BusinessMagazin

Tag: Franta

  • Rezultate oficiale:Macron nu va avea majoritate parlamentară, reformele riscă să fie blocate

    Alianţa Împreună! (centru), care îl susţine pe preşedintele Emmanuel Macron, s-a clasat pe primul loc în scrutinul parlamentar din Franţa, dar nu va avea majoritate, astfel că Guvernul instalat recent ar putea fi schimbat, iar reformele probabil vor fi blocate.

    Alianţa Împreună! (centru) a obţinut 245 de locuri în Adunarea Naţională, Camera inferioară a Parlamentului de la Paris, care are în total 577 de membri. Formaţiunea politică proprezidenţială se situează astfel sub pragul majorităţii de 289 de locuri, potrivit rezultatelor anunţate în cursul nopţii de duminică spre luni de Ministerul francez de Interne. Până acum, coaliţia proprezidenţială avea majoritate în Adunarea Naţională.

    Coaliţia de stânga Noua Uniune Populară Ecologică şi Socială (NUPES), condusă de Jean-Luc Mélenchon, a obţinut 131 de locuri, iar formaţiunea de extremă-dreapta Mobilizarea Naţională (RN), a fostei candidate la preşedinţie Marine Le Pen, 89 de locuri. Partidul Republicanii (LR, centru-dreapta) va avea 61 de membri în Adunarea Naţională.

    Rezultatul scrutinului parlamentar va bloca avântul preşedintelui Emmanuel Macron, care a obţinut acum două luni un nou mandat. Guvernul Elisabeth Borne, instalat de preşedintele Macron imediat după victoria prezidenţială, riscă să fie schimbat rapid, iar unii aliaţi ai liderului de la Palatul Élysée evocă ideea dizolvării Parlamentului şi convocării unui nou scrutin parlamentar peste un an.

    “Această situaţie reprezintă un risc pentru ţara noastră, ţinând cont de provocările cu care se confruntăm pe plan naţional şi internaţional. Vom depune eforturi începând de mâine pentru a construi o majoritate parlamentară”, a afirmat premierul Elisabeth Borne, potrivit BBC News.

    Jean-Luc Mélenchon, liderul Coaliţiei de stânga Noua Uniune Populară Ecologică şi Socială (NUPES), precum şi politicianul de extremă-dreapta Marine Le Pen au salutat rezultatul scrutinului.

    “Emmanuel Macron se confruntă cu riscul paraliziei politice”, titrează cotidianul Le Monde. “Coaliţia prezidenţială este departe de majoritatea absolută, un scenariu de coşmar pentru Emmanuel Macron, care ajunge în incapacitatea de a putea aplica proiectele politice”, notează cotidianul Le Monde.

    Politicieni din cadrul coaliţiei proprezidenţiale se tem de o “paralizie” politică totală şi evocă ideea dizolvării Parlamentului şi convocării alegerilor parlamentare anticipate peste un an, dacă preşedintele Macron nu va reuşi să construiască între timp o majoritate parlamentară.

    “Alegeri legislative 2022: Emmanuel Macron se confruntă cu testul Franţei neguvernabile. Învins la urne, preşedintele nu are majoritate în Adunarea Naţională. Stânga radicală intră în forţă în Parlament, iar formaţiunea Mobilizarea Naţională (RN) creează surpriza, obţinând 89 de locuri”, comentează, la rândul său, cotidianul Le Figaro.

  • Alegeri în Franţa: Macron duce o bătălie dură pentru controlul parlamentului

    Francezii votează duminică în cadrul unor alegeri parlamentare cu miză mare, care l-ar putea priva pe preşedintele Emmanuel Macron de majoritatea absolută de care are nevoie pentru a guverna fără probleme, potrivit Reuters.

    Votul începe la ora 8.00, iar primele estimări sunt aşteptate la ora 20.00.

    Sondajele de opinie prevăd că tabăra lui Macron va obţine cel mai mare număr de locuri, dar nu garantează că va atinge pragul de 289 de locuri pentru o majoritate absolută.

    Sondajele de opinie prevăd, de asemenea, că extrema dreaptă ar putea obţine cel mai mare succes parlamentar din ultimele decenii, în timp ce o alianţă largă între stânga şi verzi ar putea deveni cel mai mare grup de opoziţie.

    Dacă tabăra lui Macron nu va reuşi să obţină o majoritate absolută, se va deschide o perioadă de incertitudine care ar putea fi rezolvată prin alianţe sau repetarea alegerilor.

    Emmanuel Macron a câştigat al doilea mandat de preşedinte al Franţei în aprilie.

  • Cine este Elisabeth Borne, noul premier francez. Edith Cresson, prima femeie prim-ministru a Franţei: Politica franceză este încă ”macho”. Era timpul să existe o altă femeie premier

     

    Preşedintele Republicii, Emmanuel Macron, a numit-o pe Elisabeth Borne în funcţia de prim-ministru şi a însărcinat-o cu formarea unui nou guvern, a precizat preşedinţia franceză săptămâna trecută, după ce Jean Castex i-a înmânat luni demisia sa preşedintelui.

    Preşedintele a vrut să promoveze o femeie şi a declarat că a dorit să numească ”pe cineva care să fie puternic pe probleme sociale, de mediu şi de producţie”.

    Astfel Elisabeth Borne devine astfel prima femeie prim-ministru după o perioadă de 30 de ani şi este doar a doua femeie care ocupă funcţia de prim-ministru al Franţei, după Edith Cresson în 1991-1992.

     

    Cine este Elisabeth Borne ?

     

    Elisabeth Borne s-a născut la Paris, pe 18 aprilie 1961. Mama sa, Marguerite Lecèsne, era farmacistă, iar tatăl său, Joseph Bornstein, era un evreu polonez care s-a refugiat în Franţa la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. După război, părinţii săi au condus un laborator farmaceutic. În urma decesului prematur al tatălui său, când ea avea doar 11 ani, a primit indemnizaţia de educaţie pe care statul o acorda minorilor ai căror părinţi au fost răniţi sau ucişi în timpul unui război, unui atac terorist sau în timp ce prestau anumite servicii publice. Borne a urmat cursurile liceului Janson de Sailly din Paris. Ulterior, apoi École Polytechnique unde a absolvit ca inginer civil. A obţinut diploma de inginer la École Nationale des Ponts et Chaussées, iar în 1986, s-a înscris la Collège des Ingénieurs, unde a obţinut un master în administrarea afacerilor.

    O lungă perioadă de timp, Borne a fost apropiată de Partidul Socialist (PS), dar fără a adera în mod oficial la partid. După victoria lui Emmanuel Macron în alegerile prezidenţiale franceze din 2017, ea s-a alăturat partidului La République En Marche (LREM). Din 2020, ea este şi membră a partidului Territories of Progress, un partid de centru-stânga aliat cu LREM.

    În 2017 a devenit ministrul transporturilor unde a avut sarcina dificilă de a convinge publicul francez şi în special lucrătorii feroviari de beneficiile pieţei libere, aşa cum prevede legislaţia UE. Eliminarea monopolului deţinut de compania de stat SNCF şi deschiderea pieţei feroviare franceze către concurenţă nu a fost o sarcină uşoară, deoarece s-a confruntat cu o puternică împotrivire din partea sindicatelor şi cu greve masive.

    În 2019 Borne a fost numită ca ministru al ecologiei însă cu greu a reuşit să îşi lase amprenta asupra portofoliului, fiind în acestă funcţie pană în iulie 2020. Cu toate acestea, ea a reuşit totuşi să impună legi privind mobilitatea curată, planificarea energetică pe termen lung, deşeurile şi economia circulară. În ultimele sale săptămâni de mandat, după începutul pandemiei de coronavirus, ea s-a concentrat pe impulsionarea ciclismului.

    A fost numită ministrul muncii tot în iulie 2020 şi a supervizat negocierile cu sindicatele care au dus la reducerea ajutorului de şomaj pentru categorii de persoane fără loc de muncă.

    În timpul mandatului, şomajul a scăzut în Franţa la cel mai redus nivel din ultimii 15 ani iar şomajul în rândul tinerilor la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani.

     

    Ce urmează acum ?

     

    ”Vreau să dedic nominalizarea mea tuturor fetiţelor şi să le spun să meargă până la capăt urmărindu-şi visele”, a spus ea în discursul de inaugurare.

    Inginera, în vârstă de 61 de ani, a fost descrisă drept o ”tehnocrată de stânga”.

    Fostul prim-ministru, Jean Castex, a numit-o pe dna Borne ”première ministre”, o formă feminină a termenului obişnuit de ”premier ministre”, pentru a sublinia semnificaţia istorică a numirii sale. Criticii spun că elita conducătoare a Franţei a rămas în urma altor ţări europene în ceea ce priveşte numirea femeilor în funcţii de conducere.

    Edith Cresson, prima femeie prim-ministru al Franţei, a declarat că politica franceză este încă ”macho”. ”Era timpul să existe o altă femeie”, a spus ea, lăudând-o pe dna Borne ca fiind ”o persoană remarcabilă, cu o mare experienţă în sectorul public şi privat”.

     

    Borne va avea puţin timp la dispoziţie pentru a se acomoda cu noua sa funcţie, deoarece Franţa se va lansa în alegerile parlamentare din iunie, în care atât extrema dreaptă, cât şi extrema stângă vor reprezenta probabil o mare provocare, după ce au obţinut rezultate puternice la alegerile prezidenţiale. Cu toate acestea, susţinătorii spun că Borne este obişnuită să se confrunte cu opoziţia şi să obţină rezultate în numirile sale anterioare.

    Borne candidează, de asemenea, la alegerile parlamentare din partea partidului lui Macron, La République en Marche. Numele ei a fost vehiculat la scurt timp după ce Macron a câştigat alegerile prezidenţiale, provocând speculaţii cu privire la motivul pentru care a durat atât de mult timp pentru a-şi alege premierul. Unii s-au întrebat dacă Borne a fost alegerea sa de rezervă pentru funcţia de prim-ministru sau dacă încearcă să scurteze campania înainte de alegerile din iunie.

    Dar incertitudinile legate de alegerile legislative din 12-19 iunie ridică un semn de întrebare cu privire la durata mandatului doamnei Borne, iar în sistemul francez, puterile preşedintelui sunt mult mai mari decât cele ale premierului.

    O puternică alianţă condusă de Jean-Luc Mélenchon va concura luna viitoare cu partidul centrist al preşedintelui, iar unii speculează că veteranul de stânga ar putea deveni prim-ministru.

    Una dintre cele mai dificile provocări ale sale o să fie negocierile pentru creşterea vârstei de pensionare de la 62 de ani, cât este în prezent, la 65 de ani. În schimb Jean-Luc Mélenchon care face parte din partidul La France Insoumise, doreşte să reducă vârsta de pensionare la 60 de ani.

    “Doamna Borne este împotriva creşterii salariului minim şi pentru pensionarea la 65 de ani. Iată-ne ajunşi la un nou sezon de maltratare socială”, a comentat acesta.

  • Dreptul la deconectare: ţările europene urmează iniţiativa Franţei de a le permite angajaţilor să se deconecteze digital de locul de muncă

    Franţa a fost prima ţară care le-a oferit angajaţilor dreptul de a se deconecta digital de locul de muncă, însă pasul făcut de această ţară în 2017 a avut până acum un impact limitat, scrie Financial Times.

    Nu există reglementări fixe şi definitive privitoare la modul în care angajatorii ar trebui să imple­menteze instrucţiunile, iar munca peste program este încă obişnuită în cadrul multor companii.

    Potrivit unui sondaj realizat de compania de consultanţă Empreinte Humaine, nivelurile de stres ale angajaţilor francezi au crescut puternic de la pandemie, apro­xi­mativ o treime din salariaţi dez­voltând semne de burnout, de trei ori mai mulţi decât înainte de criză.

    De asemenea, regulile nu soluţionează problema posibilei stigme ataşate angajaţilor care-şi invocă dreptul de a se deconecta şi efectului negativ pe care acest lucru l-ar putea avea asupra carierei lor.

    Şi totuşi, efortul Franţei capătă o nouă semnificaţie în condiţiile în care şi alte ţări implementează drepturi similare de deconectare. Italia şi Spania au urmat în 2017 şi 2018 cu reglementări proprii privitoare la dreptul la deconectare şi muncă flexibilă.

    Anul trecut, Portugalia a introdus o lege care le interzice companiilor să contacteze angajaţii în afara orelor de program, iar în acest an Belgia a extins acest drept la funcţionarii săi publici. Între timp, UE pune la punct o directivă menită să-i protejeze pe oameni de supraîncărcare digitală având legătură cu munca.

    „Problemele legate de deco­nectare intră cu adevărat în centrul atenţiei în Europa, mai ales de la criza COVID-19 şi apariţia muncii de acasă“, arată Bruno Mettling, fost director HR la Orange, care a ajutat la creionarea legii din 2017.

    În Franţa, dreptul la deconectare înseamnă că unui angajat nu i se poate găsi pricină pentru a nu fi fost conectat în afara orelor de program, oferindu-le angajaţilor o anumită protecţie juridică. Iar angajaţii au iniţiat unele cazuri în instanţă pentru a cere ca munca suplimentară să le fie recunoscută, fie prin plăţi în plus sau timp liber.

    Acceptarea de către senior manageri şi executivi a acestui drept este în creştere.

    În condiţiile în care pandemia a accelerat creşterea numărului de oameni care muncesc flexibil de acasă şi a expus impactul limitat al legislaţiei în soluţionarea problemei graniţei dintre muncă şi timp personal, Mettling arată că dincolo de un drept la deconectare, angajatorii trebuie acum să se străduiască să promoveze o datorie de a te deconecta. Asta înseamnă să-i ajute pe angajaţi să înveţe cum să stabilească limite prin training şi campanii de conştientizare.

  • Noul Guvern al Franţei a stabilit priorităţile / Îmbunătăţirea puterii de cumpărare este o “urgenţă”

    Premierul Elisabeth Borne a organizat luni prima şedinţă de Guvern. Conform purtătoarei de cuvânt Olivia Gregoire, Guvernul a fixat câteva priorităţi. “Este vorba de educaţie, sănătate, ecologie şi de o urgenţă, puterea de cumpărare”, a afirmat Olivia Gregoire, citată de cotidianul Le Monde.

    “Guvernul acesta este în primul rând un guvern al acţiunii”, a declarat, la rândul său, preşedintele Emmanuel Macron, reamintind că Franţa s-a confruntat şi se confruntă cu “un context inedit”, la finalul crizei pandemiei şi cu războiul dintre Rusia şi Ucraina.

    Jean-Luc Mélenchon, liderul mişcării Franţa Nesupusă (stânga, opoziţie), a criticat, vineri seară, noua echipă guvernamentală propusă de premierul Elisabeth Borne, exprimând convingerea că acest Cabinet va rămâne în funcţie doar o lună, până la scrutinul legislativ.

  • Marine Le Pen: Admiterea Finlandei şi Suediei în NATO nu facilitează pacea cu Rusia

    Marine Le Pen, fostă candidată la funcţia de preşedinte al Franţei şi membră a partidului de extremă-dreapta Mobilizarea Naţională (RN), avertizează că admiterea Finlandei şi Suediei în NATO nu va facilita soluţiile de pace în relaţia cu Rusia, informează cotidianul Le Figaro.

    “Oare aderarea Finlandei şi Suediei în NATO ne va permite avansarea spre pace? Aceasta este întrebarea pe care o pun astăzi”, a declarat Marine Le Pen, într-un interviu acordat postului France Inter.

    “Originea paranoiei Rusiei este extinderea NATO şi instalarea de structuri militare mai aproape de frontierele ruse. Eu nu justific această paranoia, dar trebuie să ţinem cont de ea. Extinderea NATO nu are vocaţia de a permite soluţii de pace”, a argumentat Marine Le Pen.

    Suedia şi Finlanda au depus miercuri cereri pentru aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, renunţând la politicile de neutralitate militară de teama activităţilor militare ale Rusiei.

    Integrarea Finlandei şi Suediei în Alianţa Nord-Atlantică nu va contribui la îmbunătăţirea securităţii Europei, a avertizat Administraţia Vladimir Putin. “Suntem convinşi că intrarea Finlandei şi Suediei în NATO nu va consolida şi nici nu va îmbunătăţi arhitectura de securitate a continentului nostru”, a declarat luni Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei. Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, a avertizat că deciziile Finlandei şi Suediei sunt “erori” care vor avea “consecinţe semnificative”. Kremlinul a atras atenţia că Rusia va trebui să “reechilibreze situaţia” dacă Suedia şi Finlanda devin membre NATO.

    Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat luni că nu va face concesii în privinţa admiterii Suediei şi Finlandei în Alianţa Nord-Atlantică, reluând acuzaţiile privind găzduirea unor militanţi ai grupurilor separatiste kurde. “Cum am putea avea încredere în aceste ţări!? Suedia este pepiniera organizaţiilor teroriste. Nu vom ceda în privinţa aderării la NATO a celor care aplică sancţiuni Turciei”, a afirmat Recep Tayyip Erdogan. Liderul de la Ankara a acuzat din nou Suedia şi Finlanda că găzduiesc militanţi ai organizaţiei separatiste Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

    Însă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, şi secretarul de Stat american, Antony Blinken, s-au declarat încrezători că Alianţa Nord-Atlantică va ajunge la un acord pentru admiterea Finlandei şi Suediei, în pofida obiecţiilor formulate de Turcia.

  • Emmanuel Macron a numit-o pe Elisabeth Borne în funcţia de prim-ministru

    Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a nominalizat-o pe Elisabeth Borne, actualul ministru al Muncii, pentru funcţia de prim-ministru, în contextul remanierii decise după scrutinul prezidenţial şi înaintea alegerilor legislative.

    “Preşedintele Republicii a numit-o pe doamna Elisabeth Borne în funcţia de prim-ministru şi i-a acordat sarcina formării guvernului. Este o alegere a competenţei în slujba Franţei”, a comunicat Palatul Elysée, potrivit cotidianului Le Figaro.

    Elisabeth Borne a ocupat funcţiile de ministru al Transporturilor, Tranziţiei Ecologice şi Solidarităţii. Din iulie 2020, este ministru al Muncii.

    Este a doua femeie care ocupă funcţia de prim-ministru al Franţei, după Edith Cresson, în 1991, conform cotidianului Le Monde.

  • Scholz şi Macron pledează pentru consolidarea relaţiilor bilaterale şi a Uniunii Europene

    La începerea conferinţei de presă organizată cu ocazia întâlnirii de la Berlin, Olaf Scholz l-a felicitat pe Emmanuel Macron pentru obţinerea unui nou mandat de preşedinte al Franţei.

    “Colaborarea bună între Franţa şi Germania reprezintă un semnal bun pentru avansarea Uniunii Europene”, a afirmat Olaf Scholz, potrivit postului de televiziune ZDF. “Suntem foarte determinaţi să apărăm cu toată forţa bazele cooperării noastre”, a subliniat cancelarul Germaniei.

    La rândul său, Emmanuel Macron a pledat pentru crearea unei Europe mai puternice astfel încât să abordeze “provocări majore” precum digitalizarea şi protecţia mediului. “Trebuie să apărăm democraţia şi să fim alături de Ucraina, dar în acelaşi timp să ne protejăm propriii cetăţeni”, a afirmat preşedintele Franţei, potrivit cotidianului Le Figaro şi postului de televiziune BBC News.

    Preşedintele Franţei a declarat că va discuta cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, despre ideea “comunităţii politice europene”.

    “Obiectivul nostru este obţinem un armistiţiu şi retragerea trupelor ruse; de asemenea, avem obiectivul de a ajuta Ucraina să negocieze cu Rusia pe baza propriilor condiţii. Dar, pentru a consolida democraţia în Europa, trebuie să găsim o bună formă geopolitică”, a argumentat Macron.

    “Suntem de acord cu ideea potrivit căreia Ucraina aparţine familiei europene”, a continuat Olaf Scholz, catalogând drept “foarte interesantă” ideea unei “comunităţi politice europene”.

  • Emmanuel Macron vrea eficientizarea procesului decizional în Uniunea Europeană

    “Vreau să continuăm să generalizăm majoritatea calificată în procesul nostru decizional, pentru eficientizarea deciziilor. Sunt favorabil acestei reforme instituţionale”, a declarat Emmanuel Macron, citat de postul FranceTV.

    Consiliul Uniunii Europene adoptă decizii în unanimitate în privinţa subiectelor importante privind domeniul fiscal, securitatea socială, politica externă comună şi cea în domeniul apărării, ceea ce a generat dificultăţi în adoptarea rapidă a unor decizii.

    Emmanuel Macron a explicat şi că statele care vor fi cooptate în noua structură de cooperare politică europeană vor putea adera ulterior la Uniunea Europeană dacă îndeplinesc criteriile. “Cum să organizăm Europa dintr-un punct de vedere politic mai amplu decât Uniunea Europeană? Putem crea o nouă comunitate politică europeană. Această comunitate le-ar permite naţiunilor europene democratice care aderă la setul nostru de valori să găsească un nou spaţiu de cooperare politică şi în materie de securitate, cooperare în materie energetică, în domeniul transporturilor, investiţiilor în infrastructură, circulaţiei persoanelor”, a declarat Emmanuel Macron, citat de cotidianul Le Monde.

    “Aderarea la această comunitate nu reprezintă o evaluare anticipată privind admiterea ulterioară la Uniunea Europeană. Şi nici nu va fi închisă celor care s-au retras din UE. Dar trebuie să reunim Europa în funcţie de realitatea geografiei sale cu voinţa de a menţine unitatea continentului nostru”, a explicat Emmanuel Macron.

    Preşedintele Franţei a propus în Parlamentul European, cu ocazia Conferinţei privind Viitorul Europei, crearea unei “comunităţi politice europene”, o structură diferită de UE dar care să coopereze strâns cu blocul comunitar, în care să fie integrată Ucraina, în contextul în care unele state se opun admiterii rapide a acestei ţări în Uniunea Europeană. “Războiul din Ucraina ne invită să regândim geografia şi organizarea continentului nostru. Ucraina, prin lupta sa şi prin curaj, este membră de suflet a Europei noastre”, a argumentat Emmanuel Macron, admiţând că este posibil să dureze “decenii” până la admiterea Ucrainei în UE.

  • Macron vrea revizuirea tratatelor UE şi propune integrarea Ucrainei într-o nouă structură politică

    Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a pledat, luni, pentru revizuirea tratatelor Uniunii Europene şi propune integrarea Ucrainei într-o nouă structură politică de cooperare comunitară.

    “Va trebui să ne reformăm textele, este evident. Una dintre căile acestei reforme este convocarea unei conferinţe de revizuire a tratatelor. Este o propunere a Parlamentului European, iar eu o aprob”, a afirmat Emmanuel Macron, la Conferinţa pentru Viitorul Europei, desfăşurată la Strasbourg. Liderii statelor UE urmează să discute despre modificarea tratatelor la reuniunea Consiliului European din iunie. Franţa deţine în prezent Preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

    De altfel, Emmanuel Macron propune crearea unei “comunităţi politice europene” în care să fie integrată Ucraina, în contextul în care unele state se opun admiterii rapide a acestei ţări în Uniunea Europeană. “Această organizaţie europeană nouă le-ar permite naţiunilor europene democratice care aderă la setul nostru de valori să găsească un nou spaţiu de cooperare politică şi în materie de securitate”, a declarat Emmanuel Macron, citat de cotidianul Le Figaro.

    “Războiul din Ucraina ne invită să regândim geografia şi organizarea continentului nostru. Ucraina, prin lupta sa şi prin curaj, este membră de suflet a Europei noastre, chiar dacă nu îi acordăm mâine statutul de candidat, căci ştim că procesul de aderare ar dura mai multe decenii”, a subliniat Macron.