BusinessMagazin

Tag: dublare

  • Agenţia Naţională a Medicamentului: Veniturile agenţiei se pot dubla dacă ar exista resurse adecvate

     “Agenţia este blocată pe zona de finanţare şi materială şi umană din cauza legislaţiei actuale. Eu în loc să am 30 de oameni care să evalueze dosare şi să pot aduce producători din India sau din alte state, nu o pot face şi aceştia preferă să meargă în Canada sau Marea Britanie, iar banii care ar fi putut ajunge la noi se duc acolo, din cauza birocraţiei. ANM generează 18 milioane euro şi dacă am avea mai multă libertate am dubla această sumă”, a afirmat Savu, prezent la International Health Forum.

    În prezent, în România durata medie de înregistrare a unui medicament este de 2 ani, şi poate ajunge şi la 5 ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Daimler va investi două miliarde euro în China, pentru a construi cea mai mare fabrică a grupului

     Construcţia fabricii va fi finalizată anul viitor, a declarat marţi la Beijing directorul operaţiunilor Daimler din China, Hubertus Troska, transmite Bloomberg.

    El a precizat că Daimler vizează creşterea vânzărilor din China la 300.000 de autovehicule pe an până în 2015, cifră care include atât producţia locală, cât şi importuri.

    Directorul general al grupului, Dieter Zetsche, a declarat că Daimler trebuie să se extindă în China pentru a-şi atinge ţinta de a depăşi rivalii BMW şi Audi până la sfârşitul deceniului.

    În primele şapte luni din acest an, Mercedes-Benz a rămas în urma BMW şi Audi ca număr de automobile vândute, dar şi în ceea ce priveşte creşterea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În retailul online vânzările s-au dublat faţă de 2012

    Creşterea de 141% este justificată atât prin atragerea în portfoliul PayU a peste 200 de noi magazine din retail în ultimul an, de creşterea încrederii cumpărătorilor în plăţile online, dar şi de intrarea unor jucători de talia Carrefour – cu primul hypermarket online ce ofera produse alimentare, cosmetice si de igiena casei cu livrare la domiciliu – care vor influenţa semnificativ piaţa de plăţi online.

    “Carrefour este un jucător cu un puternic impact în rândul utilizatorilor online. Este singura companie cunoscută de majoritatea românilor care a introdus plata cu cardul online ca metodă exclusivă de plată pe site. Pentru ca acest lucru să fie posibil, s-a implementat sistemul de refund astfel încât, dacă un client comandă un produs care nu se află pe stoc, suma aferentă este deblocată imediat, nefiindu-i retrasă de pe card. Modalitatea de implementare, alături de serviciile oferite şi standardele stabilite de un jucător atât de mare vor conduce inevitabil la creşterea încrederii utilizatorilor în comerţul electronic în general şi în plata online în special“, explică Rareş Florea, Online Sales Manager PayU România.

    Creşterea industriei de e-tail se manifestă însă pe toate segmentele reprezentative. Fashion continuă să fie domeniul vedetă, înregistrând o evoluţie de 450%, în primul rând ca rezultat al apariţiei unui număr mare de magazine online noi. Printre segmentele cu evoluţie foarte bună se numără IT&C (83%) şi cadouri (70%). 

    Valoarea medie a coşului de cumpărături a fost în perioada ianuarie-iulie 2013 de 45 de euro, faţă de 65 de euro în urmă cu un an, explicaţia rezidând în diversificarea foarte puternică a ofertei magazinelor online şi în creşterea numărului acestora.

    Peste 1000 de magazine online de retail utilizează în prezent soluţiile de plată PayU, printre cele mai importante numărându-se, PC Garage, Elefant.ro, Fashion Days, F64, Floria, Floridelux.ro, Cărtureşti, Il Passo, Yokko, Librariile Humanitas, TinaR, Nissa, Miniprix, eMag, Carrefour-Online, etc.

    PayU este furnizor de soluţii eCommerce integrate, deţinut de Naspers Ltd, un grup multinaţional, cu operaţiuni în 131 de ţări, în domenii ca media, Internet sau eCommerce. PayU desfăşoară operaţiuni de integrare plăţi online pentru peste 18.000 de companii din Europa, Asia şi Africa, oferind plăţi online simple şi sigure către aproximativ 300 milioane de utilizatori de Internet.

  • STUDIU DE CAZ: Conservele, dulceţurile şi magiunurile se mută din magazine în restaurante şi hoteluri

    CONTEXTUL: În 2002, familia libanezului Mohammad Murad a cumpărat unităţile de producţie din Topoloveni, Argeş, una dintre cele mai cunoscute zone din industria alimentară românească, datorită magiunului „de Topoloveni„, singura marcă românească de alimente protejată de Uniunea Europeană. Afacerile MGC International Investments s-au aflat în declin timp de trei ani, 2012 fiind anul în care compania a revenit pe plus, evoluţie impulsionată de o uşoară revenire a consumului.

    DECIZIA: Compania a decis să intre cu produsele sale în segmentul HoReCa prin extinderea gamei de produse. A dezvoltat de pildă o gamă pentru sezonul estival, axată pe profilul turiştilor veniţi pe litoral. Pentru asta, MGC a dezvoltat o divizie proprie de vânzări pe litoral şi un depozit pentru asigurarea stocurilor necesare, cu timp de livrare mai scurt.

    EFECTELE: Produsele MGC Topoloveni au capacitatea de a asigura peste 80% din nevoile unui restaurant şi au ca ţinte atât unităţile de  autoservire, cât şi restaurante de lux. Potrivit planurilor companiei, extinderea gamei de produse pentru segmentul HoReCa va asigura dublarea afacerii, împreună cu strategia de extindere a exporturilor.

    “MAJORITATEA TURIŞTILOR VOR SĂ CONSUME PREPARATE CALDE ŞI MASA DE PRÂNZ TREBUIE SĂ CONŢINĂ OBLIGATORIU CARNE, FIIND PREFERATĂ ÎN SPECIAL CEA DE PUI. Noi am adaptat doar oferta companiei la cererea pieţei şi am gândit produse potrivite„, spune Nicolae Păuna, directorul general al companiei MGC International Investments Topoloveni, referindu-se la gama de produse destinată segmentului HoReCA concepută special pentru sezonul estival. Complexul MGC Topoloveni, format din patru fabrici, produce mărci precum Bunătăţi de Topoloveni, Spring Foods, Spring Sauce, A la Carte. Afacerea se află în proprietatea omului de afaceri libanez Mohammad Murad, iar valoarea totală a investiţiilor în cele patru fabrici din portofoliul MGC International Investors a ajuns la 14 milioane de euro, conform reprezentanţilor companiei.

    Familia Murad este cunoscută pe piaţa locală datorită restaurantelor Spring Time, pateurilor Mandy, hotelurilor Phoenicia şi afacerilor din domeniul imobiliar. Strategia de intrare a conservelor pe piaţa HoReCa prin noi game de produse face parte dintr-un proiect de dezvoltare care ar trebui să dubleze afacerea companiei într-un singur an, potrivit reprezentantului acesteia. În 2012, veniturile MGC Topoloveni au fost de 15,3 milioane de lei (circa 3,5 mil. euro), potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

    Cifra de afaceri este însă irelevantă din punctul de vedere al directorului general, ţinând cont de faptul că procesul de modernizare a complexului de fabrici a fost încheiat în ultimele luni ale anului trecut. Complexul a fost extins şi modernizat cu o investiţie ce depăşeşte 14 milioane de euro, derulată în mai multe etape, parte din acestea prin fonduri europene în cadrul programului naţional de dezvoltare rurală. Ultima etapă a modernizării a fost cea a fabricii vechi de conserve de legume şi fructe, înfiinţată în urmă cu mai bine de 100 de ani, în 1901. Aceasta s-a dezvoltat în timp, devenind în 1941 una dintre cele mai importante fabrici ce aprovizionau cu marmeladă soldaţii aliaţi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Complexul de fabrici a fost preluat de compania MGC Topoveni în 2002, iar modernizarea recentă a fost făcută printr-o investiţie în valoare de 3,7 milioane de euro. În prezent, fabrica produce şi preparate din carne. De asemenea, sub umbrela MGC International Investments a fost construită o fabrică nouă de semipreparate din carne. 90% din ingredientele folosite sunt asigurate de producători locali, iar în fluxul de producţie lucrează peste 270 de angajaţi; parte din ei sunt angajaţi temporar, în perioadele în care se culeg fructele şi legumele.

    DACĂ PÂNĂ ACUM PRODUSELE CELOR PATRU FABRICI AU FOST VÂNDUTE ÎN MAGAZINELE RETAILERILOR MODERNI ŞI TRADIŢIONALI, o creştere semnificativă a afacerii ar urma să fie determinată de intrarea pe segmentul HoReCa; în evoluţia afacerii şi exporturile ar urma să joace un rol important. Fabrica de semipreparate din carne, legume şi conserve mixte poate produce peste 200 de tone pe lună, iar fabrica de conserve din fructe, legume, carne şi mixte are o capacitate de producţie de circa 100.000 de borcane pe zi. Compania intenţionează să îşi crească producţia în contextul în care ţinteşte prin gamele de produse atât restaurantele de lux, cât şi unităţile tip autoservire pentru care poate asigura circa 80% din alimente. „Din cauza modernizărilor nu am ajuns încă la capacitatea maximă de producţie, însă urmează ca în perioada imediat următoare să îndeplinim şi acest obiectiv„, potrivit directorului general. Produsele destinate consumului în sezonul estival au fost concepute în funcţie de preferinţele turiştilor prezenţi pe litoral, precum şi pentru a putea fi preparate rapid. „Nu diferă ingredientele folosite, ci criteriile de selecţie: ceea ce consumă românii atunci când sunt în vacanţă şi iau masa împreună cu familia„, spune Păuna. El oferă exemplul cărnii de pui, preferată de turişti, pentru a sugera diversitatea produselor de la Topoloveni: frigărui de pui, chiftele, sniţel, crispy file, pui Shanghai sau pacheţele de primăvară cu legume şi pui.

    Decizia de a aborda această felie de piaţă a fost luată în primăvara anului curent, ca parte a strategiei de dezvoltare a MGC Topoloveni, iar implementarea proiectelor, începută în luna aprilie, se desfăşoară şi în prezent. 

    În paralel, tot ca parte a strategiei de extindere pe segmentul HoReCa, a fost alcătuită o divizie proprie de vânzări dedicată zonei de la malul mării; tot pe litoral compania are acum şi un depozit. „Ne dorim astfel să ajungem la parteneri din toată ţara şi să devenim un jucător important pe segmentul HoReCa„, spune Nicolae Păuna, care completează că preparatele sunt potrivite deopotrivă pentru o vacanţă la munte, la mare sau o călătorie de afaceri într-un alt oraş.

  • Cântecul zilei: Here Comes the Sun – The Beatles

    Harrison, Paul McCartney şi Ringo Starr au înregistrat melodia la data de şapte iulie 1969. John Lennon nu a contribuit la înregistrare  deoarece îşi revenea în acel moment dintr-un accident de maşină. Au fost făcute mai multe coveruri după acest cântec, unul dintre cele mai cunoscute este cel al cântăreţei de jazz Nina Simone. 

     

  • Povestea tartei cu mere: de la aluat, la restaurantele de top ale lumii

    POVESTEA TARTEI TATIN, UNA DIN VERSIUNI.
    Mademoiselle Stephanie este grăbită. Are de pregătit cina pentru oaspeţii hotelului şi se plânge că nu are ajutor. Când e grăbită, rulează r-urile cu putere, ca şi cum ar râşni piper lung de Indonezia. Pentru seară a anunţat supă rrece de carrtofi şi prrrrrraz sotat în unt, fripturră de rraţă la cuptorrr cu purrre pufos şi prăjiturrră cu merre.

    Este trecut de patru după-amiază şi abia a reuşit să tranşeze raţa şi să cureţe mormanul de cartofi. O ajută un băiat, însă acela mai mult se zgâieşte la fustele slujnicei. La ora cinci şi jumătate friptura este condimentată în cuptor, iar prazul se desface leneş în tigaie, sfârâind uşor în unt.

    Cina se serveşte la ora 19:00 şi mai sunt atâtea de făcut… Ah, Caroline, sora ei de sânge, singurătate şi hotelărie tocmai acum şi-a găsit să stea la palavre cu vânzătorul de lapte!  Ca domnişoare respectabile ce ţin un hotel în Lamotte-Beuvron, la nici 160 kilometri de Paris, Stephanie şi Caroline Tatin fac piaţa, gătesc şi servesc singure oaspeţii, primind ajutor doar la menaj şi grădinărit. Nu se face ca nişte domnişoare, chiar dacă au împletit cosiţa dalbă, să se ocupe de lenjeria cavalerilor ce poposesc la hotelul lor.

    Stephanie a curăţat merele şi le-a pus la foc moale, scăldate în unt şi zahăr. Verifică apoi raţa în cuptor şi decide că îi mai trebuie puţină untură. Pasărea aceasta nu a fost îndopată bine, o să aibă grijă să-i transmită ea fermierului Philippe. Pe când acoperă copanele cu untură de la raţa de săptămâna trecută, nasul ei lung de fată bătrână îi spune că untul s-a caramelizat. Aleargă într-un suflet la maşina de gătit şi strigă încă înainte de a ajunge: „Mon Dieu! Am ars merele!„

    ARE DREPTATE, DAR NUMAI PE JUMĂTATE; MERELE S-AU RĂSCOPT ŞI-S RUMENE ŞI LIPICIOASE ÎN TIGAIE, bolborosind nervoase în suc propriu, îngroşat de unt şi zahăr. Ce să facă? E trecut de şase şi jumătate, nu mai are nici timp şi nici mere să refacă prăjitura. Acoperă dezastrul cu o păturică de aluat foetat şi răstoarnă prăjitura readusă la viaţă pe un platou. Feliile de mere se cuibăresc cuminţi în sosul ce se-ntăreşte uşor, păstrându-le în formă şi Stephanie continuă să o bombăne pe Caroline-flecara.

    Cu inima cât un purice, domnişoara Stephanie se înfăţişează oaspeţilor ţinând în mână platoul rotund şi îi serveşte cu gura strânsă, aruncând cu ochii săgeţi verzi către mademoiselle Caroline, ce tocmai a intrat în vorbă cu un domn care a cerut a doua porţie de desert. Se întâmpla pe la 1890, în Franţa, iar desertul ce a luat numele surorilor Tatin a devenit simbol al patiseriei franceze.
     


     

  • Carpatica Asig şi-a dublat afacerile în primul trimestru. Daunele au sărit cu 80%

    Carpatica, un jucător de top zece din piaţa asigurărilor generale, a subscris în primele trei luni prime în valoare de 126 milioane de lei (29 mil. euro), cu 90% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor transmise de asigurător.
     

     

  • Tocală: Vor fi 30 de minute de sport la grădiniţe, iar orele de sport în şcoli vor fi dublate

    “Am avut ultima şedinţă interministerială, în urmă cu două zile, la care au participat şi miniştrii de resort. Se introduc 30 de minute de mişcare, zilnic, la grădiniţe. Vor avea 15 minute de înviorare şi alte 15 minute la jumătatea cursurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profitul Transelectrica s-a dublat în primul trimestru, la 91,75 milioane lei

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Berarii se joacă cu gustul verii

    IN MAI PUŢIN DE O LUNĂ, BERARII AU SCOS LA RAMPĂ TREI NOI PRODUSE. Ursus Breweries a lansat Ursus Cooler, un mix de bere (40%) şi limonadă (60%). Bergenbier a prezentat Fresh Grapefruit, primul mix de bere cu suc de grapefruit de pe piaţa românească, iar URBB (United România Breweries Bereprod), îmbuteliatorul berii Tuborg pe piaţa românească, a lansat berea Skol folosind în reţeta de fabricaţie doar malţ, hamei, apă şi drojdie, renunţând la alte ingrediente. Berea Skol cu 100% malţ este filtrată la temperaturi controlate sub zero grade. URBB nu are însă în portofoliu beri cu arome şi nici Romaqua Group, cele două companii neintrând, încă, în această horă.

    AVÂND ÎN VEDERE INTENSITATEA ACTIVITĂŢILOR DIN ACEST DOMENIU, n-aş fi surprins dacă segmentul berilor cu arome s-ar dubla anul acesta„, spune Mihai Bârsan, vicepreşedintele de marketing al Ursus Breweries. Astfel, la final de an berile cu arome ar putea ajunge la o cotă de 5% din piaţă; pentru comparaţie, în alte pieţe mature, berile cu arome au înghiţit deja 10% din piaţă – nu imediat după lansare, ci timp de câţiva ani. În 2012, în funcţie de preţul de vânzare, industria berii a ajuns la o valoare de 1,8 miliarde de euro, fiind a doua ca mărime din domeniul bunurilor de larg consum. Recordul absolut al pieţei berii s-a înregistrat în 2008, când consumul mediu anual se plasa la 100 de litri de bere pe cap de locuitor.

    MIHAI BÂRSAN ADAUGĂ CĂ NOUTATEA LANSĂRII URSUS COOLER ESTE COMPLETATĂ DE FAPTUL CĂ ACEASTA ESTE ŞI PRIMA MARCĂ ROMÂNEASCĂ DIN SEGMENTUL MIXURILOR DE BERE CU LIMONADĂ CE ARE ŞI VARIANTA FĂRĂ ALCOOL. Produsul este disponibil la sticle şi doze de 0,5 litri atât în reţelele marilor retaileri, cât şi în spaţiile horeca. În urmă cu numai câţiva ani peste o treime din volume se vindeau în baruri, restaurante şi terase, dar în prezent doar 28% din cantitatea totală de bere o mai aduce chelnerul.

     Berarii joacă la ruletă în 2013: se mai repetă vremea bună de anul trecut?

     Cea mai recentă descoperire a cercetătorilor britanici: Berea apără de Helicobacter Pylori

     Cele mai puternice femei din România: Violeta Moraru, Azuga Waters

     Băuturile preferate ale lui James Bond – GALERIE FOTO

     Saint Patrick’s Day: 20 de ani de Irish pub dâmboviţean

     Cât de tare îngraşă berea?

    Şirul de lansări din acest sezon nu are însă nimic surprinzător, ci mai degrabă este o continuare firească a „meciului„ care a început vara trecută între berari. Cu limonadă, cu merişoare, cu lămâie sau chiar tequila, berile cu arome s-au dovedit anul trecut un catalizator al vânzărilor şi noul teren de luptă al berarilor.

    Aproape nicio lună din sezonul cald n-a trecut fără o lansare sau relansare de beri cu arome; de fapt, 2012 poate fi numit, pentru berari, „anul radler sau al berilor cu arome„. Încă din aprilie, Heineken a lansat pe piaţă Ciuc Radler, prima băutură de acest fel produsă local, diferenţa principală faţă de o bere obişnuită fiind compoziţia: 63% limonadă, 37% bere, cu un conţinut scăzut de alcool (1,9%). Susţinut de o campanie de marketing agresivă, produsul a prins. În ringul berilor cu arome a intrat în iunie şi Redd’s Cranberry, o bere cu aromă de merişoare şi 4% conţinut de alcool.

    Al treilea plasat în piaţa berii, producătorul Bergenbier a relansat în iulie Bergenbier Fresh, pus pe piaţă anul anterior sub numele Bergenbier Fresh Lemon. Compania mai are în portofoliu şi Beck’s Green Lemon, pe care l-a lansat în 2008.

    DAR DACĂ MULTINAŢIONALELE ŞI-AU ÎNDREPTAT ABIA ANUL TRECUT ATENŢIA (ŞI BUGETELE) ASUPRA BERILOR CU AROME, trebuie spus că acest tip de băuturi exista deja pe piaţă de ani buni prin intermediul importatorilor. Stuff Distribution, de pildă, este o companie care a ales de la bun început să nu se lupte pe terenul acaparat de multinaţionale şi şi-a alcătuit portofoliul din produse care să se deosebească total de ce exista pe piaţă.

    Importatorul are în portofoliu berea radler Oettinger de mai bine de şase ani. Iar anul trecut, tocmai din pricina promovării agresive pe care au făcut-o multinaţionalele berilor cu arome, Oettinger şi-a crescut vânzările cu 500%. Ovidiu Negrea, director comercial al Stuff Distribution, insistă asupra faptului că „mulţi fac confuzie între berea aromatizată cu lămâie şi berea radler: Diferenţa este că în timp ce berea lemon este un pils sau un lager de 4-5% cu aromă de lămâie, Oettinger radler este un mix de 50% bere şi 50% limonadă naturală, cu 2,5% tărie„.

    `Una peste alta, berarii s-au prins într-un nou meci, ediţia 2013. Vremea caldă e de partea lor – cel puţin până acum – şi rămâne de văzut dacă portofelele nu vor „fluiera„ încheierea partidei înainte ca băutorii de bere să consume o halbă în plus faţă de anul trecut.