Lucrarea constă în realizarea unui sistem rutier de tip “drum expres”, care va conecta Splaiul Independenţei cu Autostrada 1, devenind astfel o alternativă importantă la Bulevardul Iuliu Maniu, care preia circa 80% din traficul provenit din A1, la care se adaugă şi traficul local, foarte intens, cauzat de aglomerarea urbană din zonă.
Tag: drum
-
Video Liviu Dragnea a părăsit sediul DNA. Liderul PSD, întâmpinat la sosire în aplauzele colegilor şi ale susţinătorilor / Marian Fişcuci, fost administrator Tel Drum, audiat şi el
Preşedintele PSD a părăsit sediul DNA, după mai puţin de o oră. Procurorii nu au furnizat informaţii referitoare la calitatea în care Liviu Dragnea a fost chemat la DNA sau dacă audiere are legătură cu activitatea Tel Drum.
Atât la sosire, cât şi la plecare, preşedintele PSD a fost înconjurat de jandarmi.
-
Cum arată noul vagon al primului tren de lux din România. “Chiar nu merită oboseala şi riscul de a face 7-8 ore pe drum, cu maşina”
Pe Facebook, Jurnal Feroviar a postat fotografii cu mesajul: „Momentul asteptat aproape 5 luni a sosit. Astra TransCarpatic ne-a prezentat ieri 09/11, al 2-lea vagon de clasa intrat in serviciul comercial dupa 20-90 043 a aparut in peisajul feroviar si 20-70 006. E incadrat ca 20-70 pentru ca are V.max de 160km/h.
Pana acum, pentru trenurile de noapte, ATC detine teoretic o flota de 14/15 vagoane impartite in felul urmator;
– 5 vagoane de dormit;
– 7 vagoane cuseta;
– 2 vagoane de clasa 006, 043 posibil sa existe si al 3-lea 036 in probe la Arad.Informatiile despre vagoane sunt pur informative, daca cineva are date exacte il rugam sa le impartaseasca si cu noi, pur si simplu recunosc ca le-am pierdut numerotarea.
Odata cu intrarea pe M900 de la noul mers din 10 decembrie 2017, se va rezolva o problema majora pe aceasta ruta, ATC venind cu cele mai bune servicii pe o ruta unde trenurile si vagoanele la momentul actual sunt insuficiente si in cursul saptamanii nu numai vineri-duminica”.
-
Moştenitorul unui imperiu auto şi-a înscenat propria răpire. Care a fost motivul
Unul dintre moştenitorii imperiului Fiat a fost trimis în judecată, fiind acuzat că şi-a înscenat propria răpire.
Lapo Elkann, nepot al fondatorului Fiat Gianni Agnelli, şi-a sunat familia din New York şi a spus că a fost răpit de o prostituată, iar aceasta ar cere 10.000 de dolari pentru a-i da drumul.
Autorităţile l-au găsit însă în cartierul Manhattan şi au ajuns la concluzia că acesta ar fi inventat toată povestea, având nevoie de bani pentru droguri şi băutură.
Lapo Elkann a transmis celor care îl urmăreau pe Instagram că pleacă din Italia pentru a se ocupa de “mai multe proiecte şi idei noi”; el a ajuns la New York săptămâna trecută.
În declaraţie dată poliţiei, el a spus că a fost reţinut în apartamentul din Manhattan de vineri până duminică. Autorităţile spun însă că acesta s-a aflat acolo de bunăvoie, consumând cantităţi semnificative de alcool şi droguri.
Lapo Elkann este acţionar al Fiat, dar nu are niciun rol în conducerea companiei.
-
Ce făceau la 25 de ani 10 dintre cei mai de succes oameni ai lumii
1. Jeff Bezos, fondatorul şi CEO-ul Amazon, avea un job confortabil în domeniul finanţelor: la 24 de ani, cel ce avea să devină fondatorul şi CEO-ul Amazon lucra la Bankers Trust, unde dezvolta un software revoluţionar la acea vreme pentru instituţiile bancare. Doi ani mai târziu, a devenit cel mai tânăr vicepreşedinte al băncii.
2. Donald Trump, preşedintele Statelor Unite, preluase imperiul imobiliar dezvoltat de tatăl său, compania Elizabeth Trump & Son, devenită ulterior Trump Organization. La scurt timp după, a început să se implice în dezvoltări de proiecte mari, profitabile, în Manhattan.
3. Actriţa Jennifer Lawrence era deja laureată Oscar şi câştiga milioane de dolari. La 26 de ani, Jennifer Lawrence este cel mai bine plătită actriţă a Hollywood-ului, cu venituri de 46 de milioane de dolari anul trecut (înainte de taxe), potrivit Forbes. La 25 de ani, a avut rolul principal în Hunger Games. La 22 de ani, devenise a doua cea mai tânără actriţă premiată cu Oscar pentru rolul ei din Silver Linings Playbook.
4. Cofondatorul Apple, Steve Jobs, listase compania şi devenise milionar: până la finalul primei zile de tranzacţionare, în decembrie 1980, Apple Computer avea o valoare de piaţă de 1,2 miliarde de dolari, îmbogăţindu-şi astfel fondatorii. A declarat mai târziu biografului Walter Isaacson că şi-a promis la vremea aceea să nu lase niciodată banii să îi ruineze viaţa.
5. COO-ul Focus Brands, Kat Cole, era angajată a Hooters: COO-ul şi preşedintele Focus Brands şi fostul preşedinte al Cinnabon a lucrat pentru Hooters timp de 15 ani: a început ca hostess la 17 ani şi a fost promovată vicepreşedinte la 26. La 19 ani a fost rugată de Hooters să ajute la deschiderea unei francize în Australia; şi-a petrecut astfel anii tinereţii pregătind angajaţi globali şi manageri, potrivit Fortune. Nu a absolvit niciodată o facultate, dar a studiat totuşi în cadrul unui MBA. ”Am fost norocoasă că Hooters nu era o companie mai sofisticată fiindcă nu aş fi avut aceleaşi şanse. Nu e ca şi cum absolvenţi ai universităţilor de renume doreau un job corporate la Hooters.”
CITEŞTE CONTINUAREA ÎN PAGINA 2
-
Drumul spre benzinăria viitorului
Acesta este doar unul dintre multitudinea de scenarii din presa internaţională care descriu viitorul mobilităţii urbane. Chiar dacă par desprinse dintr-un film SF, proiectele ce se leagă de noua mobilitate au depăşit stadiul de discuţii şi tot mai multe companii fac paşi concreţi în această direcţie.
Spre exemplu, producătorul auto Volvo a anunţat anul acesta că se angajează să reducă gradual producţia de maşini care au doar clasicul motor cu combustie internă, iar toate maşinile lansate începând cu anul 2019 vor fi hibride sau electrice. „Anunţul marchează sfârşitul maşinilor care sunt propulsate doar de motorul cu combustie internă”, spunea la momentul anunţului Hakan Samuelsson, preşedintele Volvo. Iar aceasta nu este o iniţiativă singulară cu producători precum VW sau Tesla care şi-au anunţat planurile de a-şi reduce producţia de motoare pe motorină în favoarea motoarelor hibride sau electrice până în 2030. Un alt exemplu este al conglomeratului german Siemens care a inaugurat în 2016 o e-autostradă pentru tiruri electrice, testată în prezent, iar anul acesta a anunţat începerea dezvoltării unei noi e-autostrăzi – prezentat iniţial în 2012, proiectul ar trebui să fie livrat la finalul anului 2018.
Dezvoltările în această direcţie vin însă nu doar din partea companiilor private, ci şi din partea autorităţilor: în 2016, patru metropole – Atena, Madrid, Ciudad de Mexico şi Paris – s-au angajat să elimine vehiculele cu motoare diesel până în 2025, pentru a reduce poluarea. În Germania, guvernul a votat interzicerea vânzării maşinilor pe benzină sau motorină în UE începând cu 2030, guvernul polonez a anunţat că va transfera o parte din veniturile generate din acciza pe carburanţi către un fond pentru electromobilitate în 2018 şi în anii următori în efortul de a susţine investiţiile locale în electromobilitate. Slovenia va interzice înmatricularea noilor autoturisme care funcţionează cu benzină sau motorină începând cu 2030. La nivel global, automobilele electrice vor ajunge la 35% (41 milioane de unităţi) din vânzările totale în 2040, adică de peste 20 de ori mai mult decât acum (peste 2 milioane de unităţi vândute în 2017).
Mai mult de atât, scăderea preţurilor bateriilor va reduce costul unei maşini electrice sub cel al unei maşini convenţionale în 2025; astfel, o maşină electrică va putea fi cumpărată cu circa 22.000 de dolari (la valoarea din prezent) în 2040, conform unei cercetări a Bloomberg New Energy Finance (BNEF). Susţinute de o serie de factori, printre care apariţia tot mai multor politici guvernamentale şi facilităţi fiscale, scăderea costului bateriilor şi reducerea cheltuielilor de întreţinere a maşinilor electrice, vânzările de maşini electrice sau plug-in ar trebui să crească accelerat după 2025.
Pe piaţa locală, numărul autovehiculelor electrice şi hibrid vândute a ajuns anul trecut la 1.183 de unităţi, de peste două ori mai multe faţă de 2015 (496 unităţi), potrivit datelor transmise de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA); astfel, 1% din maşinile noi înregistrate anul trecut în România au fost modele electrice sau hibride. De la mai puţin de 40 de maşini electrice înmatriculate în România în 2016, s-a ajuns în prezent, în primele 9 luni din 2017, la aprobarea a 446 de automobile pentru bonusul guvernamentul de 10.000 de euro acordat la cumpărarea unei astfel de maşini. Guvernul a decis acordarea celei mai mare subvenţii din Uniunea Europeană pentru achiziţia unei maşini electrice – 10.000 de euro, valoare dublă faţă de 2016.
Potrivit unui studiu publicat anul trecut de compania de consultanţă Wood Mackenzie, dezvoltarea segmentului maşinilor electrice, aflată deocamdată într-un stadiu incipient, va reduce cu 10% cererea mondială de benzină până în 2035. În acest an, maşinile electrice în circulaţie ar putea elimina o cerere zilnică cuprinsă între 1 şi 2 milioane de barili de petrol de pe piaţă; maşinile electrice aflate în circulaţie în prezent reduc în fiecare zi cererea de petrol cu 50.000 de barili, potrivit Wood Mackenzie.
Potrivit celor mai recente estimări, numărul autovehiculelor alimentate cu surse alternative de combustibili a oscilat în jurul a 5% din flota totală la nivelul regiunii EEA-33 (UE 28 + Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia şi Turcia) în ultimii cinci ani. Gazul petrolier lichefiat (GPL) deţine cea mai mare proporţie. Numărul autovehiculelor electrice a crescut, dar reprezintă în continuare o proporţie minoritară (0,11%) din totalul maşinilor de pasageri.
-
Cel mai mare jaf din istoria Marii Britanii, dat de pensionari. Mulţi au descris operaţiunea ca fiind „crima perfectă“
Cu spargerea de la Hatton Garden, cartierul londonez al bijutierilor, o bandă de infractori trecuţi de mult de vârsta pensionării a intrat în istoria infracţionalităţii britanice şi a încins imaginaţia englezilor. Hoţii au sfidat bătrâneţea, boala, infirmităţile fizice, alarmele şi chiar Scotland Yard-ul pentru a-şi croi drum prin pereţi de beton şi oţel şi a fugi apoi cu o comoară evaluată la 20 de milioane de dolari, din care obiecte de cel puţin 15 milioane de dolari încă nu au fost găsite. Unul dintre membrii grupului este în continuare în libertate.
Revista Vanity Fair face o incursiune în viaţa eroilor unui jaf care a fost descris ca o acţiune de proporţii epice, crima perfectă, opera unor foştisoldaţi de elită, „cea mai mare spargere din istoria Marii Britanii“.
„A fost nevoie de o echipă diversă, de ingeniozitate şi de forţă brută“, specula la televizor reporterul BBC Declan Lawn la trei luni de la spargere. Este vorba de o acţiune prin care, în aprilie 2015, au fost golite seifurile subterane din Hatton Garden, cartierul londonez al bijutierilor şi centrul comerţului britanic cu diamante. Prada a fost scoasă afară cu containere mari de deşeuri mobile, atât de mulţi bani şi multe bijuterii şi alte obiecte de valoare au fost furate. Valoarea bunurilor furate a fost estimată atunci la 300 de milioane de dolari. Reporterul Lawn a demonstrat ce acrobaţii a trebuit, probabil, să facă spărgătorii, iar ziarele londoneze se întreceau să arate filmul desenat al jafului: spărgători robuşti în costume negre făcând lucruri supraomeneşti. Experţii insistau că eroii acţiunii erau poate străini antrenaţiîn stilul lupătorilor de elită din marina militară americană, probabil din faimoasa bandă de tâlhari „Panterele roz“, hoţi sârbi de diamante.
Barry Phillips, un detectiv de la Scotland Yard ieşit la pensie, credea că a fost munca unei echipe foarte tehnice, unită în jurul unui strateg, care a finanţat jaful şişi-a ales oamenii, probabil din Marea Britanie. Fostul poliţist specula că niciun membru al echipei nu a fost lăsat să-şi cunoască colegii pentru a face imposibilă orice scurgere de informaţii privind identitatea lor.
Hoţii cu siguranţă că şi-au împărţit prada astfel încât să fie uşor de transportat după ce au adus-o în „Abator“, bârlogul lor, în jargon. Poate că au scos bijuteriile din ţară îndesându-le în dosurile unor cai de curse, specula la BBC Dave Courtney, un fost gangster – cel puţinaşa se laudă el – devenit celebritate. Spărgatorii şi-au pierdut, la acel moment, urma prin Europa, unde au ajuns cu o şalupă rapidă. Mulţi descriau jaful ca fiind „crima perfectă“, de genul celor demne de filme cu Cary Grant şi GraceKelly (actorii au jucat în clasicul „To Catch a Thief“, în regia lui Alfred Hitchcock).
Însă o lună mai târziu au început să curgă arestările, iar întreaga Anglie a rămas uluită. Viaţa la pensie este o pacoste. Nevasta ţi-a murit, cei mai mulţi dintre prieteni se ascund prin ţări străine, stau în închisoare sau zac în cimitir. Chiar şipoliţiştii de care ţi băteai joc odinoară au murit, s-au retras sau te-au uitat. În ziare citeşti de tineri care fac ceea ce făceai tu, iar singura ta distracţie care ţi-a rămas este să le faci zile fripte vecinilor. Aşa se simţea Brian Reader la vârsta de 76 de ani. „Nu-i mai rămăsese niciun prieten. Stătea în cafenea şi vorbea despre lucrurile de odinioară. Acum 40 de ani era hoţ“, povesteşte o cunoştinţă de-a lui Reader.
Duncan Campbell, reporter cu vechime al The Guardian, l-a cunoscut pe Reader în urmă cu trei decenii. L-a descris ca fiind un om calm, care nu-şi face griji degeaba, chiar credul, încă prieten cu colegii de la şcoală, nimic din ceea ce ar putea trăda un om care trăieşte din înşelăciune.
Cu toate acestea, aproape toată viaţa sa Reader a pus pe jar Scotland Yard-ul. A fost arestat pentru prima dată când avea 11 ani, pentru furt prin efracţie. Reader s-a alăturat apoi celebrei familii de infractori a lui Tommy Adams. Poveştile spun că a făcut parte din banda „Cârtiţele milionare“, care a săpat pe sub un magazin de obiecte din piele şi un restaurant pentru a jefui 268 de cutii de depozit din seifurile londoneze ale băncii Lloyds în 1971. „Lăsaţi-l pe Sherlock Holmes să rezolve cazul“, se pare că au scris spărgătorii pe seif. Au furat obiecte în valoare de peste 59 de milioane de lire sterline în banii de astăzi. Tot poveştile spun că tot atunci hoţii au pus mâna pe poze foarte interesante cu prinţesa Margaret şi actorul Richard Harris, despre care se spune că au avut o scurtă relaţie amoroasă.
-
Maşina care se conduce singură şi autobuzul în care angajaţii lucrează în drum spre serviciu, prezentate la un târg de joburi pentru studenţi
Peste 50 de companii le oferă studenţilor şi absolvenţilor interesaţi sute de oferte de practică, internship-uri şi posibilităţi de angajare, în cadrul celui mai mare târg universitar de joburi din România, “Zilele Carierei”, care este organizat de Universitatea Politehnica din Timişoara, de miercuri până joi.
Directorul Centrului de Consiliere şi Orientare în Carieră din cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara, Florin Bodin, a declarat, miercuri, corespondentului Mediafax, că prin organizarea acestui târg de joburi, care a ajuns la ediţia cu numărul unsprezece, se doreşte ca studenţii să acumuleze cât mai multă experienţă pentru a se putea angaja mai uşor.
“Organizăm acest eveniment pentru că vrem ca studenţii care se află în prag de angajare să aibă cât mai multă experienţă. Companiile vin cu foarte multe oferte, astfel că pe durata facultăţii pot să câştige această experienţă. Avem oferte şi pentru cei care au terminat facultatea, care-şi caută un loc de muncă. Am venit cu noutăţi pentru studenţi, care au posibilitatea de a avea mobilităţi în Serbia. De asemenea, studenţi din Serbia pot veni la noi. Majoritatea ofertelor din cadrul târgului sunt adresate studenţilor de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare”, a afirmat Florin Bodin.
-
Maşina care se conduce singură şi autobuzul în care angajaţii lucrează în drum spre serviciu, prezentate la un târg de joburi pentru studenţi
Peste 50 de companii le oferă studenţilor şi absolvenţilor interesaţi sute de oferte de practică, internship-uri şi posibilităţi de angajare, în cadrul celui mai mare târg universitar de joburi din România, “Zilele Carierei”, care este organizat de Universitatea Politehnica din Timişoara, de miercuri până joi.
Directorul Centrului de Consiliere şi Orientare în Carieră din cadrul Universităţii Politehnica din Timişoara, Florin Bodin, a declarat, miercuri, corespondentului Mediafax, că prin organizarea acestui târg de joburi, care a ajuns la ediţia cu numărul unsprezece, se doreşte ca studenţii să acumuleze cât mai multă experienţă pentru a se putea angaja mai uşor.
“Organizăm acest eveniment pentru că vrem ca studenţii care se află în prag de angajare să aibă cât mai multă experienţă. Companiile vin cu foarte multe oferte, astfel că pe durata facultăţii pot să câştige această experienţă. Avem oferte şi pentru cei care au terminat facultatea, care-şi caută un loc de muncă. Am venit cu noutăţi pentru studenţi, care au posibilitatea de a avea mobilităţi în Serbia. De asemenea, studenţi din Serbia pot veni la noi. Majoritatea ofertelor din cadrul târgului sunt adresate studenţilor de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare”, a afirmat Florin Bodin.
