su­mele noi împrumutate de români de la bănci au crescut cu peste 14%.
     
    Creşterea salarială este factorul principal care a dat din nou avânt tot mai multor români să acceseze credite mai mari pentru amena­ja­rea/modernizarea locuinţelor, achi­ziţia de auto­­turisme, de electrocasnice şi chiar tele­foa­ne.
     
    De exemplu, valoarea vânzărilor de tele­foa­ne a urcat cu 40% în prima jumătate a acestui an faţă de S1 2017, evoluţie care a luat prin surprindere piaţă.
     
    Câştigul mediu net aferent primelor şase luni ale acestui an a urcat cu 13% (300 lei) faţă de aceeaşi perioadă din 2017, până la 2.636 lei. În 2007 salariul mediu net era de sub 1.000 de lei, în timp ce în 2009 ajungea la aproape 1.400 de lei.
     
    „Cel mai important factor pentru creşterea creditelor de consum este reprezentat de majorările salariale. Avem clienţi cărora li s-a dublat salariul, fapt care i-a încurajat să ia un credit.“, a spus Liviu Andrei, managing partner al brokerului de credite Alliance.
     
  • În iulie, Marea Britanie a înregistrat cel mai mare excedent bugetar lunar al ultimiilor 18 ani

    Ultima dată când a fost raportat un excedent bugetar mai mare pentru luna iulie a fost în anul 2000 – 3,8 miliarde de lire sterline.

    Pentru trimestrul doi, Oficiul Naţional de Statistică britanic a raportat şi cel mai scăzut nivel al împrumuturilor din ultimii 16 ani. Astfel, în intervalul aprilie-iulie 2018, împrumuturile au totalizat 12,8 miliarde de lire, cu aproximativ 8,5 miliarde de lire sterline mai puţin decât în aceeaşi perioadă de timp a anului trecut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro