Proprietarii de terenuri din Germania nu vor mai putea refuza accesul dacă operatorii au nevoie să conecteze infrastructură din domeniul regenerabilelor pe proprietatea lor, scrie Bloomberg.
Măsura, care a atras critici din partea fermierilor, are drept obiectiv accelerarea extinderii şi conectării energiei curate.
Ministrul german de finanţe, Christian Lindner, a respins ideea ca săptămâna de lucru de patru zile cu salariu integral să devină o normă în cea mai mare economie a Europei, relatează Bloomberg.
„Niciodată în istorie o societate nu şi-a sporit prosperitatea lucrând mai puţin”, a declarat Lindner.
Ideea de a reduce săptămânile de lucru a câştigat teren de când pandemia de COVID-19 a bulversat programul de lucru al angajaţilor şi le-a dat multora o idee despre cum moduri diferite de lucru le-ar putea îmbunătăţi viaţa.
Programele pilot sugerează că o astfel de configuraţie poate duce la o reducere a stresului şi a anxietăţii în rândul lucrătorilor, precum şi la creşterea eficienţei şi a veniturilor pentru angajatorii lor. Aproximativ 50 de companii din Germania intenţionează să participe la un proiect de şase luni care va începe în februarie şi care presupune reducerea programului de muncă.
„Cheia prosperităţii noastre rămâne munca grea”, a mai declarat Lindner, care conduce Partidul Liberal-Democrat pro-business, unul dintre partenerii minori din coaliţia tripartită din Germania.
Sindicatele germane insistă pe subvenţii pentru industriile mari consumatoare de energie din Germania, însă guvernul şi reprezentanţii sectorului de business au poziţii divergente, scrie Euractiv.
Puternicul sindicat german IG Metall a anunţat proteste dacă nu vor fi implementate subvenţii.
Economia Germaniei s-a contractat în al treilea trimestru, iar riscurile ca cea mai mare economie europeană să intre în recesiune se accentuează serios, scrie Bloomberg.
PIB-ul a scăzut cu 0,1% faţă de trimestrul anterior, sub aşteptările analiştilor. Datele subliniază lupta Germaniei de a-şi reveni după o încetinire indusă de energie iarna trecută, care a fost urmată de două trimestre de stagnare sau creştere minimă – conform datelor revizuite.
Datele subliniază lupta Germaniei de a-şi reveni după o încetinire indusă de energie iarna trecută, care a fost urmată de două trimestre de stagnare sau creştere minimă – conform datelor revizuite.
Ratele mai mari ale dobânzilor în ţară şi la nivel global cântăresc puternic asupra cererii de bunuri industriale, pe care Germania se bazează mai mult decât colegii săi pentru a alimenta creşterea economică. Gigantul chimic Lanxess AG a anunţat că va reduce 7% din forţa de muncă în această lună, în timp ce Volkswagen AG a declarat că va dubla economiile pentru a creşte profitabilitatea.
În timp ce serviciile au rezistat mai bine, sondajele de afaceri realizate de S&P Global arată că dinamica a încetinit şi în acest domeniu. Mai mult, apar fisuri pe piaţa forţei de muncă – un alt punct luminos până acum.
Activitatea generală a sectorului privat a continuat să se contracte la începutul celui de-al patrulea trimestru, potrivit S&P Global.
În plus, se aşteaptă ca inflaţia în scădere şi salariile în creştere să producă o revenire a consumului, deşi un raport recent al Bundesbank a afirmat că gospodăriile nu şi-au majorat încă cheltuielile. Analiştii chestionaţi de Bloomberg estimează că Germania va creşte cu 0,5% în 2024.
Alte date privind PIB-ul din regiune au fost mixte. În timp ce Spania şi-a menţinut creşterea, Austria a intrat în recesiune din cauza prăbuşirii consumului şi a investiţiilor. Cifrele pentru zona euro, formată din 20 de naţiuni, sunt aşteptate marţi, iar analiştii estimează că creşterea a stagnat între iulie şi septembrie.
Recenta performanţă slabă a Germaniei a alimentat îngrijorările cu privire la potenţialul său viitor, în condiţiile în care se confruntă cu o forţă de muncă îmbătrânită, cu o dependenţă excesivă de China şi cu necesitatea de a trece rapid la noi surse de energie.
Înalţi oficiali, inclusiv preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, au avertizat împotriva unui pesimism prea mare, subliniind capacitatea de adaptare a ţării. Cu toate acestea, aceştia au recunoscut necesitatea de a acţiona, ministrul economiei, Robert Habeck, îndemnând săptămâna trecută la luarea de decizii pentru a proteja naţiunea ca destinaţie de afaceri.
Grunheide nu este un nume cunoscut, nici măcar în Germania, însă anunţul lui Elon Musk de acum patru ani privind construirea primei gigafabrici europene a Tesla în apropierea sa a pus orăşelul est-german pe hartă, notează Politico.
„Timp de peste 16 ani la rând, am fost nevoit să-mi cer scuze pentru bilanţul orăşelului nostru la sfârşitul fiecărui an fiscal şi pentru eşecul în a aduce joburi de calitate în regiune. Vremurile acelea au apus“, spune Arne Christiani, primarul Grunheide.
Grunheide nu este un nume cunoscut, nici măcar în Germania, însă anunţul lui Elon Musk de acum patru ani privind construirea primei gigafabrici europene a Tesla în apropierea sa a pus orăşelul est-german pe hartă, notează Politico.
Acum, preşedintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan întind covorul roşu pentru a obţine propria uzină Tesla. În schimb însă mogulul din sectorul maşinilor electrice se va extinde în Germania şi va dubla capacitatea la 1 milion de maşini pe an, ceea ce va face din Grunheide cea mai mare uzină auto din Europa.
„Timp de peste 16 ani la rând, am fost nevoit să-mi cer scuze pentru bilanţul orăşelului nostru la sfârşitul fiecărui an fiscal şi pentru eşecul în a aduce joburi de calitate în regiune. Vremurile acelea au apus“, spune Arne Christiani, primarul Grunheide.
Aflat la 30 de kilometri est de Berlin într-o zonă rurală cu păduri şi lacuri, orăşelul a devenit un magnet pentru cei care vor să scape de agitaţia din Berlin. Acest lucru a creat tensiuni cu Tesla, activiştii protestând cu privire la exploatările forestiere necesare pentru construirea fabricii şi consumul ridicat de apă al constructorului auto.
Însă pentru politicienii locali, important este să atragă joburi care vor ajuta la dezvoltarea regiunii şi în acest scop încearcă să convingă oamenii că Grunheide nu va fi transformat într-un hub industrial ca Wolfsburg, sediul VW şi că tinerii vor avea un motiv solid să rămână.
Decizia din 2019 a lui Musk de a construi o gigafabrică în Brandenburg marchează o schimbare dramatică de la industriile care formau baza statului. Până de curând, cele mai importante companii erau o companie de gaze, Wingas, deţinută de Gazprom, şi centrala pe lignit Janschwalde. Gazele nu mai sunt, iar Janschwalde ar urma să fie închisă în 2028.
Graţie Tesla, Grunheide dispune de o nouă autostradă şi de legături feroviare mai bune cu Berlinul.
Şi au scăzut preocupările legate de bugetul municipal. Politicienii se mândresc cu schimbările.
„Instalarea Tesla creează o imagine complet nouă a Brandenburg şi este un punct important pentru reindustrializarea statului“, subliniază premierul acestuia, Dietmar Woidke.
Efectele sunt vizibile. BASF construieşte o fabrică de catozi în acest stat, iar compania germano-canadiană Rock Tech intenţionează să deschidă cea mai mare fabrică de litiu din Europa în Bandenburg. Porsche şi filiala sa de baterii Cellforce s-ar putea instala de asemenea în regiune.
Investiţiile sunt vitale pentru o regiune, ca restul vechii Germanii de est, care se străduieşte să prindă din urmă vestul mai bogat. Din 2015, acest proces a stagnat, însă acest lucru se schimbă acum graţie investiţiei Tesla.
Însă nu toată lumea este încântată de transformarea regiunii. Steffen Schorcht şi Manu Hoyer conduc o mişcare a cetăţenilor locali care se opune iubirii necondiţionate pentru Tesla. Iar lista plângerilor este una lungă.
Nici în interiorul fabricii lucrurile nu stau prea bine. Aproximativ 1.000 de angajaţi au protestat recent cu privire la condiţiile precare de muncă.
♦ Marocul exportă deja energie solară către Europa prin intermediul a două conexiuni existente cu Spania ♦ Egiptul analizează în prezent trei propuneri pentru cabluri prin care să se conecteze la Grecia.
Algeria ar putea deveni un furnizor cheie de hidrogen verde pentru Germania, cea mai mare economie europeană, scrie Bloomberg.
Ţara nord-africană ţinteşte să-şi upgradeze în cele din urmă conexiunile de conducte pentru a ajunge la o parte mai mare din continent. Ţinta este de a acoperi până la 10% din cererea europeană de hidrogen verde, relevă o declaraţie a ministerului economiei din Berlin.
Italia şi Spania au încheiat la rândul lor acorduri de creştere a importurilor din această ţară. Germania, care şi-a oprit ultimele centrale nucleare în acest an, depinde de cărbune şi gaze pentru a-şi alimenta industria mare consumatoare de energie. Hidrogenul este perceput ca fiind vital pentru înverzirea sectorului.
Nu numai Germania este în căutare de soluţii de energie verde. Operatorul sistemului spaniol Enagas este pregătit să preia potenţiale volume din Africa de Nord în anii 2030, declara recent CEO-ul acestuia Arturo Gonzalo Aizpiri.
Şi Marocul ar putea deveni un furnizor major de hidrogen verde pentru Europa. Un studiu recent citat de moroccoworldnews.com arată că investiţiile substanţiale ale ţării şi planurile sale strategice ar putea face ca această ţară nord-africană să ajungă să acopere 5% din cererea de energie verde a continentului.
Emilio Nieto, director la Centrul Naţional de Hidrogen, a subliniat avantajul strategic deţinut de Spania şi Italia ca potenţiale puncte de intrare pentru producţia de hidrogen verde a Marocului pe piaţa europeană.
Compania spaniolă Cepsa şi-a anunţat recent planuri privind construcţia unei hidroconducte pentru a facilita importurile de hidrogen verde din Maroc.
Şi Egiptul vrea să-şi accelereze planurile de a exporta hidrogen către Europa.
Până în 2050, Africa de Nord ar putea deveni un exportator major de hidrogen verde, având Europa drept piaţă principală, relevă un raport al Deloitte citat de AFP.
Europa vrea să profite şi de energia regenerabilă abundentă a Africii de Nord. În acest sens, pe fondul eforturilor de a scăpa de dependenţa de energia rusească, europenii au pornit într-o cursă de instalare de parcuri solare gigantice şi de cabluri submarine.
Marocul exportă deja energie solară către Europa prin intermediul a două conexiuni existente cu Spania. Egiptul analizează în prezent trei propuneri pentru cabluri prin care să se conecteze la Grecia.
Un alt cablu submarin care ar lega noile parcuri solare din deşertul din sudul Tunisiei la sistemul energetic al Italiei are finanţare promisă din partea UE şi Băncii Mondiale.
În acest context, Africa de Nord este văzută drept cel mai important viitor partener comercial al Europei în domeniul energiei regenerabile.
Potrivit analiştilor, Germania va depăşi Japonia ca a treia economie a planetei, ajutată de scăderea yenului în raport cu dolarul şi euro, scrie Bloomberg.
Cele mai recente proiecţii ale Fondului Monetar Internaţional estimează produsul intern brut al Germaniei la 4.430 de miliarde de dolari în acest an, faţă de 4.230 de miliarde de dolari pentru Japonia.
Proiecţiile vin în condiţiile în care yenul se clatină aproape de pragul de 160 de unităţi per euro, rămânând la o mică distanţă de minimul ultimilor 33 de ani faţă de dolar, care a declanşat o a doua rundă de intervenţii valutare în octombrie anul trecut. Euro a atins ultima dată valoarea de 160 de yeni în august 2008.
Slăbiciunea yenului a fost cauzată în mare parte de diferenţele fundamentale în politica monetară. Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană au majorat ratele dobânzilor de la minimele pandemice pentru a combate inflaţia, în timp ce Banca Japoniei a rămas în modul de stimulare, încercând să alimenteze creşterea preţurilor.
În timp ce se aşteaptă ca Fed şi BCE să menţină ratele neschimbate în cadrul următoarelor şedinţe, aşteptările conform cărora costurile de împrumut vor rămâne mai mult timp la un nivel mai ridicat sunt de natură să menţină presiunea asupra yenului. BOJ se reuneşte săptămâna viitoare, pe fondul speculaţiilor privind o posibilă modificare a controlului pe care îl exercită asupra randamentelor obligaţiunilor, dar se aşteaptă ca încetarea ratei negative a dobânzii să nu aibă loc decât anul viitor.
„Este adevărat că potenţialul de creştere al Japoniei a rămas cu mult în urmă”, a declarat marţi ministrul japonez al economiei, Yasutoshi Nishimura, întrebat despre proiecţiile FMI. „Am dori să recâştigăm terenul pierdut în ultimii 20 sau 30 de ani. Vrem să realizăm acest lucru prin măsuri ample şi bine elaborate”.
De asemenea, cifrele FMI arată că germanii se simt probabil mult mai bine decât japonezii în ceea ce priveşte nivelul de trai. Produsul intern brut mediu pe persoană în Germania este estimat la 52.824 de dolari, faţă de 33.950 de dolari în Japonia.
Germania s-a calificat în calitate de gazdă, nemţii câştigând competiţia de treo ori până acum, în 1972, 1980 (RFG) şi 1996, după 13 participări.
Belgia şi-a asigurat calificarea la meciul de pe 13 octombrie, după ce a învins Austria, în deplasare, cu 3-2 şi cu 16 puncte şi încă 2 meciuri de diputat nu mai poate pierde locul la Euro 2024. Cea mai bună performanţă în cele 6 participări este titlul de vicecampioană, în 1980.
Din aceaşi grupă s-a calificat şi Austria, după meciul de pe 16 octombrie, câştigat în deplasare cu Azerbaijan (scor 0-1). Cu 16 puncte şi un meci de jucat, Austria e la 10 puncte de Suedia şi nu mai poate fi depăşită matematic. Austriecii speră să depăşească faza optimilor de finală, cea mai bună performanţă realizată în 2020, în cele 3 participări.
Franţa e la rândul ei calificată, după ce pe 13 octombrie a învins Olanda în deplasare şi cu maximum de 18 puncte din 6 victorii are asigurat un loc în Gemania, anul viitor. Franţa a câştigat trofeul european suprem de două ori, în 1984 şi 2000, din cele 10 participări la Euro.
Tot pe 13 octombrie şi-a pecetluit calificarea şi Portugalia, după victoria cu 3-2 împotriva Slovaciei. Ronaldo şi compania au 8 victorii, din 8 posibile, cu o medie de 4 goluri pe meci, şi speră ca la a 9-a participare să repete figura din 2016, când s-a încununat campioană a Europei.
Scoţia va merge pentru a patra oară la un turneu final continental (după ediţiile din 1992, 1996, 2020) cu obiectivul de a ieşi de data aceasta din grupe, după ce pe 15 octombrie a acumulat 15 puncte şi nu mai poate fi depăşită de Norvegia, ocupanta locului 3
În aceaşi grupă, Spania s-a impus pe 15 octombrie în deplasare, cu Norvegia, scor 0-1, şi are şi ea 15 puncte. Ibericii deţin trofeele din 1964, 2008 şi 2012 şi vor fi prezenţi pentru a 12-a oară la un turneul final continental.
Tot pe 15 octombrie s-a calificat şi Turcia, care e acum sigură de prima poziţie în grupă, după ce a învins Letonia cu 4-0, pentru a se califica pentru a 6-a oară la Euro. Turcii se laudă cu o semifinală, jucată la ediţia din 2008.
Anglia e ultima echipă care şi-a pus numele în mod cert pe lista pretendentelor la trofeul disputat anul viitor în Germania, după o victorie concludentă, marţi seara, pe Wembley, împotriva Italiei, care i-a suflat titlul în finala din 2020. Britanicii vor participa pentru a 11-a oară la turneul final.
Aproape una din 10 companii germane intenţionează să reducă spaţiul de birouri ca răspuns la obiceiurile de lucru la distanţă, adăugând presiune pe o piaţă imobiliară comercială care scârţâie deja din cauza ratelor mai mari ale dobânzilor şi a costurilor de construcţie, conform Bloomberg.
În timp ce majoritatea companiilor nu doresc să îşi reducă dimensiunile, peste 9% doresc să o facă, se arată într-un sondaj realizat miercuri de institutul Ifo din Munchen.
În unele industrii, cum ar fi industria auto şi audiovizualul, procentul a ajuns la 40%, în timp ce în sectoare precum comerţul şi construcţiile, mai puţin de 4% au dezvăluit planuri de reducere a cheltuielilor. În schimb, doar 1% dintre companii intenţionează să îşi mărească suprafaţa de birouri.
În condiţiile în care unul din patru angajaţi lucrează permanent de acasă, tendinţa de reducere s-ar putea intensifica în anii următori, când contractele de închiriere de birouri pe termen lung expiră şi firmele îşi reevaluează nevoia de spaţii de lucru, a declarat economistul Ifo Simon Krause.
“Această evoluţie va exacerba criza de pe piaţa imobiliară”, a spus Krause.
Creşterea masivă a costurilor de finanţare şi scăderea cererii au pus deja sub presiune pieţele imobiliare comerciale germane. La aproximativ 16 miliarde de euro (16,8 miliarde de dolari), investiţiile în proprietăţi comerciale în cele trei luni până în septembrie au fost cu 63% mai mici decât în anul precedent, se arată într-o analiză realizată miercuri de BNP Real Estate.
Germania va oferi ajutor militar Israelului. Scholz: este responsabilitatea noastră care decurge din Holocaust.
Ministerul german al Apărării a transmis că a fost de acord cu o solicitare israeliană de a utiliza până la două din cele cinci drone de luptă Heron TP care sunt în prezent închiriate de armata germană şi care se află deja în Israel. Iar ministrul Apărării, Boris Pistorius, a declarat la Bruxelles că Israelul a solicitat muniţie pentru navele de război, cerere care va fi discutată, informează AP.
Scholz a declarat în parlamentul german că i-a cerut premierului israelian Benjamin Netanyahu să informeze Germania cu privire la orice nevoi, “de exemplu tratamentul răniţilor”.
“În acest moment, există un singur loc pentru Germania, lângă Israel”, a declarat el în faţa parlamentarilor. “Propria noastră istorie, responsabilitatea noastră care decurge din Holocaust, face ca pentru noi să fie o sarcină perpetuă să ne ridicăm în picioare pentru securitatea statului Israel”.
Scholz a declarat că Germania va emite o interdicţie oficială privind activităţile desfăşurate de sau în sprijinul Hamas, care este deja inclusă de Uniunea Europeană pe lista grupurilor teroriste. Scholz a declarat că va exista “toleranţă zero pentru antisemitism”.
De asemenea, cancelarul a pus sub semnul întrebării lipsa unei condamnări clare a atacului Hamas de către Autoritatea Palestiniană şi a preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas, spunând că “tăcerea lor este ruşinoasă”.
Germania a suspendat ajutorul pentru dezvoltare pentru zonele palestiniene, deşi menţine ajutorul umanitar.
Scholz a atacat, de asemenea, rolul Iranului în regiune. “Nu avem nicio dovadă clară că Iranul a oferit sprijin concret şi operativ acestui atac laş al Hamas”, a spus el. “Dar este clar pentru noi toţi că, fără sprijinul iranian din ultimii ani, Hamas nu ar fi fost capabilă de aceste atacuri fără precedent pe teritoriul israelian.”