BusinessMagazin

Tag: fabrica

  • Focar imens de COVID-19, la o fabrică de confecţii: 25 de bolnavi,peste 500 de oameni izolaţi

    Peste 500 de sibieni sunt în izolare sau în carantină, după ce, la o fabrică de confecţii din oraşul Sibiu a fost identificat un focar de COVID-19. 25 de angajaţi bolnavi sunt internaţi în trei spitale.

    Direcţia de Sănătate Publică Sibiu a trimis, miercuri, către Prefectura Sibiu, raportul anchetei epidemiologice efectuate în focarul depistat însă din 8 august într-o fabrică de confecţii din oraş.

    „În urma raportului anchetei epidemiologice, focarul de infecţie a evoluat cu 25 de cazuri confirmate pozitiv în urma testării SARS CoV-2, identificate în perioada 30 iulie – 09 august”, a transmis Andreea Ştefan, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Sibiu.

    DSP Sibiu a dispus izolarea în spitale a cazurilor pozitive, astfel că cei 25 de bolnavi sunt internaţi în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, la Secţia Boli Infecţioase, în Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu şi în Spitalul General CF Sibiu.

    De asemenea, s-a dispus carantina la domiciliu pentru 215 contacţi de serviciu şi 360 persoane din familiile celor depistaţi pozitiv.

    Activitatea firmei de confecţii a fost suspendată până în 21 august, dată la care Serviciul de Control în Sănătate Publică va verifica dacă sunt îndeplinite condiţiile de reluare a activităţii în data de 24 august.

    „În toată această perioadă de suspendare a activităţii li s-a recomandat tuturor angajaţilor să îşi monitorizeze starea de sănătate prin intermediul medicului de familie, iar în cazul în care prezintă simptome să apeleze numărul de urgenţă 112 în vederea transportării la spital pentru evaluarea stării de sănătate şi tratament specific. Dezinfecţia întregii locaţii s-a efectuat în data de 10 august cu o firmă autorizată”, a mai spus Ştefan.

    În fabrica de confecţii unde s-a dezvoltat focarul de COVID-19 lucrează 240 de persoane.

  • Încă o fabrică mare din România îşi închide porţile şi lasă sute de oameni fără un loc de muncă

    Producătorul de încălţăminte pentru copii Melania din Italia, unul dintre cei mai mari jucători de pe acest segment din România, a închis operaţiunile de producţie locale, conform surselor ZF. Italienii aveau fabrică la Aleşd, în judeţul Bihor.

    ♦ În 2018, ultimul an pentru care există date publice, compania a avut afaceri de 64 mil. lei, minus 15% ♦ La finalul anului trecut compania a concediat mare parte dintre angajaţi, iar apoi a închis operaţiunile de producţie.

    Producătorul de încălţăminte pentru copii Melania din Italia, unul dintre cei mai mari jucători de pe acest segment din România, a închis operaţiunile de producţie locale, conform surselor ZF. Italienii aveau fabrică la Aleşd, în judeţul Bihor.

    „La finalul anului trecut grupul italian a anunţat că face concedieri colective, a renunţat la 300 de salariaţi. Mai aveau 100 de oameni rămaşi la momentul acela. Faţă de vremurile bune erau însă departe. Acum vreo patru ani aveau peste 1.000 de salariaţi, erau printre cei mai mari jucători din producţia locală de pantofi pentru copii“, spune o sursă din cadrul autorităţilor locale.

    O altă sursă adaugă că după ce a fost făcut anunţul de concediere colectivă, a fost închisă şi producţia. Până la momentul apariţiei acestei ştiri, oficialii companiei Melania nu au putut fi contactaţi. Numărul de fix asociat firmei nu mai este în funcţiune.

    „Melania a închis fabrica din Aleşd şi practic a mers pe ur­mele altor producători de încălţăminte care au decis să iasă din Ro­mânia. Motivele sunt două: creş­terile salariale con­stante şi criza forţei de muncă (până în 2019, inclusiv – n.red.).

    Principalul motiv este însă cel legat de salarii, spune o sursă ZF. Ea adaugă că relocarea s-a făcut în ţările din Eu­­ropa, dar non-UE, mai exact Serbia, Ma­­cedonia, Ucraina, Republica Mol­do­va sau Albania, unde salariile sunt mai mici.

    De altfel, aceşti jucători au venit în România în anii ’90 tocmai datorită salariilor apropiate de minimul pe economie. În continuare angajaţii din producţia de îmbrăcăminte şi încălţă­min­te câştigă printre cele mai mici sala­rii din economie, doar că an de an există majorări ale câştigurilor, în linie cu ce se decide la nivel naţional.

    „Încă de când au venit în Ro­mânia, producătorii de încălţăminte au ocolit oraşele mari şi au ales localităţi de mici di­mensiuni tocmai pen­tru a plăti salarii mai mici“, explică aceeaşi sursă.

    De altfel, judeţul Bihor a fost timp de circa două decenii „acasă“ pentru cei mai mulţi producători de încăl­ţăminte din România. Aici ei au fost atraşi de lo­calităţi de câteva mii de lo­cuitori. Bihorul a avut două avantaje majore: apropierea de graniţă şi deci de infrastructura bună care duce către Occident şi salariul sub media naţională.

    Compania Melania a fost fondată în 1966, fiind specializată încă de la început pe producţia mass market de încăl­ţă­minte pentru copii. După ce şi-a consolidat poziţia pe piaţa din Italia, în 1970 a început expansiunea inter­na­ţio­nală, pieţele externe ajungând să con­tri­buie majoritar la business.

    „În anii ’80 şi ’90 producţia a crescut şi astfel am dezvoltat fabrici în Ro­mânia. Melania are spaţii de producţie în România, cu un total de peste 1.200 de salariaţi“, scrie pe site-ul companiei care însă nu are informaţii updatate de mai mult de un an.

    Melania nu e singurul grup care a re­­nunţat să mai producă în România. În ulti­mii doi ani unii dintre cei mai mari jucă­­tori au luat decizia asta invocând creş­­terile salariale şi lipsa de produc­ti­vitate.

    Mai exact, doi dintre cei mai mari trei producători de pantofi din România – Ara Shoes şi Rieker – au închis cel puţin o fabrică de pe plan local anul tre­cut.

    Aceste evenimente se văd în cifre deja, exportul de încălţăminte al Ro­mâ­niei coborând anul trecut cu 14%. Ro­mânia a exportat anul trecut pantofi în va­loare de 930 de milioane de dolari, cea mai mică valoare de după 2006, pri­mul an pentru care există date.

    De altfel, anul trecut a fost primul din ultimii 15 în care nivelul exporturilor a scăzut sub pragul de 1 mld. dolari.

    Analiza a fost făcută de ZF pe baza datelor World Footwear, o companie care analizează an de an această industrie la nivel mondial şi la nivelul fiecărei ţări. Momentan România rămâne o destinaţie importantă de producţie de încălţăminte în UE, însă pentru cât timp?

     

  • Agricultură românească după reţetă daneză. Cum a reuşit compania Premium Porc să ajungă al doilea producător de carne de porc din piaţa locală

    „A fi printre cei mai mari producători de carne de porc din România înseamnă muncă continuă, dedicare constantă pentru piaţa locală, înţelegerea acesteia şi contribuţie la economia românească prin locurile de muncă directe şi indirecte pe care le asigurăm şi prin taxele plătite la bugetele locale”, spune Lars Drescher, CEO-ul grupului de firme Premium Porc.
    Compania pe care o reprezintă, fondată în 2001 de un grup de 13 fermieri danezi în Canada, sub numele de Danish Canadian Holding A/S, s-a extins în piaţa locală în anul 2006, „atrasă de potenţialul de piaţă oferit de ţările din Europa de Est”. Activitatea businessului în plan local a început odată cu achiziţia, renovarea şi retehnologizarea unui complex de  ferme construit în perioada comunistă. Odată cu expansiunea geografică, şi numele companiei a fost schimbat în DCH International A/S. Potrivit lui Drescher, începerea unei afaceri noi poate fi întotdeauna o provocare.
    „Am ajuns în România cu un obiectiv clar – să aducem know-howul danez la modul românesc de a face agricultură şi să creştem o afacere durabilă, de succes, cu o amprentă locală puternică. 15 ani mai târziu ştim că acest lucru a funcţionat şi că am reuşit nu numai să ne atingem obiectivul, ci şi să ne fixăm unul şi mai mare – să devenim un jucător internaţional relevant pe piaţa europeană.” În prezent compania este al doilea cel mai mare producător de carne din România, înregistrând anul trecut o cifră de afaceri de 91 de milioane de euro. Aşteptările pentru acest an nu vizează însă o creştere mare a veniturilor, dar nu din cauza apariţiei pandemiei de COVID-19, ca în cazul altor businessuri, ci din pricina virusului pestei porcine africane, care a apărut în România la jumătatea anului 2017 şi continuă să facă pagube în industrie. „Ne-am aşteptat la un an greu, aşa cum au fost toţi anii începând cu 2018 de la apariţia virusului în România. Nu am făcut previziuni mari de creştere. Ne-am făcut, în schimb, planuri de dezvoltare pe care le menţinem şi pe care le ducem la îndeplinire în fiecare an alături de o echipă minunată.”
    În plan local, compania deţine zece ferme proprii şi alte ferme închiriate, precum şi trei fabrici de nutreţuri combinate, răspândinte în opt judeţe din România: Vrancea (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Constanţa (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Sibiu (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Olt (o fermă), Braşov (o fermă), Brăila (două ferme şi o staţie de vieri), Buzău şi Iaşi.
    În cei aproape 15 ani de activitate businessul a investit peste 180 milioane de euro în România. În vara anului trecut, compania a inaugurat cea de-a treia fabrică de nutreţuri combinate din portofoliu, situată în Avrig, judeţul Sibiu. „A fost o investiţie de aproximativ 3,8 milioane de euro şi a făcut parte dintr-un proiect de investiţii mai mare început în 2017, numit BraSib, cu o valoare totală de 32,5 milioane de euro. Proiectul a fost finanţat în urma unui împrumut primit de la patru bănci – UniCredit Bank, BCR, BRD Groupe Société Générale şi Raiffeisen Bank – şi a inclus deschiderea unei ferme de 5.400 de scroafe în Brăila, precum şi finanţarea achiziţiei şi renovării unităţilor de reproducere şi îngrăşare din Braşov şi Sibiu.” O altă investiţie recentă este ferma Ianca din Brăila, care pentru o perioadă a fost închiriată şi se află acum în proprietatea companiei. După achiziţionarea fermei, s-au început lucrările pentru renovarea acesteia printr-o investiţie de peste 1,5 milioane de euro. Pe lângă lucrările de renovare la complexul Ianca „pentru a aduce aceste ferme la standardele Premium Porc”, compania are în derulare şi o serie de lucrări de renovare la ferma Feldioara, care a fost achiziţionată în 2018 şi în prezent are o capacitate de 140.000 de animale pe an, investiţiile urmând să ajungă la peste 3 milioane de euro. „Aceste lucrări sunt menite să sporească gradul de biosecuritate şi confortul pentru animale. Suntem mereu ocupaţi.”
    Businessul creşte anual peste 600.000 de animale. „Am dezvoltat un sistem integrat de creştere a porcinelor, care include departamente de reproducţie, maternitate, tineret porcin şi producţie pentru abatorizare. De asemenea, gestionăm intern serviciile de transport şi logistică pentru animale şi furaje şi avem divizia noastră de agricultură pentru a controla calitatea unei părţi a materiei prime necesare pentru hrana pe care o pregătim pentru animalele noastre şi pentru a gestiona îngrăşământul natural. Avem trei fabrici de nutreţuri combinate cu o producţie continuă de aproape 240.000 de tone de furaje pe an, care asigură o mare parte din nevoile tuturor fermelor noastre.” Terenurile pe care compania operează se întind pe 1.700 de hectare, cu o capacitate totală de producţie de furaje de 240.000 tone pe an, iar echipa Premium Porc numără în prezent, în plan local, peste 500 de angajaţi.
    Compania lucrează constant cu un număr de 20-30 de parteneri activi în industria de profil din România. „Volumul principal se derulează prin abatoare de capacitate mare (peste 80.000 de capete procesate pe an), dar avem şi clienţi cu o capacitate mai mică cu care avem o colaborare foarte bună şi de lungă durată. Am reuşit ca în decursul celor 15 ani de activitate locală să devenim principalul furnizor de porci vii pentru abatoarele din ţară, un partener tradiţional în piaţa de carne atât prin cantitatea, cât şi prin calitatea oferită clienţilor noştri.”

    „Unii consumatori nu îşi pot imagina o masă fără carne”
    Până la apariţia COVID-19, „al cărui impact încă îl evaluăm”, consumul de carne de porc din România era, începând cu anul 2014, pe un trend ascendent, spune Drescher, apropiindu-se în anii 2017-2018 la 90% din media europeană. Din păcate, adaugă el, pentru industria zootehnică din România acest consum a fost acoperit în proporţie de 50%-60% din comerţ intracomunitar cu carne provenită din porci crescuţi în alte ţări europene, carne folosită în România atât pentru prepararea produselor de carmangerie, cât şi pentru vânzare la raft ca şi carne proaspătă. „Apariţia pestei porcine africane (PPA) în România în 2017 şi extinderea rapidă a acesteia pe aproape întreg teritoriul ţării în anul 2018 au afectat sever producţia locală de porci, care, prin urmare, a scăzut semnificativ. Costurile mari cu prevenirea (biosecuritate) şi combaterea efectelor PPA au condus la un cost de producţie crescut pentru fermierii locali şi au contribuit la un preţ mai mare al produselor de porc de pe rafturile magazinelor.”
    Despre apariţia unor branduri precum Verdino, care îşi propun să fie o alternativă pe bază de plante a produselor tradiţionale din carne, Drescher spune că sunt mai mult decât binevenite pe piaţă „şi va fi interesant să le urmărim evoluţia”. Există multe tipuri de consumatori, adaugă el: „Unii nu îşi pot imagina o masă fără carne şi noi suntem aici pentru ei, alţii renunţă la ea pentru totdeauna, iar alţii vor doar să încerce ceva nou. Pentru toate tipurile de consumatori, este necesar un segment dedicat în industrie. Acest tip de produse va fi cel mai probabil complementar cu carnea tradiţională pentru mult timp de acum încolo”.
    Un business obişnuit cu criza
    Drescher spune că industria în care compania activează este una obişnuită cu provocările, referindu-se în primul rând la efectele cauzate de virusul pestei porcine africane, dar şi de cele aduse de criza financiară precedentă. În momentul în care compania a intrat pe piaţa românească în 2006, cererea de carne de porc era mare şi a continuat să crească până undeva după 2008, in ciuda apariţiei crizei financiare, îşi aminteşte executivul. „În 2010, odată cu reducerea salariilor, consumul a scăzut, iar din 2013 a crescut odată cu economia şi politica de creştere a veniturilor românilor.” De aceea, spune el, „dificultăţile din trecut cauzate de pestă porcină şi criza financiară nu au făcut decât să ne pregătească pentru viitor. Prin urmare, am devenit mai puternici la astfel de şocuri, pe care am învăţat cum să le gestionăm. Crizele vin şi trec, iar noi trebuie să găsim modalitatea prin care să rămânem şi să ne continuăm activitatea. Această pandemie este cu adevărat o provocare, deoarece este vorba despre sănătatea oamenilor şi trebuie să luăm decizii imediate. Am luat toate măsurile de prevenţie necesare şi vom face tot ce este nevoie pentru a asigura necesarul. În ceea ce priveşte afacerea, am avut o cerere uşor mai mare în această perioadă şi ne-am asigurat să o satisfacem în cele mai sigure condiţii.” Potrivit lui, în ultima perioadă activitatea companiei s-a desfăşurat în condiţii care să ofere siguranţă angajaţilor, dar şi posibilitatea de a continua operaţiunile. Printre măsurile adoptate, „în conformitate cu normele impuse de autorităţi”, el menţionează: crearea unui comitet de sprijin ai cărui membri sunt disponibili 24/7 pentru a oferi sprijinul necesar şi a comunica toate măsurile luate de autorităţi şi la nivelul companiei, adaptarea programului de lucru, astfel încât echipa din administrativ să lucreze remote şi prin rotaţie, acolo unde este nevoie de prezenţa fizică la birou, iar cele din ferme, în schimburi, pentru a evita aglomeraţia. În plus, „toţi angajaţii sunt informaţi în permanenţă cu privire la măsurile pe care le pot lua pentru a se proteja pe ei înşişi, colegii lor şi familiile lor împotriva posibilelor contaminări, fie direct, fie prin afişe postate în toate zonele vizibile”. O altă măsură a fost achiziţionarea de dezinfectant, măşti de protecţie, viziere şi mănuşi, care au fost distribuite tuturor unităţilor din ţară, precum şi adoptarea întâlnirilor video în locul călătoriilor de afaceri. „În această perioadă, accesul străinilor la fermele Premium Porc Group este restricţionat. Se face dezinfectarea prin nebulizare a zonelor de birou, a zonelor de acces şi a cafenelelor, birourile au fost separate prin plexiglas, iar şoferii noştri sau cei ai colaboratorilor noştri care intră în contact cu procesatorii au obligaţia să poarte echipament de protecţie şi să minimizeze la maximum intrarea în contact cu personalul abatoarelor. De asemenea, regulile de biosecuritate sunt foarte stricte şi toţi cei care intră în contact cu una dintre ferme, trebuie să le respecte.”
    Costurile generate de pandemie nu sunt mici, spune executivul, având în vedere faptul că, pe lângă materialele necesare prevenţiei, compania a trebuit să adapteze şi modul de lucru, „dar aceasta este realitatea pe care o trăim şi vom continua să urmărim cu foarte mare atenţie evoluţia acestei pandemii în aşa fel încât să luăm deciziile cele mai bune pentru oamenii noştri şi pentru afacerea noastră”.

  • A lucrat în Canada şi în Statele Unite, dar până la urmă s-a întors acasă. Conduce acum investiţia de 100 de milioane de euro a elveţienilor de la Clariant în România

    Executivul român Dragoş Gavriluţă şi-a construit întreaga carieră în cadrul grupului elveţian Clariant, pentru care lucrează din 2005, activând în Canada, SUA şi mai nou România. Elveţienii au luat decizia în 2017 să investească 100 de milioane de euro într-o fabrică de bioetanol în România. După ce au analizat potenţialul agricol al ţării, au pus pe hartă noua unitate de producţie a grupului, la Podari, judeţul Dolj, iar investiţiei iniţiale s-au adăugat 40 de milioane de euro din fonduri de la Uniunea Europeană. Acest proiect de anvergură l-a determinat pe Dragoş Gavriluţă să revină în ţară, iar acum el deţine funcţia de project director al Sunliquid România, Clariant country head Romania.

    „Principala motivaţie de a mă întoarce a fost dorinţa de a realiza ceva special acasă, în România, după aproape 20 de ani petrecuţi în străinătate”, spune el. În 2001, după absolvirea programului de MBA, s-a alăturat echipei Clariant din America de Nord, ceea ce s-a dovedit a fi o decizie inspirată, crede el, pentru că aşa a putut câştiga o experienţă profesională valoroasă, la nivel internaţional.

    „Clariant este o companie inovatoare şi un lider în segmentul produselor chimice de specialitate, aşa că am avut multe de învăţat.”

    Experienţa acumulată peste hotare i-a deschis orizontul, l-a învăţat să lucreze aplicat pentru a obţine rezultate şi l-a determinat să îşi asume obiective îndrăzneţe.

    „Când a fost discutată realizarea investiţiei în România, pentru fabrica de biocombustibili din reziduuri agricole, am avut convingerea că putem aduce o contribuţie locală la soluţionarea unei provocări globale: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transporturilor, ceea ce va contribui la limitarea încălzirii globale.” A ştiut, totodată, că un proiect de o asemenea anvergură – investiţia fiind estimată la peste 100 de milioane de euro – va transforma România într-un jucător important în domeniul biocombustibililor avansaţi, care contribuie la protecţia mediului, adaugă el.

    „Aşadar, din momentul în care mi s-a propus să coordonez proiectul din România, am ştiut ce am de făcut. Am răspuns DA!, fără ezitări.”

    În 2018 a preluat conducerea proiectului Sunliquid din comuna Podari, judeţul Dolj şi, alături de echipa sa, a pus bazele fabricii de bioetanol celulozic de a doua generaţie, ce utilizează reziduurile agricole precum paiele de cereale pe post de materie primă.

    „Am creat o echipă de profesionişti la Podari, cu oameni pe care îi formăm în Germania, cu ajutorul specialiştilor de acolo. Miza a fost şi este extrem de mare, dat fiind că vorbim de prima fabrică de acest tip, la scară comercială, cu o capacitate anuală de producţie de 50.000 de tone.”

    Doi ani mai târziu, Dragoş Gavriluţă spune că a parcurs deja etape importante în proiect: lucrările de construcţie avansează, echipa locală creşte, iar parteneriatul cu fermierii din regiune, care furnizează paiele, este tot mai solid.

    „Ne aşteptăm ca finalizarea construcţiei fabricii să aibă loc în 2021, iar apoi va urma începerea producţiei, aşa că aceasta este prioritatea la ora actuală.”

    Decizia de a se întoarce în ţară i se pare şi acum la fel de bună ca în prima zi şi se declară încântat de felul în care lucrurile evoluează. Situaţia din teren se schimbă în permanenţă, aşa că întreaga echipă este extrem de motivată.

    „Implementarea unui astfel de proiect este, însă, şi o imensă responsabilitate, (…) ca echipă, ne dezvoltăm odată cu el. În plan personal, mă bucur să pot fi, din nou, acasă şi să reiau legătura cu prietenii vechi şi să-mi fac alţii noi, dar, mai ales sunt fericit, să pot petrece mai mult timp alături de familia extinsă.”

    Îi lipseşte însă din anii petrecuţi pe continentul american uşurinţa cu care putea rezolva problemele vieţii de zi cu zi.

    „În străinătate, există sisteme funcţionale, care reduc la minimum timpul petrecut cu lucruri precum obţinerea, de exemplu, a unui loc de parcare, a unei cărţi de identitate, a unui punct de vedere de la o autoritate etc. În România, totul pare complicat, indiferent de motiv.”

    Cea mai importantă lecţie pe care a învăţat-o în perioada petrecută în străinătate este că noi, românii, suntem la fel de buni ca orice altă naţiune dezvoltată. Totuşi, trebuie să înţelegem că o societate cu adevărat prosperă poate fi construită doar atunci când ne unim forţele, în loc să acţionăm individual.

    „Cu alte cuvinte, este important să promovăm şi să împlinim nevoile colectivităţilor din care facem parte, în loc să ne concentrăm atenţia doar pe bunăstarea noastră, ca indivizi.”

    Interviul lui Dragoş Gavriluţă a fost publicat iniţial în articolul „Operaţiunea Repatrierea. Managerii români de top se întorc acasă”.

  • Cazul care ar putea schimba legislaţia muncii din România. Un focar de COVID-19 a închis o fabrică cu aproape 500 de angajaţi

    Epidemia de COVID-19 a închis temporar o fabrică de confecţii din Brăila cu aproape 500 de angajaţi

    42 de salariaţi s-au infectat cu virusul Sars Cov 2, iar colegii lor au acceptat să se izoleze la domiciliu. Cazul ar putea schimba legislaţia muncii deoarece prefectul judeţului Brăila s-a adresat Guvernului
    Epidemia de COVID-19 a închis temporar o fabrică de confecţii din Brăila cu aproape 500 de angajaţi. Autorităţile locale au anunţat că proprietarii fabricii de confecţii au decis să suspende activitatea unităţii după ce 42 de persoane au fost testate pozitiv. Angajaţii care nu au simptome au acceptat să stea acasă pentru a nu răspândi virusul.

    „În judeţul Brăila, un operator economic cu 476 de angajaţi a fost nevoit să întrerupă activitatea pentru că 42 de salariaţi au fost diagnosticaţi pozitiv COVID-19 iar 343 au primit de la DSP recomandarea de izolare voluntară pe care o respectă pentru protecţia lor şi a celor apropiaţi”, a anunţat prefectul judeţului Brăila, Cătălin Boboc, pe Facebook.

    Ministrul Muncii a fost sesizat
    Prefectul judeţului Brăila a mai anunţat că a comunicat situaţia creată ministrului Muncii, Violeta Alexandru, căreia i-a solicitat o soluţie pentru angajaţii care nu pot munci, dar nici nu primesc şomaj tehnic. Membrul Guvernului a anunţat că va propune modificarea OUG nr.30/2020, ordonanţă care stabileşte măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul răspândirii SARS-CoV-2.
     

  • Polonia investeşte 67 mil. euro într-o fabrică de nitroceluloză, folosită în producţia de muniţie

    Guvernul polonez va investi 300-400 milioane de zloţi (67-89 milioane de euro) în capacitatea de producţie de nitroceluloză, folosită în producţia de muniţie, a anunţat premierul Poloniei Mateusz Morawiecki cu ocazia unei vizite la fabrica Mesko din centrul ţării, potrivit Polandin.

    Morawiecki a subliniat importanţa producerii de componente pentru industria apărării pe plan local, arătând că decizia a fost luată în urma unor consultări cu preşedintele Andrzej Duda.

  • Ce spun reprezentanţii fabricii de ciocolată din România unde 20 de angajaţi s-au îmbolnăvit de COVID-19

    În urma informaţiilor care au apărut  în presă  la data de 19 iunie cu privire la 20 de angajaţi ai fabricii de ciocolată Kandia care au fost depistaţi cu coronavirus, compania a transmis un comunicat de presă prin care anunţă prinicipalele măsuri luate de aceasta. Iata mesajul transmis de companie:

    „Am luat extrem de rapid toate măsurile necesare astfel încât angajaţii depistaţi pozitiv să fie izolaţi la domiciliu, conform protocolului medical actual. În plus, am luat legătura cu autorităţile şi am anunţat aceasta situaţie astfel încât toţi contacţii direcţi ai angajaţilor depistaţi pozitiv să fie anunţaţi şi să ne asigurăm că sunt respectate toate regulile de autoizolare. Dorim să menţionăm că niciunul dintre angajaţii depistaţi pozitiv nu a intrat în contact cu produsele companiei.

    Din respect faţă de procedurile în vigoare şi acţionând preventiv pentru a limita orice posibilă răspândire a virusului, am decis să închidem momentan fabrica şi să testăm toţi angajaţii companiei.

    Consumatorii trebuie să ştie că toate produsele companiei Kandia sunt sigure, fabrica dispune de linii automate de producţie şi este certificată anual la standard HIGH LEVEL de companii autorizate în domeniul siguranţei alimentare.

    Continuăm să dezinfectăm conform procedurilor interne, zilnic, toate spaţiile de producţie, vestiare, cantine şi toaletele folosite de angajaţii noştri din producţie; Igienizăm  prin nebulizare toate spatiile de producţie şi traseele utilizate de angajaţii noştri din producţie.

    Încă de la începutul pandemiei am fost încontinuu preocupaţi de asigurarea unui mediu de lucru şi a unui climat de producţie care să ofere maxim de siguranţă.

    În plus, accesul în companie (fabrică şi birouri) a fost permis numai pe baza controlului de temperatură. Am  modificat fluxurile tehnologice astfel încât să existe o distanţă de minim 2  metri între persoane, iar acolo unde nu a fost posibilă distanţarea fizică din cauza procesului tehnologic, au fost instalate  bariere impermeabile conform recomandări OMS .

    Curăţenia şi dezinfectarea personalului, echipamentelor şi mediului au fost practici constante în fabrică. Suplimentar am dotat personalul cu măşti de unică folosinţă, mănuşi, viziere, uniforme suplimentare de protecţie, atât pe perioada desfăşurării activităţii de producţie cât şi în timpul transportului între domiciliu şi fabrică. Atât pentru fabrică dar şi pentru spaţiul de birouri, s-au efectuat operaţiuni regulate de dezinfectare şi sterilizare zilnică cu UV, s-au asigurat substanţe dezinfectante în toate zonele de lucru, materiale sanitare pentru protecţie individuală şi colectivă.

    Nu în ultimul rând, tratăm cu grijă şi aspectele administrative în colaborare cu partenerul nostru logistic, care la rândul său a luat măsuri de separare a schimburilor din depozite, de dezinfectare a spaţiilor şi de dotare a personalului cu echipamente şi soluţii de protecţie, dar şi de protejare a şoferilor care livrează în această perioadă inclusiv în zonele cele mai afectate ale României.”

  • Ce spune Kandia despre apariţia unui focar de COVID-19 într-o fabrică a companiei din Capitală. Poziţia oficială:

    În urma informaţiilor care au apărut astăzi în presă cu privire la cei 20 de angajaţi ai fabricii de ciocolată Kandia care au fost depistaţi cu coronavirus, compania face următoarele precizări:

     

    „Am luat extrem de rapid toate măsurile necesare astfel încât angajaţii depistaţi pozitiv să fie izolaţi la domiciliu, conform protocolului medical actual. În plus, am luat legătura cu autorităţile şi am anunţat aceasta situaţie astfel încât toţi contacţii direcţi ai angajaţilor depistaţi pozitiv să fie anunţaţi şi să ne asigurăm că sunt respectate toate regulile de autoizolare. Dorim să menţionăm că niciunul dintre angajaţii depistaţi pozitiv nu a intrat în contact cu produsele companiei.
    Din respect faţă de procedurile în vigoare şi acţionând preventiv pentru a limita orice posibilă răspândire a virusului, am decis să închidem momentan fabrica şi să testăm toţi angajaţii companiei.

    Consumatorii trebuie să ştie că toate produsele companiei Kandia sunt sigure, fabrica dispune de linii automate de producţie şi este certificată anual la standard High Level de companii autorizate în domeniul siguranţei alimentare.

    Continuăm să dezinfectăm conform procedurilor interne, zilnic, toate spaţiile de producţie, vestiare, cantine şi toaletele folosite de angajaţii noştri din producţie; Igienizăm  prin nebulizare toate spatiile de producţie şi traseele utilizate de angajaţii noştri din producţie.

    Încă de la începutul pandemiei am fost încontinuu preocupaţi de asigurarea unui mediu de lucru şi a unui climat de producţie care să ofere maxim de siguranţă.

    În plus, accesul în companie (fabrică şi birouri) a fost permis numai pe baza controlului de temperatură. Am  modificat fluxurile tehnologice astfel încât să existe o distanţă de minim 2  metri între persoane, iar acolo unde nu a fost posibilă distanţarea fizică din cauza procesului tehnologic, au fost instalate  bariere impermeabile conform recomandări OMS .

    Curăţenia şi dezinfectarea personalului, echipamentelor şi mediului au fost practici constante în fabrică. Suplimentar am dotat personalul cu măşti de unică folosinţă, mănuşi, viziere, uniforme suplimentare de protecţie, atât pe perioada desfăşurării activităţii de producţie cât şi în timpul transportului între domiciliu şi fabrică. Atât pentru fabrică dar şi pentru spaţiul de birouri, s-au efectuat operaţiuni regulate de dezinfectare şi sterilizare zilnică cu UV, s-au asigurat substanţe dezinfectante în toate zonele de lucru, materiale sanitare pentru protecţie individuală şi colectivă.

    Nu în ultimul rând, tratăm cu grijă şi aspectele administrative în colaborare cu partenerul nostru logistic, care la rândul său a luat măsuri de separare a schimburilor din depozite, de dezinfectare a spaţiilor şi de dotare a personalului cu echipamente şi soluţii de protecţie, dar şi de protejare a şoferilor care livrează în această perioadă inclusiv în zonele cele mai afectate ale României.”

  • Pandemia a ridicat spălatul pe mâini la rang de artă, dar a şi relevat lacunele economiei locale: România nu mai are de 16 ani nicio fabrică de săpun solid, totul vine din import

    ♦ Românii cheltuie peste 200 de milioane de lei anual pe săpun, cea mai mare parte a sumei (60%) fiind alocată către varianta de săpun solid ♦ Produsele ce poartă mărci străine precum Dove, Protex, Palmolive, Fa sau Nivea sunt aduse exclusiv din import ♦ România nu mai are de mai bine de 15 ani nicio fabrică majoră de săpun solid, gigantul american Colgate-Palmolive închizând unitatea de producţie din Bucureşti în 2004 după ce anunţase planuri de expansiune ♦ Pe terenul fabricii stă astăzi hipermarketul Kaufland din zona Bucur Obor ♦ Într-o perioadă în care săpunul a devenit mai important ca niciodată, crezul pandemic fiind construit în jurul ideii că spălatul pe mâini poate reduce riscul de infectare, pe piaţa locală se produce doar săpun lichid şi doar o mică parte din necesarul de consum

    Pandemia de COVID-19  a evidenţiat în multe industrii importanţa producţiei locale, de la alimente la bunuri de îngrijire personală şi a locuinţei şi de la industria chimică la cea auto. În cazul economiei locale acest eveniment a relevat o serie de probleme majore, cum ar fi dependenţa de importuri în cazul unor categorii de produse care anterior se produceau în România. Un exemplu concludent în acest sens este săpunul, un produs atât de căutat în această perioadă, ale cărui vânzări s-au triplat în primele săptămâni ale stării de urgenţă, dar care este adus aproape exclusiv de peste graniţă.

    România nu mai are nicio fabrică mare de săpun solid, iar în cazul celui lichid cele mai vândute branduri, cele care „curăţă“ cea mai mare parte a vânzărilor de profil, sunt tot acelea produse în alte ţări. „În trecut exista producţie de săpun solid în România. Un astfel de produs are un conţinut foarte mare de grăsimi în compoziţie. Colgate a avut o fabrică mare în Bucureşti – Stela – unde producea grăsimi. Era şi furnizorul nostru pentru că grăsimea se foloseşte şi la alte produse cosmetice, însă în cantităţi mult mai mici“, spune Mircea Turdean, CEO-ul celui mai mare producător local de cosmetice, Farmec Cluj-Napoca.

    Fabrica Stela a fost cumpărată în anii ’90 de grupul american Colgate-Palmolive, care iniţial anunţa planuri de expansiune. În 2004 însă aceasta s-a închis, pe terenul ei ridicându-se hipermarketul Kaufland din zona Bucur Obor, primul magazin al nemţilor în România.

    Colgate-Palmolive a închis şi unitatea de producţie Norvea din România şi nu mai are local nicio fabrică, făcând afaceri de 270 mil. lei din import şi distribuţie, cu nici 50 de salariaţi. Compania se numără însă cu brandurile Protex şi Palmolive în top trei jucători atât pe piaţa săpunului solid, cât şi pe cea a celui lichid. Este totodată liderul pieţei de pastă de dinţi.

    „Echipamentele (din fabrica Stela – n.red.) erau vechi şi atunci cei de la Colgate mai degrabă decât să investească în unitatea de producţie, au închis“, spune Mircea Turdean. El adaugă că la săpun solid, dacă nu ai materia primă, respectiv grăsimile – peste 70% din conţinut e reprezentat de grăsimi – e aproape imposibil să ai producţie locală.

    „Noi acum, pentru produsele noastre, aducem grăsimi din străinătate la un preţ dublu, deşi e aceeaşi calitate. Industria chimică strategică pentru economie s-a închis. Şi Oltchim a fost la un pas să se închidă“, spune executivul.

    El adaugă că nu se justifică pentru un jucător ca Farmec să investească în producţia de săpun solid pentru că echipamentele sunt mari şi costisitoare. E o infrastructură diferită de cea pentru produse cosmetice. Compania are însă în portofoliu săpun lichid, brandul Farmec fiind pe locul cinci în topul vânzărilor de profil, cu o cotă de piaţă de 3,5%, conform companiei de cercetare de piaţă Euromonitor.

    Românii cheltuie anual peste 200 mil. lei pe săpun – solid şi lichid -, piaţa fiind aşteptată să crească în 2020 cu 2% faţă de anul anterior, dar fiind cu 40% mai mare faţă de acum circa un deceniu. Săpunul solid reprezintă 60% din vânzările totale, însă ponderea scade continuu în condiţiile în care sortimentul lichid câştigă tot mai mulţi adepţi.

    „Săpunul lichid se poate realiza folosind tehnologia noastră. Acest tip de produs e o prioritate pentru noi, avem o gamă mare şi o dezvoltăm“, adaugă Turdean.

    În România nu există un CAEN (obiect de activitate) special pentru producţia de săpun. Acest domeniu este încadrat într-un sector mai amplu, 2041 – Fabricarea săpunurilor, detergenţilor şi a produselor de întreţinere. La finalul lui 2018, ultimul an pentru care există date publice, existau 224 de companii cu acest obiect de activitate, cu afaceri de peste 1 mld. lei. Piaţa a crescut ca valoare în ultimii ani însă ea este concentrată la vârf în mâinile producătorilor de detergenţi pre cum Dalli, Detergenţi (P&G), InterstarChim sau Unilever. Există de asemenea multe companii mici apărute în ultimii ani în domeniu, însă e vorba de afaceri antreprenoriale care au mai degrabă producţie artizanală, fie că e vorba de săpun sau alte produse de întreţinere.

    „Săpunul solid îl importăm din Grecia, nu sunt fabrici specializate în România. Săpun lichid producem în România atât sub marca Igienol, cât şi private label pentru retaileri“, spune Kostas Fidanakis, directorul comercial
    al InterstarChim, companie cu acţionar elen, ce are o fabrică în Bucureşti. Firma mai produce şi detergent şi alte bunuri de curăţenie pe plan local.

    Există însă multe sectoare unde România nu are nicio fabrică majoră, precum săpunul, pasta de dinţi şi chiar ciocolata.

     

  • Surpriză: Producătorul Gusto din Băicoi se pregăteşte să deschidă o fabrică de pufuleţi în Germania

    Compania Phoenixy, pro­du­cătorul pufuleţilor Gus­to, se pregăteşte să des­chidă a doua fabrică de pufuleţi şi vizează o piaţă internaţională pentru extinderea producţiei, Germania fiind cea mai pro­babilă variantă, a explicat Eliodor Apostolescu, director general şi acţio­nar al Phoenixy, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

    „Ne-am dori să demarăm anul viitor proiectul pentru noua fabrică şi credem că o investiţie 7-10 mil. euro ar fi suficient pentru un start. Întotdeauna am investit din capitaluri proprii, nu am împrumutat până acum de la bancă. (…) Următoarea fabrică va fi localizată în vestul Europei şi avem în minte Germania, unde avem o echipă foarte bună“, a declarat Eliodor Apostolescu, director general şi acţionar al companiei Phoenixy, care produce pufuleţii Gusto în Băicoi, Prahova.

    Cu afaceri de aproape 30 mil. euro în 2019, în creştere cu 17%, compania a dus deja pufuleţii Gusto în 36 de pieţe, astfel încât circa 60% din vânzări se îndreaptă spre export.

    „Sunt 36 de ţări în care exportăm constant. Avem exporturi directe şi indirecte. O mare parte din distribuitorii naţionali redistribuie o parte din produse către reţele etnice sau non-etnice din alte ţări. Acolo nu ştim să spunem exact cât pleacă de la ei, dar din totalul cifrei de afaceri peste 60% exportăm direct, iar 40% se duce în piaţa naţională“. 

    Citeşte continuarea articolului în platforma ZF Investiţi în România.