BusinessMagazin

Tag: financiar

  • EY: În România, există încă un număr limitat de companii care aleg să-şi facă publice performanţele nefinanciare

    Trei sferturi dintre directorii financiari ai companiilor din întreaga lume susţin impunerea unor standarde globale pentru raportarea de mediu, socială şi de guvernanţă (ESG), acelaşi procent remarcând o îmbunătăţire a raportărilor nefinanciare, accelerată de pandemie, potrivit unui sondaj EY.

    Raportul sondează opiniile a peste 1.000 de directori financiari din companii care acoperă 14 sectoare şi 26 de ţări.

    Conform datelor, 76% dintre directorii financiari din cadrul celor mai importante companii din lume susţin necesitatea unor standarde uniforme la nivel global pentru raportarea ESG, iar 74% dintre aceştia consideră că aceste standarde ar trebui să fie obligatorii.

    “În România, există încă un număr limitat de companii care aleg să-şi facă publice performanţele nefinanciare, ceea ce duce la un decalaj în ceea ce priveşte comparabilitatea şi transparenţa, care nu ajută investitorii şi alte părţi cheie interesate să ia decizii pe deplin informate. În plus, chiar şi în cazul companiilor care aleg să facă publice datele şi performanţele ESG, observăm o tendinţă de a raporta numai informaţii pozitive, de foarte multe ori fără o verificare independentă a terţilor, ridicând întrebări legitime cu privire la corectitudinea informaţiilor furnizate”, spune Massimo Bettanin, Partener Schimbări Climatice şi Sustenabilitate, EY România.

    În acelaşi timp, 70% dintre respondenţi sunt de acord că raportarea ESG reprezintă o parte importantă din atribuţiilor lor, un procent în creştere faţă de 63% anul trecut.

    Totuşi, studiul evidenţiază şi o serie de probleme cu care companiile se confruntă în demersul de a oferi raportări ESG utile.

    Patru din zece respondenţi au declarat că există o discrepanţă între raportarea ESG şi principalele rapoarte financiare, 38% au indicat o lipsă a concertării pe aspectele importante şi acelaşi procentaj a observat că nu există informaţii privind valoarea adăugată pe termen lung. Pentru o treime dintre respondenţi (33%), lipsa informaţiilor în timp real este un obstacol, iar 32% au menţionat absenţa oricăror rapoarte anticipative.

    Principalul obstacol în calea elaborării de rapoarte ESG utile este însă „obţinerea unor direcţii clare din partea investitorilor cu privire la ce îşi doresc de la raportarea ESG”. Totodată, studiul relevă o discordanţă între opinia companiilor privind utilitatea raportărilor lor şi perspectiva investitorilor, care utilizează informaţiile obţinute de la companii pentru a lua decizii legate de portofoliile lor.

    De exemplu, jumătate dintre investitorii sondaţi în cadrul unui studiu recent EY sunt îngrijoraţi de lipsa de atenţie acordată aspectelor importante, iar 51% de nivelul de informaţii disponibile privind valoarea pe termen lung.

    În acelaşi timp, investitorii par că îşi doresc mai mult decât corporaţiile existenţa unor standarde globale obligatorii (89% comparativ cu 74%), potrivit aceluiaşi studiu.

    „Relaţiile cu investitorii din România (prin raportare în cea mai mare parte) sunt încă puternic neautomatizate şi nu întotdeauna în conformitate cu standardele Europei de Vest, cu excepţia cazului în care sunt susţinute de grup pentru companiile inbound. Raportarea pare astfel o listă de verificare a conformităţii, de cele mai multe ori lipsită de perspectivă, fără a se valorifica oportunitatea de comunicare pe care o generează acest document. Efectuarea unei analize a aşteptărilor părţilor interesate, fie ei acţionari, potenţiali investitori, clienţi, angajaţi, este o necesitate. Raportarea financiară şi ESG ar trebui să vină să sprijine o strategie, o viziune a afacerii în viitor, un set de valori demonstrate de date exacte.”, comentează Guillaume Macczak, Partener Asociat, Consultanţă, CFO & GBS Services, EY România.

    Concluziile acestui raport au fost formulate după anunţul făcut cu ocazia COP26, privind înfiinţarea noului Consiliu pentru Standarde Internaţionale de Durabilitate (ISSB), care va elabora un set de cerinţe de bază, aplicabile la nivel global, pentru standardele de raportare privind sustenabilitatea, care să vină în întâmpinarea nevoilor investitorilor din întreaga lume.

    Studiul „Global Corporate Reporting” evidenţiază, de asemenea, o nevoie urgentă ca departamentele financiare ale companiilor să surmonteze obstacolele majore pentru ameliorarea raportării.

  • Europa continuă să dezvolte mult aşteptata Uniune a Pieţelor de Capital, inclusă într-o propunere a Comisiei Europene de astăzi. Ce presupune iniţiativa

    Uniunea Europeană continuă să construiască un sistem financiar transcontinental prin intermediul unui număr de patru propuneri legislative noi, la şase ani după ce a anunţat iniţiativa şi la un an de la ultima relansare a eforturilor, notează Bloomberg.

    Comisia Europeană, Organul executiv al UE, va propune astăzi un nou set de reguli care ar crea o „Uniune a Pieţelor de Capital” ce va distruge barierele dintre cele 27 de pieţele financiare, urmând să îmbunătăţească procedurile prin care companiile pot atrage finanţări în interiorul blocului comunitar.

    După ani de progres lent, grupurile financiare i-au cerut Uniunii să reducă mai rapid procesele de reglementare şi să ajute în acest fel businessurile afectate de coronavirus, intrând în competiţie cu pieţe rivale precum Londra, cel mai mare hub financiar al UE înainte de Brexit.

     

    Ce includ propunerile Comisiei:

     

    • Schimbări îndreptate spre Directiva Europeană privind Pieţele şi Instrumentele Financiare care ar susţine crearea unor fluxuri de date de-a lungul mai multor centre de tranzacţionare. Proiectul intenţionează să prezinte o perspectivă mai clară asupra condiţiilor financiare din interiorul blocului;

     

    • O revizuire a Directivei Administratorilor de Fonduri de Investiţii Alternative care plănuieşte să ofere mai multă protecţie investitorilor, în timp ce delegările transfrontaliere ar rămâne aproape neschimbate;

     

    • Reforme ce ar oferi acces publicului către detaliile financiare ale companiilor din cadrul blocului european şi produsele financiare valabile în continent prin intermediul unui singur punct de acces;

     

    • Schimbări îndreptate către fondurile de investiţii pe termen lung care ar ajuta companiile să marketeze produsele, fiind vizaţi în principal investitorii de retail.

     

    Iniţiativele au nevoie să fie aprobate şi adoptate de statele membre şi Parlamentul European. Propunerile au fost creionate pe baza pachetului de reforme de stimulare a economiei post-pandemice.

    Totodată, Comisia plănuieşte să relaxeze o parte din regulile de listare pentru companiile care încearcă să obţină bani cu ajutorul pieţelor publice din UE, ideea urmând să se regăsească într-o propunere legislativă din prima jumătate a anului viitor.

     

  • Anunţul făcut de ANAF. Mişcarea fulger făcută de Fisc începând de astăzi la care nimeni nu se aştepta

    Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) va pune la dispoziţia contribuabililor începând de luni, 22 noiembrie 2021, un nou serviciu de comunicare prin care va oferi asistenţă contribuabililor, conform unui comunicat recent al instituţiei.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală lansează CHAT, un nou serviciu electronic disponibil pe www.anaf.ro.

    Serviciul se află în fază de testare până la sfârşitul anului şi poate fi accesa la următorul link https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/contact/call_center.

    Prin intermediul serviciului de CHAT contribuabilii pot beneficia de asistenţă în vederea accesării serviciilor disponibile pe portalul instituţional. În situaţia în care contribuabilii doresc alte informaţii decât cele cu privire la serviciile disponibile pe portalul ANAF, aceştia sunt rugaţi să apeleze la celelalte modalităţi de acordare a asistenţei, cum ar fi Call Center ANAF.

    “Viziunea ANAF este aceea de a deveni o administraţie inovatoare şi eficientă, capabilă să răspundă provocărilor mediului extern, care să ofere servicii noi şi adaptate diferitelor categorii de contribuabili şi care să faciliteze conformarea fiscală voluntară”, mai scrie în comunicatul recent al ANAF.

     

  • Cine sunt românii care NU se pot vaccina. Declaraţia de ULTIMĂ ORĂ a lui Valeriu Gheorghiţă

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “ Ghid privind actele justificative necesare eliberării diverselor categorii de documente solicitate de contribuabili persoane fizice” care aduce clarificări pentru persoanele fizice despre formalităţile pe care trebuie să le parcurgă pentru când depun sau solicită documente de la autorităţile fiscale.

    Prin prezentul ghid, ANAF doreşte să ofere informaţii de calitate contribuabililor şi să se asigure că aceştia îşi pot îndeplini facil obligaţiile fiscale ce le revin.

    Ghidul a fost actualizat având în vedere modificările legislative intervenite în anul 2021 şi se adresează atât contribuabililor, cât şi unităţilor fiscale.

    Acest  ghid  are  ca  scop,  prezentarea  documentelor  justificative  necesare contribuabililor pentru a obţine diverse categorii de documente, autorizaţii şi alte înscrisuri  eliberate  de  Agenţia  Naţională  de  Administrare  Fiscală  şi  cuprinde documentaţia ce trebuie completată, depusă sau prezentată în vederea soluţionării celor mai frecvente solicitări ale următorilor contribuabili:

    – persoane fizice;

    – persoane fizice autorizate care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau persoane fizice care exercită profesii liberale, precum şi asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

     

  • Proiect de lege votat de Parlament: Elevii vor studia obligatoriu educaţie financiară şi educaţie juridică începând cu anul şcolar viitor

    Senatul României a adoptat, luni, un proiect de lege care propunea introducerea cursurilor de educaţie financiară şi de educaţie juridică în programa şcolară începând cu anul şcolar viitor.

    Legea va intra în vigoare după ce va fi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis şi publicarea în Monitorul Oficial.

    Potrivit Asociaţiei Vedem Just, propunerea legislativă depusă la începutul anului în Parlament a vizat iniţial doar introducerea educaţiei antreprenoriale şi financiare, iar Camera Deputaţilor l-a adoptat în această formă pe 7 septembrie 2021. În Comisia pentru învăţământ, tineret şi sport de la Senat s-a introdus un amendament cu privire la educaţia juridică.

    Asociaţia mai subliniază că educaţia juridică se studiază în prezent ca opţional în curriculum la decizia şcolii de 6.900 de elevi din 122 unităţi şcolare situate în 33 de judeţe şi este predată de către 138 de profesori instruiţi de Vedem Just. 

  • Paul Ichim renunţă la funcţia de director financiar al Nuclearelectrica, companie ale cărei acţiuni au crescut cu 110% de la începutul anului

    Paul Ichim a informat Consiliul de Administraţie al Nuclearelectrica (simbol bursier SNN) asupra deciziei de renunţare la mandatul de director financiar, reiese dintr-un document publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    Conform contractului de mandat încheiat, mandatul lui Paul Ichim urmează să înceteze ca urmare a renunţării în termen de 90 de zile lucrătoare anterior retragerii, respectiv începând cu data de 11 februarie 2022.

    Mandatul directorului financiar, acordat în baza prevederilor OUG 109/2011, a început la data de 1 august 2020 şi urma să fie finalizat la 1 august 2024.

    „SNN ii mulţumeşte domnului Paul Ichim pentru profesionalism şi eforturile depuse în vederea îndeplinirii indicatorilor de performantă asociaţi contractului de mandat şi pentru rezultatele financiare obţinute de SNN in perioada mandatului său”, potrivit documentului.

    Anterior, Paul Ichim a ocupat poziţia de vicepreşedinte executiv al Eximbank, în perioada 2009-2019.

    În prezent, valoarea de piaţă a Nuclearelectrica, singurul producător de energie nucleară din România, este de 11,3 miliarde de lei, în contextul în care acţiunile SNN au crescut cu peste 110% de la începutul lui 2021 încoace.

    La jumătatea anului, societatea avea capitaluri proprii de 7,4 miliarde de lei, un rezultat reportat de 4 miliarde de lei, numerar de 703,3 milioane de lei (plus 28,7% faţă de S2/2020) şi 1,23 miliarde de lei în depozite bancare, potrivit datelor din raportul semestrial.

     

  • City Insurance: Fondul de investiţii olandez susţine că a adus capital de 300 mil. euro în companie

    Pe de alta parte surse din piaţă, citate de Ziarul Fianciar, susţin că în conturile City nu a intrat nici un ban pentru restabilirea capitalului. La discuţiile cu ASF investitorul a prezentat varianta unor instrumente financiare pentru capital, printre care şi garanţia asupra unui orfelinat din Grecia, care valorează peste 300 mil. euro şi care ar putea fi adus drept capital.

    În termenul legal pentru stabilirea capitalului nu a intrat nici un ban cash conform planului de finanţare. Investitorul a prezentat la discuţiile cu ASF o variantă de a capitaliza compania cu alte instrumente, printre care şi garanţia asupra unui orfelinat din Grecia deţinut de Biserica Ortodoxă, care este investitor în acest fond. De asemenea, fondul de investitii olandez nu a prezentat până acum într-un mod oficial cine sunt acţionarii din spate aşa cum prevăd normele.

    Până în acest moment nu există o poziţie oficială din partea ASF şi FGA, administratorul temporar al City Insurance.

    În urmă cu o săptămână, ASF a anunţat că fondul olandez I3CP, acţionarul care a preluat tot pachetul de acţiuni de la Vivendi Internaţional, fostul acţionar majoritar al City Insurance, nu a reuşit să aducă suma de 150 mil. euro pentru restabilirea capitalului minim necesar al companiei, iar ASF a rămas să ia o decizie privind asigurătorul, în conformitate cu prevederile legale. Ulterior, fondul olandez şi-a confirmat hotărârea de a veni cu capitalul pentru City Insurance, susţinând că a trimis toate documentele autorităţilor. În piaţă se vorbeşte tot mai insistent de un faliment al companiei de asigurări.

  • City Insurance: Fondul de investiţii olandez susţine că a adus capital de 300 mil. euro în companie

    Pe de alta parte surse din piaţă, citate de Ziarul Fianciar, susţin că în conturile City nu a intrat nici un ban pentru restabilirea capitalului. La discuţiile cu ASF investitorul a prezentat varianta unor instrumente financiare pentru capital, printre care şi garanţia asupra unui orfelinat din Grecia, care valorează peste 300 mil. euro şi care ar putea fi adus drept capital.

    În termenul legal pentru stabilirea capitalului nu a intrat nici un ban cash conform planului de finanţare. Investitorul a prezentat la discuţiile cu ASF o variantă de a capitaliza compania cu alte instrumente, printre care şi garanţia asupra unui orfelinat din Grecia deţinut de Biserica Ortodoxă, care este investitor în acest fond. De asemenea, fondul de investitii olandez nu a prezentat până acum într-un mod oficial cine sunt acţionarii din spate aşa cum prevăd normele.

    Până în acest moment nu există o poziţie oficială din partea ASF şi FGA, administratorul temporar al City Insurance.

    În urmă cu o săptămână, ASF a anunţat că fondul olandez I3CP, acţionarul care a preluat tot pachetul de acţiuni de la Vivendi Internaţional, fostul acţionar majoritar al City Insurance, nu a reuşit să aducă suma de 150 mil. euro pentru restabilirea capitalului minim necesar al companiei, iar ASF a rămas să ia o decizie privind asigurătorul, în conformitate cu prevederile legale. Ulterior, fondul olandez şi-a confirmat hotărârea de a veni cu capitalul pentru City Insurance, susţinând că a trimis toate documentele autorităţilor. În piaţă se vorbeşte tot mai insistent de un faliment al companiei de asigurări.

  • Organizatori Untold: Fanii sosiţi la festival au cheltuit în Cluj peste 35 de milioane de euro

    Potrivit organizatorilor, din cei peste 265.000 de participanţi, cât au fost în acest an în toate cele 4 zile de festival, 25% sunt din judeţul Cluj, 15% din străinătate, iar restul de 60% au venit din toată România. Şi anul acesta, au fost prezenţi participanţi din peste 100 de ţări ca Germania, Franţa, Marea Britanie, Polonia, Ungaria, Italia, Israel şi SUA, până la ţări exotice cum ar fi Argentina, Japonia sau Brazilia.

    Aceştia au cheltuit în Cluj-Napoca peste 35 de milioane de euro.

    „La o primă estimare, din cei peste 265.000 de participanţi, cei 200.000 veniţi din afara Clujului au cheltuit fiecare în medie, în cele 4 zile, cel puţin 175 euro, pe cazare, transport, restaurante, terase, cumpărături, vizite la muzee, etc. La un calcul simplu, acest lucru înseamnă o infuzie de capital în comunitatea clujeană de peste 35 milioane euro. Aceşti bani se vor regăsi apoi în impozite şi taxe locale, dar şi în încasări pentru business-urile locale sau pentru oamenii care au profitat de numărul mare de turişti prezenţi, punându-şi apartamentele sau casele la închiriat”, arată organizatorii.

    Aceştia susţin însă că oraşul Cluj-Napoca şi România au câştigat mult mai mult la capitolul imagine: „Se scrie din nou şi se vorbeşte la superlativ în toată lumea, iar toţi participanţii străini intervievaţi declară că se bucură că au reuşit să ajungă la singurul festival mare din Europa care s-a întâmplat în acest an”.

    Organizatorii anunţă investiţii de 1,3 milioane de lei în amenajarea spaţiilor folosite în timpul festivalului. Astfel, în Parcul Central lucrările constau în schimbarea unor porţiuni de gazon, supraînsămânţare, recondiţionare alei, podeţe, rigole, bănci, toaletare vegetaţie şi amenajări peisagistice. Şi pe Cluj Arena, organizatorii Untold derulează lucrări ample pentru înlocuirea întregului gazon, precum şi a substraturilor care îl susţin.

    În urma campaniei de donare de sânge Blood Network, organizatorii susţin că sângele donat a salvat sau urmează să salveze peste 7000 de vieţi.

    Cea de-a şasea ediţie a festivalului Untold a avut loc în perioada 9-12 septembrie 2021 şi a adus peste 200 de artişti, la Cluj-Napoca.

  • ANAF a publicat lista actualizată a jurisdicţiilor străine cu care face schimb de informaţii

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat lista actualizată a jurisdicţiilor străine cu care face schimb automat de informaţii cu privire la situaţia fiscală a persoanelor care au rezidenţa fiscală într-un alt stat decât România, confor unui ordin recent al Fiscului publicat în Monitorul Oficial.

    Mai exact, este vorba despre Ordinului ANAF nr. 1.275/2021, publicat în Monitorul Oficial nr. 808/2021, publicat în data de 23 august 2021.

    Conform prezentului ordin, a fost  modificată Anexa nr. 1 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.626/2016 privind stabilirea listei jurisdicţiilor raportoare, cu care România va colabora în baza Acordului multilateral al autorităţilor competente pentru schimb automat de informaţii privind conturile financiare, a listei instituţiilor financiare nonraportoare şi a listei conturilor excluse, prevăzute în instrumentele juridice de drept internaţional la care România s-a angajat din perspectiva schimbului automat de informaţii financiare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1026 din 20 decembrie 2016, cu modificările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

    Prezentul ordin a avut în vedere actualizarea listei cu zece noi jurisdicţii din afara teritoriului Uniunii Europene, după cum urmrează: Albania, Aruba, Liban, Nigeria, Oman, Peru, Qatar, Regatul Unit al Marii Britanii, Samoa şi Vanuatu.