BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Petre Niculae, unul dintre cei mai discreţi dezvoltatori imobiliari, a investit 18 mil. euro într-o clădire de birouri pe Iuliu Maniu, în proximitatea Plaza România şi a proiectelor rezidenţiale pe care le-a dezvoltat acolo

    PEDRO Construct, compania controlată de omul de afaceri Petre Niculae a investit 18 mil. de Euro în clădirea de birouri Politehnica Business Tower. Proiectul are 9 niveluri, dispune de spații comerciale la parter, iar la etaje de spații de birouri pentru închiriat şi vânzare, însumaând peste 9.500 de metri pătrați construiti. De asemenea, clădirea dispune de acces la 90 locuri de parcare supraterane şi subterane.

    “Am reuşit să ridicăm PBTower în mai puţin de un an. Întregul proiect este gândit să ofere atât clienţilor, cât şi partenerilor şi colaboratorilor, toate facilităţile de care au nevoie. Geometria clădirii şi suprafeţele etajelor oferă o compartimentare flexibilă, astfel încât fiecare etaj să poată acomoda până la patru chiriaşi. Strategia de închiriere ia în calcul şi găzduirea în clădire a unor servicii adiacente, foarte importante pentru zonă şi pentru proiect: restaurant, clinică medicală, bancă, farmacie, spălătorie ecologică”, spune Petre Niculae, fondator PEDRO Construct.

    Amplasat în partea de Centru–Vest a Bucureștiului, în zona Politehnica–Lujerului, pe Bulevardul Iuliu Maniu nr. 15, Politehnica Business Tower beneficiază de o panoramă extinsă pe o rază de câteva sute de metri.

    Accesul auto este unul facil, iar localizarea în apropierea celor 2 stații de metrou Politehnica şi Lujerului, precum şi proximitatea față de stațiile de autobuz fac din noua clădire de birouri un spaţiu potrivit pentru afacerile care pun accent pe condiţiile şi accesibilitatea oferite angajaţilor. De asemenea, în vecinătate sunt 3 mari centre comerciale (Plaza Romania, Afi Palace Cotroceni, Cora Lujerului) şi Universitatea Politehnica.

    “Este prima clădire de birouri pe care PEDRO Construct a dezvoltat-o până în prezent şi se adaugă unui palmares impresionant de dezvoltări imobiliare realizate în cei 30 de ani de activitate ai companiei. Alături de tatăl meu, Petre Niculae, şi de noul partener al afacerii, Florin Ababe, avem planuri importante de investiţii pentru următorii ani, iar proiectele pe care le vom dezvolta vor aduce o nouă viziune şi abordare business-ului nostru, dar şi întregului sector imobiliar”, a spus Lucia Niculae, Business Development Director, Pedro Construct.

    Procesul de închiriere al imobilului este coordonat de compania internaţională Avison Young, prezentă pe piaţa din România din 2017.

    “Zona de Centru-Vest a devenit cea mai importantă zonă de afaceri, atât din punct de vedere al stocului de spaţii moderne cât şi a  activităţii de închiriere. Amplasarea strategică pe Blvd Iuliu Maniu, în imediata vecinătate a Universităţii Politehnice, la mai puţin de 500 m de staţia de metrou Lujerului, ne oferă toate premizele pentru un proces rapid de închiriere al întregului proiect” a subliniat Otilia Bordei, Head of Office Agency, Avison Young România.

     

     

  • Dan Ostahie, proprietarul Altex: Realitatea economică din iunie încoace stă sub semnul inflaţiei. Curios că, în context, cursul euro a rămas relativ stabil şi asta se datorează, probabil, rezervelor pe care le avem

    ♦ Altex este liderul detaşat al comerţului electro-IT local şi este, după cifra de afaceri, una dintre cele mai puternice trei companii antreprenoriale româneşti ♦ Grupul controlat de omul de afaceri Dan Ostahie deţine circa 125 de magazine fizice, plus operaţiuni online sub cele două branduri ale grupului Altex şi Media Galaxy ♦ Retailerul a obţinut în 2021, ultimul an pentru care există date publice, afaceri de 5,88 mld. lei, cu 16% mai mari decât în 2020.

    Dan Ostahie, proprietarul Altex şi unul dintre cei mai puternici antreprenori lo­cali, spune că retailerul electro-IT are planuri de dezvoltare în acest an şi acestea vin după un 2022 complicat, care a început bine, dar care pe parcurs a acumulat o serie de probleme.

    Iniţial, eliminarea restricţiilor Covid a adus o înviorare pentru tot ce înseamnă retail, iar în mod particular pentru vânzările Altex acest eveniment a avut un impact favorabil, spune fonda­torul companiei.

    Apoi a venit începutul războiului, la final de fe­bruarie, urmat practic de o cădere abruptă a vân­zărilor atât în online, cât şi în offline. Aceasta a fost o perioa­dă de a­pro­­xi­mativ 45-60 de zile, după care piaţa s-a aco­modat la noua realitate şi uşor, uşor lu­crurile în Româ­nia au revenit la normal.

    „Ulterior am avut de-a face cu o creş­tere destul de bruscă a ROBOR, care a venit pe fondul unei creşteri de inflaţie, un ele­ment nou cu care nu ne-am mai con­frun­tat de peste 10 ani. Cu alte cuvinte, realita­tea e­co­nomică din luna iunie încoace stă sub semnul inflaţiei, care s-a manifestat prin creş­terea preţurilor la curent electric, prin creş­te­rea dobânzii pe moneda naţională etc. Cu­rios în context, căci sun­tem la începutul lui 2023, cu o inflaţie care are deja două cifre, cursul euro a rămas relativ stabil şi asta se dato­rează, probabil, re­zer­velor pe care le avem.“

    Strict pentru businessul Altex, anul 2022 a adus ca elemente de noutate apariţia războiului şi inflaţia. Totuşi, cel mai important eveniment com­parativ cu perioada 2020-2021 l-a repre­zentat eliminarea restricţiilor impuse ca urmare a pandemiei de Covid-19, spune fondatorul businessului. „S-a întâmplat un fenomen foarte interesant. În timpul pandemiei, datorită lockdown-ului, toate afacerile online au crescut spectaculos.“ Oda­tă cu eliminarea restricţiilor, unele dintre aceste afaceri au avut scăderi pe măsură. Prea puţine companii au reuşit să păstreze cifra de afaceri online şi după ridicarea restricţiilor, spune Ostahie.

    „Din fericire, Altex România a reuşit să îşi consolideze cifra de afaceri în online şi am fost în continuare pe creştere în 2022. Practic, am reuşit să capitalizăm într-o arie nouă de clienţi, câştigată în perioada pandemiei şi am reuşit să ne consolidăm pe acele categorii noi pe care am început să le comercializăm.“

    El nu înaintează însă date exacte privind cifra de afaceri a Altex în 2022. Retailerul a obţinut în anul anterior, în 2021, un business de 5,88 mld. lei, cu 16% mai mari decât în 2020. Altex este liderul detaşat al comerţului electro-IT local şi este, după cifra de afaceri, una dintre cele mai puternice trei companii antreprenori­ale româneşti.

    În acest context, ce urmează pentru Altex în 2023? Va fi un an de prudenţă sau de investiţii?

    „Am pornit marketplace-ul, proiect aflat deja în curs de testare, iar în 2023 va avea faza de finalizare. În acest fel, vom creşte portofoliul de produse de pe altex.ro şi implicit şi portofoliul de clienţi. Clienţii vor avea acces la produse noi în categorii precum bricolaj, casă şi grădină, jucării pentru copii, cosmetice, băuturi, auto, sport şi multe altele.“

    Antreprenorul explică astfel că retailerul se află într-o etapă de tranziţie de la tradiţionalul Altex către Altex omnichannel şi cu o etapă mai nouă – marketplace-ul. Grupul controlat de omul de afaceri Dan Ostahie deţine circa 125 de magazine fizice, plus operaţiuni online sub cele două branduri ale grupului – Altex şi Media Galaxy.

    „Dacă ne uităm în istoria companiei, a existat mai întâi un magazin fizic Altex, apoi a apărut altex.ro, iar acest concept omnichannel se transformă acum într-un marketplace. Ne propunem să fim o alternativă la marii jucători din piaţă, să jucăm rolul unui marketplace de dimensiune mare şi să democratizăm site-ul altex.ro către alţi comercianţi care să îşi vândă produsele contribuind la dezvoltarea retailului modern şi la creşterea competiţiei din piaţă.“

    El vede compania dezvoltându-se pe de-o parte în zona de tehnologie şi pe de alta, pe lângă categoriile tradiţionale, e vorba şi de categorii noi, precum produsele de energie verde, panouri fotovoltaice pentru acasă, care intră în sortimentul Altex.

    „Zona de fotovoltaice a câştigat amploare şi cred că este o tendinţă care se va păstra şi în următorii ani. În 2023, noi vedem o creştere a companiei, prin acomodare de categorii noi, prin dezvoltarea reţelei cu magazine de sine stătătoare şi, apoi, prin încorporarea produselor de energie verde pentru acasă. Ne aşteptăm să vedem tot felul de ghiduri destinate uzului casnic pentru producerea de energie proprie.“

    Omul de afaceri crede că o lecţie sau mai degrabă o reconfirmare a anului 2022 a fost faptul că a anticipat corect dezvoltarea din zona de energie verde şi a înţeles necesitatea extinderii centrelor logistice şi a magazinelor verzi, independente energetic, prin investiţii importante în panouri fotovoltaice.

    „Până în prezent, Altex a pus în funcţiune peste 8.000 de panouri fotovoltaice pe clădirile în proprietate, dar a instalat şi staţii de încărcare pentru maşinile electrice. Am fost anticipativi şi asta a fost o lecţie importantă, aceea de a face lucrurile la vremea lor.“

    Între timp, şi preţurile la fotovoltaice au crescut, deci a fost şi o investiţie eficientă din punct de vedere costuri.

    „Continuăm acest angajament al nostru de a fi un exemplu în implementarea politicilor de protecţia a mediului în retailul românesc. Acest demers noi l-am început deja de doi ani, prin implementarea sistemelor de energie regenerabilă, pe clădirile proprii Altex.“

    Pentru 2023 temerile sale cele mai mari sunt legate de situaţia macro-economică a României, mai exact de faptul că este al treilea an cu deficit bugetar mare. Guvernul a construit bugetul pe un deficit de 4,4% din PIB, dar Consiliul Fiscal vorbeşte chiar de 5,7% din PIB pe actuala construcţie.

    „Acest deficit bugetar, în mod indirect, se va răsfrânge negativ în economie. Apoi, tot legat de acest aspect, (tot la capitolul temeri pentru 2023 – n.red.) ar fi efectul inflaţiei sau chiar o creştere a cursului de schimb valutar.“

    Într-o economie slăbită, cumularea acestor factori poate duce la anumite situaţii limită, care ar putea forţa guvernul să introducă taxe şi impozite suplimentare.

    „Asta doar dacă ar fi să luăm în calcul scenariul negativ. Scenariul pozitiv ar fi o absorbţie foarte bună a fondurilor europene, care să ajute compensarea deficitului bugetar, care nu va putea fi compensat decât prin investiţii străine directe. Apoi, am putea avea o creştere economică de peste 4%. Şi, desigur, o stabilitate politică este absolut necesară în aceste vremuri tulburi, cu război şi tot felul de conflicte la nivel european.“

    El vorbeşte şi de refuzul Austriei în ceea ce priveşte acceptarea România în spaţiul Schengen. Ostahie crede că este de fapt un refuz al comunităţii europene şi este o veste proastă nu doar pentru noi, ci şi pentru ei.

     

     

     

     

     

     

     

  • Dan Ostahie, proprietarul Altex: Realitatea economică din iunie încoace stă sub semnul inflaţiei. Curios că, în context, cursul euro a rămas relativ stabil şi asta se datorează, probabil, rezervelor pe care le avem

    ♦ Altex este liderul detaşat al comerţului electro-IT local şi este, după cifra de afaceri, una dintre cele mai puternice trei companii antreprenoriale româneşti ♦ Grupul controlat de omul de afaceri Dan Ostahie deţine circa 125 de magazine fizice, plus operaţiuni online sub cele două branduri ale grupului Altex şi Media Galaxy ♦ Retailerul a obţinut în 2021, ultimul an pentru care există date publice, afaceri de 5,88 mld. lei, cu 16% mai mari decât în 2020.

    Dan Ostahie, proprietarul Altex şi unul dintre cei mai puternici antreprenori lo­cali, spune că retailerul electro-IT are planuri de dezvoltare în acest an şi acestea vin după un 2022 complicat, care a început bine, dar care pe parcurs a acumulat o serie de probleme.

    Iniţial, eliminarea restricţiilor Covid a adus o înviorare pentru tot ce înseamnă retail, iar în mod particular pentru vânzările Altex acest eveniment a avut un impact favorabil, spune fonda­torul companiei.

    Apoi a venit începutul războiului, la final de fe­bruarie, urmat practic de o cădere abruptă a vân­zărilor atât în online, cât şi în offline. Aceasta a fost o perioa­dă de a­pro­­xi­mativ 45-60 de zile, după care piaţa s-a aco­modat la noua realitate şi uşor, uşor lu­crurile în Româ­nia au revenit la normal.

    „Ulterior am avut de-a face cu o creş­tere destul de bruscă a ROBOR, care a venit pe fondul unei creşteri de inflaţie, un ele­ment nou cu care nu ne-am mai con­frun­tat de peste 10 ani. Cu alte cuvinte, realita­tea e­co­nomică din luna iunie încoace stă sub semnul inflaţiei, care s-a manifestat prin creş­terea preţurilor la curent electric, prin creş­te­rea dobânzii pe moneda naţională etc. Cu­rios în context, căci sun­tem la începutul lui 2023, cu o inflaţie care are deja două cifre, cursul euro a rămas relativ stabil şi asta se dato­rează, probabil, re­zer­velor pe care le avem.“

    Strict pentru businessul Altex, anul 2022 a adus ca elemente de noutate apariţia războiului şi inflaţia. Totuşi, cel mai important eveniment com­parativ cu perioada 2020-2021 l-a repre­zentat eliminarea restricţiilor impuse ca urmare a pandemiei de Covid-19, spune fondatorul businessului. „S-a întâmplat un fenomen foarte interesant. În timpul pandemiei, datorită lockdown-ului, toate afacerile online au crescut spectaculos.“ Oda­tă cu eliminarea restricţiilor, unele dintre aceste afaceri au avut scăderi pe măsură. Prea puţine companii au reuşit să păstreze cifra de afaceri online şi după ridicarea restricţiilor, spune Ostahie.

    „Din fericire, Altex România a reuşit să îşi consolideze cifra de afaceri în online şi am fost în continuare pe creştere în 2022. Practic, am reuşit să capitalizăm într-o arie nouă de clienţi, câştigată în perioada pandemiei şi am reuşit să ne consolidăm pe acele categorii noi pe care am început să le comercializăm.“

    El nu înaintează însă date exacte privind cifra de afaceri a Altex în 2022. Retailerul a obţinut în anul anterior, în 2021, un business de 5,88 mld. lei, cu 16% mai mari decât în 2020. Altex este liderul detaşat al comerţului electro-IT local şi este, după cifra de afaceri, una dintre cele mai puternice trei companii antreprenori­ale româneşti.

    În acest context, ce urmează pentru Altex în 2023? Va fi un an de prudenţă sau de investiţii?

    „Am pornit marketplace-ul, proiect aflat deja în curs de testare, iar în 2023 va avea faza de finalizare. În acest fel, vom creşte portofoliul de produse de pe altex.ro şi implicit şi portofoliul de clienţi. Clienţii vor avea acces la produse noi în categorii precum bricolaj, casă şi grădină, jucării pentru copii, cosmetice, băuturi, auto, sport şi multe altele.“

    Antreprenorul explică astfel că retailerul se află într-o etapă de tranziţie de la tradiţionalul Altex către Altex omnichannel şi cu o etapă mai nouă – marketplace-ul. Grupul controlat de omul de afaceri Dan Ostahie deţine circa 125 de magazine fizice, plus operaţiuni online sub cele două branduri ale grupului – Altex şi Media Galaxy.

    „Dacă ne uităm în istoria companiei, a existat mai întâi un magazin fizic Altex, apoi a apărut altex.ro, iar acest concept omnichannel se transformă acum într-un marketplace. Ne propunem să fim o alternativă la marii jucători din piaţă, să jucăm rolul unui marketplace de dimensiune mare şi să democratizăm site-ul altex.ro către alţi comercianţi care să îşi vândă produsele contribuind la dezvoltarea retailului modern şi la creşterea competiţiei din piaţă.“

    El vede compania dezvoltându-se pe de-o parte în zona de tehnologie şi pe de alta, pe lângă categoriile tradiţionale, e vorba şi de categorii noi, precum produsele de energie verde, panouri fotovoltaice pentru acasă, care intră în sortimentul Altex.

    „Zona de fotovoltaice a câştigat amploare şi cred că este o tendinţă care se va păstra şi în următorii ani. În 2023, noi vedem o creştere a companiei, prin acomodare de categorii noi, prin dezvoltarea reţelei cu magazine de sine stătătoare şi, apoi, prin încorporarea produselor de energie verde pentru acasă. Ne aşteptăm să vedem tot felul de ghiduri destinate uzului casnic pentru producerea de energie proprie.“

    Omul de afaceri crede că o lecţie sau mai degrabă o reconfirmare a anului 2022 a fost faptul că a anticipat corect dezvoltarea din zona de energie verde şi a înţeles necesitatea extinderii centrelor logistice şi a magazinelor verzi, independente energetic, prin investiţii importante în panouri fotovoltaice.

    „Până în prezent, Altex a pus în funcţiune peste 8.000 de panouri fotovoltaice pe clădirile în proprietate, dar a instalat şi staţii de încărcare pentru maşinile electrice. Am fost anticipativi şi asta a fost o lecţie importantă, aceea de a face lucrurile la vremea lor.“

    Între timp, şi preţurile la fotovoltaice au crescut, deci a fost şi o investiţie eficientă din punct de vedere costuri.

    „Continuăm acest angajament al nostru de a fi un exemplu în implementarea politicilor de protecţia a mediului în retailul românesc. Acest demers noi l-am început deja de doi ani, prin implementarea sistemelor de energie regenerabilă, pe clădirile proprii Altex.“

    Pentru 2023 temerile sale cele mai mari sunt legate de situaţia macro-economică a României, mai exact de faptul că este al treilea an cu deficit bugetar mare. Guvernul a construit bugetul pe un deficit de 4,4% din PIB, dar Consiliul Fiscal vorbeşte chiar de 5,7% din PIB pe actuala construcţie.

    „Acest deficit bugetar, în mod indirect, se va răsfrânge negativ în economie. Apoi, tot legat de acest aspect, (tot la capitolul temeri pentru 2023 – n.red.) ar fi efectul inflaţiei sau chiar o creştere a cursului de schimb valutar.“

    Într-o economie slăbită, cumularea acestor factori poate duce la anumite situaţii limită, care ar putea forţa guvernul să introducă taxe şi impozite suplimentare.

    „Asta doar dacă ar fi să luăm în calcul scenariul negativ. Scenariul pozitiv ar fi o absorbţie foarte bună a fondurilor europene, care să ajute compensarea deficitului bugetar, care nu va putea fi compensat decât prin investiţii străine directe. Apoi, am putea avea o creştere economică de peste 4%. Şi, desigur, o stabilitate politică este absolut necesară în aceste vremuri tulburi, cu război şi tot felul de conflicte la nivel european.“

    El vorbeşte şi de refuzul Austriei în ceea ce priveşte acceptarea România în spaţiul Schengen. Ostahie crede că este de fapt un refuz al comunităţii europene şi este o veste proastă nu doar pentru noi, ci şi pentru ei.

     

     

     

     

     

     

     

  • Povestea românului care a renunţat să lucreze pentru alţii într-o multinaţională şi a transformat o resursă pe care România o are din belşug şi la care are acces oricine într-o afacere

    După ce a lucrat mai mulţi ani ca director de marketing într-o multinaţională axată pe vânzarea de echipamente medicale, Ionuţ Gabriel Chivu a decis să pună bazele unei afaceri pe care să o dezvolte împreună cu soţia sa. 

    Antreprenorul s-a inspirat chiar din nevoia de apă a familiei sale şi a creat un business prin care distribuie un sistem de filtrare a apei, printr-un magazin online propriu, dar şi prin platforma marketplace a eMAG.

    Ideea de business i-a venit lui Ionuţ Gabriel Chivu când pleca în delegaţii, iar familia sa se lovea de dificultatea aprovizionării cu apă. „Aveam şi dubii referitoare la apa transportată la PET, mai ales în contextul în care, pe timp de vară, plasticul nu este un material bun în care să stea apa.

    Mi-a atras atenţia faptul că pe fiecare dintre sticle scrie ca acestea să fie transportate la temperaturi cuprinse între 5 şi 25 de grade şi să fie ferite de razele soarelui. Vorbim despre transportul de la sursă, de la izvor, de la hipermarket în casa noastră – nu ştiu câţi respectă aceste reguli“, a povestit Ionuţ Gabriel Chivu într-o ediţie recentă a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    A ajutat la conturarea businessului şi faptul că înainte, la locul de muncă său de muncă, în rolul de marketing director al unei companii axate pe vânzarea de dispozitive medicale, acestea filtrau oxigenul printr-un procedeu asemănător celui de filtrare a apei.

    Primul pas în conturarea businessului a fost alegerea numelui firmei, având în vedere că s-au gândit din capul locului să creeze un produs cu brand propriu. „Ne-am gândit să începem cu un brand propriu, Kiwi Line Concept; mie în liceu îmi spuneau Kiwi colegii, de la Chivu, astfel că aşa am creat şi numele brandului, KLC Aqua“, povesteşte antreprenorul.
    Odată setat numele brandului, au găsit un producător care să realizeze produsul.

    S-au gândit de la început că vor intra în mediul online, iar din momentul în care au lansat site-ul propriu, au intrat şi în marketplace-ul eMAG. „În firmă sunt one man show şi corespondez foarte bine cu colegii din eMAG – îi consider ca fiind agenţii de vânzări pe care nu îi am, comisioanele pe care le percep nu mă interesează fiindcă îi consider drept cei mai buni vânzători“, explică el.  Precizează că în prezent 30-35% din businessul său este generat de eMAG.

    În ceea ce priveşte contextul generat de pandemia de COVID-19, spune că a avut un mic blocaj din cauza stocului, tocmai când făcea aprovizionarea, însă şi-au revenit rapid. „În clădirea de birouri unde aveam activitate se aflau undeva la 20 de firme pe etaj- m-am bucurat foarte tare. Mi-am reglat stocurile destul de rapid, iar potenţialul, cu COVID sau fără, îl văd ca fiind bun, avem o creştere de 120% anul acesta în perioada ianuarie-august faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.“

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Ce poate învăţa România de la Polonia când vine vorba de dezvoltare regională: Aproape 500 de firme cu capital românesc sunt active în Polonia, cea mai puternică economie din regiune, pe când pe plan local sunt de trei ori mai multe firme poloneze. Cine sunt investitorii?

    În Polonia, cea mai puternică economie din regiune, sunt active aproape 500 de firme româneşti, cele mai multe cu activitate în sectorul de transport, spun reprezentanţii Ambasadei Poloniei la Bucureşti.

    „Există 478 de companii cu capital românesc în Polonia. Principalele domenii de activitate ale acestor firme sunt transportul rutier de mărfuri (99 firme), lucrările de construcţii pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale (30) şi comerţul cu ridicata nespecializat (24)”, precizează oficialii Ambasadei Poloniei la Bucureşti.

    Răspunsurile oferite au venit la solicitarea ZF, care a vrut să vadă cum au evoluat în ultimii ani economiile ţărilor din Occident, dar şi ale celor din regiune. ZF a trimis astfel solicitări unora dintre principalii parteneri comerciali ai României pentru a vedea unde sunt aceste economii astăzi, dar şi ce relaţii comerciale există între aceste state şi România.

    Potrivit Ministerului de Afaceri Externe al României, cele mai importante firme cu capital românesc înregistrate în această ţară sunt UTI Grupa Polska (servicii), Tohani Polska (vin), Global Food Poland (filiala a European Drinks), Zumzi/ Neogen (care a achiziţionat, în prima parte a anului 2015, platforma Gruper.pl – al doilea site de cupoane de reduceri din Polonia, ca număr de clienţi), Credit Gold & GF 2003 SRL – Teilor Poland Limited Liability Company (retailer bijuterii), Demiuma Comimpex – Nissa (producător şi retailer de fashion), Electrogrup PL Limited Liability Company (construcţii civile / producător şi retailer vin românesc), Superbet Zakłady Bukmacherskie Sp. z o.o. (jocuri de noroc).

    La polul opus, în România sunt aproape 1.400 de firme poloneze, de trei ori mai multe decât cele locale în această ţară.

    „Conform statisticii Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la 31 decembrie 2021, în România erau înregistrate 1.359 de companii poloneze, cu un capital direct investit de 310,9 milioane de euro. Polonia se situează pe locul 19 în rândul investitorilor străini (…)”, conform Ministerul de Afaceri Externe.

    Societăţile comerciale cu capital polonez sunt implicate în industria chimică, alimentară, în sectorul materialelor de construcţii, în producţia de ambalaje metalice uşoare, în transporturi,  turism şi activităţi comerciale, conform aceleiaşi surse. Printre investiţiile amintite de MAE se numără Maspex – Tymbark la Vălenii de Munte (producţia de sucuri naturale şi băuturi instant), Can Pack în Bucureşti (ambalaje usoare din aluminiu pentru industria alimentară), Uzinele Sodice Govora – compania poloneză Ciech, Romceram SA din Roman – Cersanit Polonia (materiale de construcţii), Diana Forest din Bacău – compania Barlinek (producător de parchet din lemn), PKN Orlen (terminal feroviar pentru bitum, la Floresti – Prahova), AmRest (Starbucks şi Burger King – francizele din România), Alior Bank şi LPP (cu brandurile de modă Reserve, Cropp, House, Mohito, Sinsay).

    Cum vede mediul de business din Polonia România de astăzi?

    „Punctele forte sunt forţa de muncă calificată, poziţia geografică a României, apropierea geografică faţă de Polonia şi atitudinea pozitivă faţă de polonezi. Ca puncte slabe amintim instabilitatea politică, birocraţia şi impredictibilitatea fiscală”, spun oficialii Ambasadei Poloniei la Bucureşti.

    Polonia este cea mai puternică economie regională şi o ţară care a mizat pe dezvoltare în afara graniţelor. Astfel, multe branduri au început să se extindă întâi în regiune şi apoi au continuat expansiunea către Occident.

    Aceste măsuri se văd şi pe plan intern. Astfel, un salariat din Polonia câştigă astăzi, în medie, de 4,5 ori mai mult decât o făcea în 1998, arată calculele ZF pe baza datelor oferite de Ambasada Poloniei la Bucureşti. Mai exact, în 1998, salariul mediu brut era de 1.239 de zloţi, versus 5.662 de zloţi la final de 2021, conform aceleiaşi surse.

    Spre comparaţie, în România, salariul mediu brut era la final de 2021 de 5.535 de lei (5.260 de zloţi la cursul actual), versus 1.318 lei în 1998. Creşterea e de 4,2 ori, deci apropiată de cea din Polonia, la fel şi nivelul salarial.

    În ceea ce priveşte numărul de salariaţi din economie, în Polonia sunt 16,65 de milioane de oameni încadraţi în muncă, la o populaţie de 38 de milioane de oameni, o populaţie dublă faţă de a României. Acest număr este influenţat în primul rând de populaţie şi apoi de fluctuaţia acesteia şi de procesul de emigraţie/ imigraţie.

    România, pe de altă parte, una dintre cele mai sărace ţări din UE, este cunoscută pentru faptul că mulţi locuitori aleg să plece să muncească în Occident, unde salariile sunt mai mari. Deşi nivelul de trai a crescut constant, mirajul Vestului a rămas. Astfel, sunt oameni care pleacă pe salarii mai mari, fără a ţine cont de preţuri sau de costul vieţii din ţara de destinaţie. În România sunt astăzi 5,5 milioane de salariaţi, cu 300.000 mai mulţi decât acum 24 de ani. Numărul de angajaţi e de trei ori mai mic decât cel din Polonia, deşi populaţia e doar de două ori mai mică.

    În continuare, deşi nivelul de trai din România a crescut, anual sunt zeci sau chiar sute de mii de români care emigrează în căutarea unei vieţi mai bune. Ţările din Europa Centrală şi de Est s-au dezvoltat în ultimele două-trei decenii, însă mai au până să prindă din urmă Occidentul.

    Spre exemplu, PIB-ul Poloniei a crescut de aproape patru ori în perioada 1998-2021, de la 174,7 mld. dolari la 674 mld. dolari. În ceea ce priveşte România, economia a crescut mai rapid. PIB-ul este de 6,5 ori mai mare acum ca în 1998, ajungând până la 240 mld. euro.

     

     

  • Anul soarelui: Care sunt cele mai mari 10 parcuri solare avizate în 2022 şi cine sunt greii din spatele lor? Dacă se vor realiza, investiţiile sar de 2 mld. euro

    Anul 2022 a echivalat cu relansarea proiectelor de energie verde pe plan local, vedeta incontestabilă a noului val de regenerabile fiind investiţiile în energia solară. Spre exemplu, doar cele mai mari 10 proiecte solare care au obţinut avizul tehnic de racordare la reţea anul acesta au o capacitate de peste 2.500 MW, realizarea lor presupunând investiţii de peste 2 miliarde de euro.

    Potrivit datelor centralizate de ZF de pe site-ul Transelectrica, cele mai mari trei parcuri avizate anul acesta ar urma sa fie realizate în Arad, cel mai mare având o capacitate uriaşă, de peste 1.000 MW. Dimensiunea proiectului este fără precedent în România, acesta fiind dezvoltat de omul de afaceri Emanuel Muntmark, proprietarul grupului Monsson, cel mai puternic dezvoltator de proiecte de energie verde din România. Proiectul a fost însă cumpărăt de britanicii de la Actis.

    Următoarele două proiecte ca şi capacitate sunt deţinute de italienii de la Enel care însă au anunţat un exit total de pe piaţa locală fiind în discuţii exclusive cu grecii de la PPC.

    OMV Petrom este un alt investitor în energia solară având în dezvoltare mai multe parcuri alături de CE Oltenia.

    În acest moment, România are o capacitate în proiectele solare de circa 1.300 MW.

  • Germania împrumută Tunisiei 300 de milioane de euro pentru dezvoltare

    Creditorul de stat german KfW împrumută Tunisiei 300 de milioane de euro pentru finanţarea dezvoltării, potrivit Reuters.

    Creditorul de stat german KfW a acordat vineri un împrumut de 300 de milioane de euro Tunisiei pentru a finanţa proiecte în domeniul energiei regenerabile, al apei şi al dezvoltării rurale, au declarat oficialii.

    Acordul a fost semnat la Ministerul de Externe al Tunisiei.

  • (P) Strategia Mercedes-Benz Vans pe termen mediu şi lung – soluţia pentru un transport sustenabil şi performant

    Creşterea preocupării la nivel global cu privire la poluare şi schimbările climatice, precum şi necesitatea reducerii emisiilor de CO2 la nivelul mediului de afaceri se numără printre imperativele care au ghidat strategia Mercedes-Benz Vans pe termen mediul şi lung, prin care compania îşi propune să pună la dispoziţia clienţilor autovehicule neutre din punctul de vedere al emisiilor de CO2, până în 2039.

    Ca răspuns la cerinţele globale privind mobilitatea sustenabilă, portofoliul Mercedes-Benz Vans de autovehicule electrice comercializate pe piaţa din România are în componenţă modelele EQV, eVito Furgon, eVito Tourer şi eSprinter Furgon.

    Mobilitatea sustenabilă – un efort comun al tuturor părţilor implicate

    Necesitatea unui viitor sustenabil în domeniul transporturilor este deja un subiect care nu mai are nevoie de explicaţii suplimentare, în ideea în care poluarea şi emisiile de CO2 pun bazele unei noi „paradigme” în domeniul transporturilor. Astfel, toate modurile de transport trebuie să devină mai sustenabile, cu alternative verzi disponibile la scară largă, cu o infrastructură care să beneficieze de o dezvoltare continuă, în acord cu dezvoltarea noilor tehnologii şi cu stimulente adecvate, care să favorizeze această tranziţie. De aceea, reprezentanţii mediului de afaceri, producătorii de autovehicule şi autorităţile trebuie să conlucreze în vederea îndeplinirii obiectivelor referitoare la mobilitatea sustenabilă.

    Semnalele sunt optimiste – autovehiculele electrice beneficiază de un interes din ce în ce mai ridicat din partea mediului de afaceri

    Atât reprezentanţii mediului de afaceri din România, cât şi producătorii de autovehicule electrice împreună cu autorităţile care sprijină achiziţia acestor autovehicule şi dezvoltarea infrastructurii aferente vin în sprijinul interesului din ce în ce mai vizibil al business-urilor din România.

    Un aspect esenţial al dezvoltării transportului sustenabil constă în dezvoltarea continuă a infrastructurii aferente, precum staţiile de încărcare, atât din punctul de vedere al tehnologiei pe care o au la bază, cât şi al numărului acestora.

    Un alt element extrem de important care vine în sprijinul dezvoltării pieţei de autovehicule electrice constă în preocuparea anumitor producători, precum Mercedes-Benz Vans, pentru contribuţia activă la o reducere a amprentei de CO2 asupra mediului înconjurător.

    Obiectivele globale de sustenabilitate ale brandului Mercedes-Benz, parte a iniţiativei „Ambition 2039” facilitează mobilitatea sustenabilă

    Iniţiativa „Ambition 2039″ este o strategie de referinţă în domeniul mobilităţii sustenabile şi un sprijin real acordat mediului de afaceri. Prin această strategie, compania Mercedes-Benz îşi propune să ofere o flotă de autovehicule neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 până în 2039 şi să se asigure că elimină efectele adverse asupra calităţii aerului, obiectiv asumat şi de segmentul Vans.

    Un aspect definitoriu al acestei strategii constă în oferirea tuturor autovehiculelor din portofoliu cu variante 100% electrice. Mai mult, începând cu anul 2025, noile arhitecturi de autovehicule vor fi exclusiv electrice, ţintind o cotă de piaţă de 50%. Reprezentanţii mediului de afaceri vor avea posibilitatea să aleagă o variantă complet electrică pentru fiecare model. Cu alte cuvinte, obiectivele de sustenabilitate acoperă toate fazele şi elementele lanţului valoric – de la dezvoltare tehnologică, la extracţia materiilor prime, producţie, mentenanţă şi reciclare.

     

     

  • În 2023, bucuraţi-vă când vă vom spune „nu”

    La final de an, am aruncat o privire asupra articolelor de opinie scrise de-a lungul anului, iar când vine vorba de cele scrise de mine, în majoritatea văd că e vorba despre lipsa timpului. Sunt convinsă că este o situaţie cu care v-aţi confruntat mulţi dintre voi şi, la fel ca mine, aţi ajuns aici aşa: post-izolare, aţi vrut să faceţi prea multe. Eu m-am găsit în situaţia de a vrea să fac tot: să duc mai departe proiectele începute în contextul pandemic, cât şi pe cele care ne-au consacrat, din zona de print, să organizez şi să moderez evenimente fizice, dar să accept toate propunerile de proiecte video, să scriu şi cover story-uri editoriale în care să îmi dezvolt propria viziune asupra fenomenelor din lumea ce ne înconjoară, dar să analizez şi idei care s-au născut prin discuţii şi colaborări cu companii din varii domenii.

    A fost, per ansamblu, un an bun. Am reuşit să ducem la final toate proiectele pe care ni le-am propus – inclusiv relansarea revistei cu un format nou, mai uşor de citit, mai prietenos cu cititorul modern (un format pe care ni-l propunem de câţiva ani) şi pot să vă spun, ca volum de muncă/angajat – a fost cel mai aglomerat an din istoria de 18 ani a revistei – le mulţumesc sincer colegilor mei nu doar că au rezistat în acest ritm, dar şi că au performat (din zona de confort am ieşit cu toţii demult).

    În ceea ce mă priveşte, există cu siguranţă un cost: atunci când îţi propui şi reuşeşti să faci prea multe, trebuie să renunţi la câte ceva. Iar în cazul meu, costul a ţinut tocmai de lucrurile care ar fi putut să mă facă mai bună ca jurnalist: respectiv, mai multe lecturi, mai multă concentrare pe presa internaţională, pe interviuri cu personaje importante – din business şi nu numai, pe consolidarea unor limbi străine. Din acest aplomb de a face prea multe, ai tendinţa să spui „da” fiecărei idei, propuneri de subiect, fiecărei colaborări. Însă când eşti într-o furtună continuă de muncă – nu prea mai e loc pentru dezvoltare – iar dezvoltarea este esenţială, cel puţin când vine vorba de creativitate. Aşa că, dacă este să vorbim despre „rezoluţii”, eu îmi propun ca anul viitor să fiu mai bună în ceea ce fac, iar în vârful listei de lucruri prin care pot face acest lucru – prima este să spun „nu” atunci când timpul alocat unui proiect/articol nou înseamnă să tai din timpul prin care toate proiectele în care mă implic pot deveni mai bune. Cu toţii vă doriţi „presă de calitate”, cu toţii spuneţi că „presa nu mai e ce-a fost”. Presa nu mai are cum să fie ce a fost, dar are cum să fie mai bună, pe toate verticalele pe care le-am menţionat – fie că vorbim despre print, online sau evenimente. Iar ca „presa să fie bună”, trebuie să accepţi că, uneori, un jurnalist va trebui să te refuze ca să devină presa pe care ţi-o doreşti.   

    Vă doresc tuturor să vă aşezaţi gândurile la final de an, să nu alergaţi în toate direcţiile şi în vacanţă – cu alte cuvinte, echilibru pe toate planurile! Clar va fi nevoie de acesta în 2023.


    Ioana Matei, editor. Ioana.matei@businessmagazin.ro

  • ENGIE Romania continuă investiţiile în regenerabile şi pregăteşte reţeaua pentru gaze verzi

    Creşterea capacităţilor de producţie de energie regenerabilă şi modernizarea infrastructurii de gaze naturale sunt priorităţile de dezvoltare ale ENGIE Romania pentru perioada următoare.

    Compania, unul dintre principalii producători de energie verde, cu 120 MW instalaţi în eolian şi fotovoltaic, mizează pe dezvoltarea de parcuri fotovoltaice în 2023. Planurile ambiţioase pentru următorii ani sunt în linie cu strategia Grupului, care accelerează tranziţia către o economie cu impact neutru asupra mediului înconjurător şi vizează atingerea neutralităţii climatice în 2045. “Avem in lucru, în prezent, proiecte de energie regenerabilă care însumează aproximativ 700 MW, în diferite stadii de analiză, portofoliul nostru fiind în continuă dezvoltare cel puţin până în anul 2030.”, spune Răzvan Grecu, Head of Business Development la ENGIE Romania.

    În acelaşi timp, furnizorul de energie electrică, gaze naturale şi servicii tehnice oferă soluţii de decarbonizare pentru clienţi prin dezvoltarea de capacităţi de energie regenerabilă care să securizeze parţial sau total consumul de energie electrică al acestora. De exemplu, anul viitor, ENGIE Romania va începe construcţia celui mai mare parc fotovoltaic din România, cu o capacitate instalată de 8,6 MWp, pe terenul fabricii de sticlă a companiei Saint-Gobain din Călăraşi. Parcul fotovoltaic va produce peste 14.000 MWh/an, asigurând astfel aproximativ 20% din necesarul de energie electrică al unităţii de producţie.

    Compania va continua investiţiile în modernizarea reţelei de gaze naturale, precum şi în pregătirea acesteia pentru utilizarea gazelor vezi şi a hidrogenului. “Vizăm, pe termen mediu, pregătirea infrastructurii de gaze naturale pentru utilizarea gazelor verzi. Avem în lucru proiecte de modernizare a unui tronson din reţeaua de distribuţie astfel încât să acomodeze un procent mare de hidrogen, precum şi pentru producţia de biometan, cu injecţie în reţeaua de distribuţie”, a declarat Răzvan Grecu, Head of Business Development ENGIE Romania, la evenimentul ZF Energie.

    Acesta a subliniat că, pentru România, nu există o tehnologie universală care să poate fi aplicată, ci un mix de soluţii fiabile din punct de vedere cost şi implementare. “Tranziţia energetică nu este un salt cu paraşuta, ci presupune un drum lung, atent planificat. Aceasta trebuie pregătită plecând de la faptul că o singură tehnologie nu va putea răspunde acestei nevoi, fie că vorbim despre gaz natural, hidrogen sau biometan”, a continuat Răzvan Grecu.

    Astfel, pe fondul dezvoltării energiilor regenerabile şi al implementării măsurilor de eficienţă energetică, ponderea gazelor naturale, deşi în scădere, va rămâne importantă în mixul energetic şi în următoarele decenii. În continuare, există un interes ridicat pentru conectarea la reţea. Spre exemplu, între 2020-2021, inclusiv pe fondul unei legislaţii care a încercat facilitarea conectării consumatorilor, numărul solicitărilor de racordare la reţea a crescut cu 30%, potrivit ENGIE Romania.

    Articol susţinut de ENGIE Romania.