BusinessMagazin

Tag: deschidere

  • Cum au reuşit doi ŞOMERI din Timişoara să creeze o afacere de 5 MILIOANE de EURO chiar în curtea casei

    Doi soţi din Timişoara au deschis o brutărie tradiţională în curtea casei, după ce au rămas fără loc de muncă, în urmă cu 26 de ani. La început, Prospero producea 500 de pâini pe zi, iar acum, pe poarta fabricii ies de circa 15 ori mai multe.

    Brutăria Prospero, cu afaceri anuale ce se învârt în jurul a 5 milioane de euro, produce în fiecare săptămână pâine din 22 de tone de făină, cumpărată direct de la moară. Prospero este una dintre cele mai cunoscute firme din Timişoara şi operează în oraş 15 magazine şi cinci cafenele. Pâinea care ajunge pe rafturile magazinelor Prospero este realizată într-o fabrică deschisă în 2008, în Parcul Tehnologic şi Industrial Timişoara. Până atunci, pâinea era coaptă într-o brutărie tradiţională realizată, în anul 1991, în curtea casei celor doi soţi din Timişoara, în cuptoare din cărămidă, pe vatră.

    Adina Bugescu, pre-sales manager la Prospero, povesteşte că părinţii săi, de profesie ingineri mecanici, au rămas fără loc de muncă imediat după Revoluţie. „În anul 1991 au decis să înceapă afacerea asta; cred că le plăcea mult pâinea de casă. Au luat un credit şi au garantat cu casa. Înainte să înceapă producţia, pentru că a fost nevoie să fie construite cuptoare din cărămidă, plus clădirea, lângă casă, dobânda a ajuns la 80%. A fost o lovitură mare, foarte greu ne-am descurcat, riscam să pierdem casa”, povesteşte Adina Bugescu.

    Timişoreanca spune că primele pâini au fost vândute abia în 1993; erau livrate cu o Dacia 1.300, în cutii de banane, în medie fiind coapte aproximativ 500 de pâini zilnic. „Ţin minte că eu şi fratele meu eram mici şi făceam de toate; am participat inclusiv la cărat de cărămidă, la descărcat de pâini. La început, tata era şi cel care distribuia pâinea. Îmi aduc aminte că ne lua şi pe noi în maşină, stăteam în faţă şi ştergeam geamurile, pentru că pâinea era foarte caldă, iar afară era rece.

    Noi chiar am făcut de toate”, spune Adina Bugescu. În anul 2000, îşi aminteşte reprezentanta brutăriei Prospero, pentru că firma nu reuşea să fie competitivă din cauza cuptoarelor încălzite cu motorină pe care le folosea, părinţii săi au mai luat un credit, al doilea. Cu aceşti bani au fost cumpărate cuptoare noi pe gaz, dar şi unul de patiserie. 2008 a fost un alt an important pentru afacere, pentru că brutăria s-a mutat în Parcul Tehnologic Timişoara, unde a fost realizată o adevărată fabrică de pâine şi de patiserie.

    La început, Prospero realiza doar trei sortimente de pâine, iar în prezent, numărul lor a ajuns la 30. Adina Bugescu spune că pâinea realizată de Prospero nu are niciun fel de amelioratori. „În 2006, aveam doar două-trei magazine deschise în Timişoara, restul produselor erau vândute prin comerţul tradiţional. Însă au apărut key accounts (reţelele de magazine) care au sufocat producătorii. Atunci am fost nevoiţi să creştem prin magazinele noastre. Acum, 95% din producţie o vindem prin spaţiile noastre, iar restul la restaurante, grădiniţe etc.”, explică timişoreanca.

    Adina Bugescu îşi aduce aminte că în momentul în care Prospero a scris pentru prima dată pe etichete că pâinea este fără amelioratori, clienţii întrebau ce sunt, astfel că vânzătorii au început să le explice. „Ar fi fost mult mai profitabil şi am fi crescut mult mai repede dacă am fi mers pe ce vrea piaţa. Însă noi am încercat să tragem piaţa după noi, să educăm şi să explicăm. Pe principiul: dacă voi nu vreţi, noi vrem. Am crescut atât de mult pentru că am fost încăpăţânaţi şi am muncit foarte mult. Ne-am încăpăţânat, deşi clientul a spus că pâinea asta e prea mică, nu era umflată ca altele din comerţ. În final, clienţii au ajuns la concluzia că pâinea contează şi poate să facă diferenţa. Aici intervine responsabilitatea producătorului, de fapt. Pot să fac pâine din prafuri, cu făină şi cu prafuri sau pâine doar din făină, apă, sare, un pic de drojdie şi fără niciun fel de praf. Dar să fac pâine fără prafuri este mai costisitor, iar cel mai important şi costisitor ingredient este timpul. Însă, la finalul zilei este important să te uiţi în ochii clientului când te întreabă ce e în produsul respectiv, iar ce-i spui, aia să fie în pâine”, povesteşte Adina Bugescu. Ea povesteşte că o pâine Prospero se face între şapte şi 24 de ore, pe când cele din comerţ, care conţin amelioratori, în cel mult două ore.

    De zece ani, firma produce şi prăjituri, iar de câţiva ani, biscuiţi, toate din ingrediente naturale. Astfel, Adina Bugescu spune că nu se foloseşte margarină sau frişcă vegetală, ci doar unt şi frişcă naturală. „Am început cu amandine şi cremeş, iar acum facem doboş cu 40 de straturi. Noi facem şi gemurile pe care le punem în prăjituri, deşi ar fi mult mai ieftin să le cumpărăm, pentru că vrem ca totul să fie cât mai sănătos. De asemenea, realizăm şi pâine fără gluten, biscuiţi. Cu cât sunt mai multe produse, cu atât responsabilitatea este mai mare. Eşti responsabil de ce mănâncă un om, faci un produs pe care omul îl consumă în fiecare zi. Ne interesează ca fiecare ingredient din produse să aibă un beneficiu pentru organism, să nu fie o calorie goală. De aceea, pentru noi este vital ce e în interior şi cum se face produsul respectiv”, detaliază reprezentanta Prospero.

    În prezent, brutăria timişoreană numără aproximativ 170 de angajaţi, iar cifra de afaceri de anul trecut a fost un pic sub 5 milioane de euro. Adina Bugescu spune că în fabrica deschisă în Parcul Industrial Timişoara tehnologia este folosită doar ca să scape angajatul de munca fizică, astfel încât „să se concentreze pe realizarea produsului. Putem spune că avem mai multe «bunici» care fac pâinea ca pe vremuri, doar că partea din spate a fost tehnologizată”.

    Pentru ca pâinea să aibă gustul ca al celei făcute în casă, făina folosită de Prospero este cumpărată direct de la mori din ţară sau din străinătate, pentru că este important pentru reprezentanţii brutăriei să nu fie ameliorată.

    Prospero are sloganul „Brutarul tău este un tip de treabă”, care este legat „de ideea că la finalul zilei vrei să faci bine”, explică Adina Bugescu, care precizează că pâinea ei preferată este un sortiment numit „Tradiţie”. „Eu compar pâinea cu vinul. O pâine bună este ca un vin de colecţie, are un gust aparte. O pâine adevărată este cea pe care poţi s-o mănânci singură cu ulei de măsline şi un pahar de vin şi poate să constituie o masă mai faină, mai interesantă şi mai plină de gust decât dacă ai mânca o friptură. Pâinea poate să facă diferenţa, te poate îngrăşa sau nu, te poate balona sau nu”, precizează reprezentantul brutăriei Prospero din Timişoara.

    În ceea ce priveşte planurile de viitor, Adina Bugescu spune că îşi doreşte ca Prospero să scoată pe piaţă noi produse, dar vrea ca firma să crească organic, pentru că „Prospero nu a apărut brusc şi nu s-a dezvoltat peste noapte”.

    Sectorul de morărit şi panificaţie, unde activează peste 6.000 de companii, ajunge anual la circa 10 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, o piaţă de peste 40 miliarde de lei, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor de pe mfinante.ro. ZF a luat în calcul codurile CAEN fabricarea pro-duselor de morărit, a amidonului şi fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase. În total, primii zece jucători din industrie au împreună afaceri de peste 2 miliarde de lei, deci au 20% din piaţă. Industria de panificaţie este un domeniu în care cele mai multe companii sunt deţinute de români, iar în clasamentul celor mai mari zece jucători domină antreprenorii locali.

  • Cele două hipermarketuri La Cocoş merg spre afaceri de 100 mil. euro. Magazinul deschis pe final de 2020 în locul Carrefour Vitantis are 4.000 de clienţi pe zi în weekend

    ♦ Magazinul din Bucureşti a fost deschis la jumătatea lui noiembrie 2020 ♦ Unitatea din Ploieşti a fost inaugurată în 2014 ♦ Ambele magazine sunt active pe formatul de hipermarketuri cu preţuri mici ♦ Investiţia într-un astfel de spaţiu este de 4-5 mil. euro.

    Hipermarketurile cu pre­ţuri mici La Cocoş, des­chise de antre­pre­no­rul Iulian Nica, se în­dreaptă spre afaceri de 100 mil. euro în 2021, potrivit cal­cu­lelor ZF pe baza datelor transmise de oficialii companiei. Este vorba de două magazine, unul în Plo­ieşti inau­gu­rat în 2014 şi un al doilea în Bu­cu­reşti, deschis pe final de 2020, în ca­drul complexului Vitantis. Aici a func­ţionat anterior un hipermarket Carrefour, închis însă în urmă cu circa trei ani.

    „Magazinul din Bucureşti a fost des­chis pe 18 noiembrie şi am închis anul 2020 cu afaceri de 2 mil. euro. Acum, doar în aprilie estimăm vânzări de 4 mil. euro. Lucrurile merg foarte bine“, spune Florin Cislariu, mana­ge­rul magazinului La Cocoş din Capitală. El s-a alăturat businessului în urmă cu mai puţin de un an, după ce anterior a lu­crat şapte ani pentru francezii de la Carre­four, ultima poziţie fiind aceea de di­rector ope­raţional pentru maga­zi­ne­le Supeco, active pe segmentul de dis­count.

    Executivul adaugă că la început ma­gazinul La Cocoş din Bucureşti a avut doar 600 de clienţi pe zi, pe când acum are 2.200-2.300 de vizitatori pe zi în cursul săptămânii şi 4.000 pe zi în wee­kend. „La început nu eram cu­nos­cuţi, plus că am venit într-un spaţiu care era închis de circa doi ani (hiper­mar­ketul Carrefour – n.red.) Am făcut însă o campanie agresivă de marketing timp de trei luni.“

    Compania a investit circa 150.000 de euro în radio, flyere şi ma­şini care umblau prin oraş şi anunţau deschi­derea. Maşinile aveau bannerul companiei. În plus, au fost împărţite circa 300.000 de pliante, iar pe cele mai puternice zece radiouri din ţară rulau şi zece spoturi pe zi. „Acum am oprit orice campanie de marketing pentru că suntem un business cu marje mici şi nu ne permitem. Am investit puternic timp de trei luni ca să spargem zidul dintre noi şi consumatori. Acum ni se duce vorba de la un client la altul.“

    Florin Cislariu mai spune că oa-me­nii caută oferte, aşa că pariul pe pre­ţuri mici al retailerului a ajutat. În fiecare lună magazinul înregistrează creş­teri de trafic. „Restricţiile impuse de autorităţi ne-au afectat puţin, mai ales în weekend. Vinerea şi sâmbătă vân­zările au scăzut cu circa 20% pentru că erau oameni care veneau în in­ter­valul acela orar. În cazul du­mi­ni­ci­lor nu am resimţit că oricum închi­deam mai devreme.“

    Pentru acest an estimările pentru magazinul din Bucureşti sunt de 180-200 mil. lei vânzări nete (fără TVA), adică 35-40 mil. euro.

     

    Magazinul din Ploieşti la Cocoş, deschis în 2014, şi-a bugetat o creştere de 5-10% faţă de anul trecut.

    „La nivel de 2020, toată compania a înregistrat o cifră de afaceri totală de 66 mil. euro, din care 2 mil. euro reprezintă contribuţia hipermarketului din Bucureşti. Restul de 64 mil. euro este cifra de afaceri din Ploieşti.“

    Spre comparaţie, în 2019 magazinul avea afaceri de 54 mil. euro. Astfel, pentru 2021, cifra de afaceri totală a celor două unităţi merge spre 100 mil. euro, conform estimărilor ZF. În total, compania are aproape 500 de salariaţi, dintre care 190 în Bucureşti şi aproape 300 în Ploieşti, în magazin şi depozit.

    În ceea ce priveşte dezvoltarea viitoare, executivul spune că sunt planuri, dar nu pentru viitorul apropiat.

    Pentru a dezvolta un hipermarket La Cocoş e nevoie de un buget de 4-5 mil. euro, cu un spaţiu închiriat. Pariul pe viitor va fi tot pe formate mari de 5.000-10.000 mp.

    „Depinde suprafaţa de oraşul unde mergem. În Bucureşti e loc de un magazin de 10.000 mp.“

    Magazinul din Vitantis are acum 5.500 mp, dar după sărbători începe extinderea, până la final de an urmând a ajunge la 10.000 mp. În acelaşi loc compania mai are închiriaţi alţi 2.000 mp, dar din cauza accesului diferit vrea să încerce un alt concept. Momentan însă se poartă discuţii în acest sens.

    „Noi o să investim circa 1 mil. euro doar în deschiderea din Bucureşti. Suntem atenţi la cum cheltuim banii. Nu investim mult în CAPEX, avem rafturi mai simple, iar marfa e la nivel de palet. Compania a încheiat anul trecut cu un EBITDA de 4 mil. euro.“

    La Cocoş este o afacere antreprenorială, magazinul din Ploieşti fiind deschis de Iulian Nica în 2014. Iniţial, acesta măsura 400 mp şi vindea produse de import din Marea Britanie. De altfel, a avut şi un magazin online lapreţuridecriza.ro unde vindea aceleaşi articole. De-a lungul anilor, magazinul fizic s-a extins în acelaşi loc, dat fiind că era amplasat într-o hală mare şi avea spaţiu de manevră. Astfel, a ajuns la 1.000 mp, apoi şi-a dublat suprafaţa, s-a dezvoltat ulterior la 3.000 mp şi acum la 4.500 mp, maximul ce poate fi ocupat, conform datelor ZF anterioare.

    Înainte, antreprenorul a activat în distribuţia de bere, însă acum îşi concentrează atenţia pe retail, o piaţă unde se bate cu grupuri străine precum Kaufland, Carrefour sau Auchan.

    Magazinul La Cocoş din Ploieşti are 9.000 de articole la raft (SKU-uri), mult mai puţine ca un hipermarket clasic care ajunge şi la 50.000-60.000 de bunuri. Ca suprafaţă însă, există hipermarketuri ce încep la 4.000 mp şi merg la peste 10.000 mp.

    Cele mai bune magazine de retail din România ca vânzări sunt, conform ultimelor date ZF, hipermarketurile Carrefour Băneasa, Auchan Titan şi Cora Lujerului, fiecare cu afaceri de sub 100 mil. euro anual. În anii buni, acestea ajungeau la acest prag. Totuşi, ele au suprafeţe duble sau chiar de aproape trei ori mai mari decât La Cocoş Ploieşti sau Bucureşti.

     

  • Încă un Burger King în România. Unde s-a deschis noul restaurant

    După inaugurarea a şase noi restaurante în primul an pe piaţa din România, AmRest, una dintre cele mai mari platforme europene de restaurante şi servicii alimentare, deschide un nou restaurant Burger King în centrul Bucureştiului. Acesta se află situat pe Calea Victoriei, vizavi de guvern, şi va fi funcţiona atât pentru take-away cât şi pentru a onora comenzile care vin prin platformele de delivery.

    Cel de-al şaptelea restaurant nou deschis în Bucureşti apare la doar câteva luni după inaugurarea restaurantului Burger King din Piaţa Sudului, acest lucru făcând parte din strategia pe termen lung a companiei în România.

    Noul restaurant, situat în Piaţa Victoriei, va avea o echipă de 30 de angajaţi. În noua locaţie, clienţii companiei vor găsi şi produse plant based. Brandul american de fast-food a revenit oficial în România în sistem de franciză în toamna lui 2019, când a anunţat că are în plan deschiderea a 50 de unităţi în următorii 5 ani, având bugetate în acest sens investiţii de 200 de milioane de lei. Obiectivele au fost afectate însă de noua criză sanitară.

    AmRest Holdings, SE este cel mai mare operator de restaurante multi-brand tip franciză din Europa, cu un portofoliu ce cuprinde 10 branduri în 25 de ţări. AmRest operează francize pentru branduri precum KFC, Pizza Hut, Starbucks şi Burger King, pentru mărcile proprii Sushi Shop, Pokai, La Tagliatella, Bacoa, Blue Frog şi KABB. În România, AmRest operează Starbucks şi lanţul de restaurante Burger King.

  • ​Primul centru de vaccinare din maşină – drive-thru, se deschide sâmbătă în Deva, în parcarea centrului comercial Shopping City

    Primul centru de vaccinare drive-thru, în care oamenii se vaccinează din maşină, va fi deschis sâmbătă, 24 aprilie, de la ora 10, în centrul comercial Shopping City din Deva, Hunedoara. Serul disponibil în acest centru este cel produs de Pfizer, iar vaccinarea se va realiza fără înscrierea în platformă, după cum au anunţat autorităţile.

    „Nu s-a plătit chirie pentru spaţiul din parcarea mallului, avem un protocol de comodat. Am stabilit un număr de 150 de locuri de parcare, care vor include şi zona de triaj, vom avea patru fluxuri de vaccinare cu patru echipe. În medie, am calculat un necesar de 500 de doze pe zi, programul de vaccinare începe sâmbătă între ora 10 şi 19, încercăm să urmăm programul mallului”, a spus Sebastian Mezei, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara.

    El a precizat că ţinând cont că este vorba despre vaccinul Pfizer cu care se face imunizarea în centrul drive-thru, de faptul că oamenii nu mai trebuie să se înscrie pe platformă, se aşteaptă să meargă bine campania de vaccinare în centru.

    „În zona de triaj este nevoie să se prezinte un document de identitate, preferabil să se prezinte cu chestionarul de triaj completat, care se poate descărca de pe site-ul DSP Hunedoara: www.asphd.ro.  Dacă nu se prezintă cu el descărcat, acesta poate fi completat sub supravegherea personalului din centru, se evaluează criteriile medicale care indică vaccinarea şi se direcţionează către zona de vaccinare. Întreaga acţiune va fi efectuată fără ca persoanele care doresc vaccinarea să părăsească maşina”, potrivit informaţiilor oferite de autorităţi.

     

  • Peste 100 de hotelurile de la mare se pregătesc pentru deschiderea sezonului estival pe 1 Mai, care coincide în acest an cu Paştele. Litoralromanesc.ro: Un sejur de 3 nopţi pentru două persoane, fără mic dejun, costă circa 600 lei la un hotel de 3 stele din Mamaia, iar cu toate mesele incluse porneşte de la 900 de lei

    Peste 100 de hotelurile de pe litoral se pregătesc pentru deschiderea oficială a sezonului estival la data de 1 Mai, care  coincide în acest an cu Paştele ortodox, anunţă Litoralulromanesc.ro, turoperator pe segmentul de sejururi la mare.

    Hotelurile se vor redeschide cu respectarea restricţiilor în vigoare care prevăd funcţionarea la o capacitate de cazare de 70% şi servirea meselor pe terase.

    “În această perioadă, atât hotelierii, cât şi proprietarii de terase şi magazine de pe litoral lucrează intens şi se pregătesc de deschidere: spaţiile verzi sunt amenajate, se fac lucrări de cosmetizare, curăţenie şi igienizare. E un entuziasm general şi toată lumea aşteaptă cu bucurie şi nerăbdare primii turişti din sezon cu atât mai mult cu cât anul trecut litoralul a fost închis pe perioada sărbătorilor de Paşte şi 1 Mai”, afirmă Ionuţ Nedea, CEO Litoralulromanesc.ro.

    În acelaşi timp se vor deschide si restaurantele care nu aparţin de hoteluri.

    “Restricţiile sunt cele cu care ne-am obişnuit deja în viaţa de zi cu zi şi care sunt valabile în toată ţara. Ceea ce sperăm este ca autorităţile să elimine obligativitatea purtării măştii pe plajă, aşa cum s-a întâmplat şi vara trecută, mai ales că studiile arată că transmiterea virusului în aer liber este mult încetinită. Aşteptăm adoptarea acestei măsuri cât mai repede, astfel încât toţi românii care petrec vacanţa pe litoral să se bucure de clipe de relaxare de care toţi avem atât de mare nevoie”, adaugă Ionuţ Nedea.

    În ceea ce priveşte preţurile, un sejur de 3 nopţi de cazare pentru două persoane, fără mic dejun, porneşte de la 345 de lei la un hotel de 2 stele din Mamaia şi ajunge la 630 lei la un hotel de 3 stele.

    În sudul litoralului, tarifele pornesc de la 258 de lei pentru 3 nopţi de cazare în hoteluri de 2 şi 3 nopţi din Eforie Nord.

    Cei care optează pentru pachete complexe (toate mesele şi alte servicii) trebuie să achite pentru un sejur de 3 nopţi la 3 stele în Mamaia de la 915 lei, iar la 4 stele de la 1.008 lei.

    În sudul litoralului, la 3 stele, cu pensiune completă şi tratament, un sejur de 3 nopţi costă 1.338 lei pentru două persoane, iar un sejur cu all inclusive costă aproape 1.800 lei.

  • Israel: Masca de protecţie nu va mai fi obligatorie în spaţiile deschise. Numărul de infecţii, cu 97% sub nivelul înregistrat la jumătatea lunii ianuarie

    Ministrul sănătăţii din Israel, Yuli Edelstein, a declarat că masca de protecţie nu va mai fi obligatorie spaţiile deschise din ţară începând cu duminică, 18 aprilie, notează Times of Israel.

    Totuşi, măştile trebuie purtate în continuare în spaţiile închise.

    Autorităţile sanitare au administrat deja peste 10 milioane de vaccinuri anti-COVID-19, acoperind cu a doua doză circa 55% din populaţia ţării. Până acum, numărul de vaccinuri administrate este suficient pentru peste 57% din totalul cetăţenilor israelieni.

    Între timp, rapelul a ajuns la numai 6,5% din populaţia Uniunii Europene.

    Între 9 şi 15 aprilie, media zilnică de infecţii noi cu SARS-CoV-2 a fost de 174. Prin comparaţie, media înregistrată între 9 şi 15 ianuarie a fost de 8.242 de cazuri, cu 97% peste nivelul raportat în ultimele zile, conform datelor agregate de Worldometers.

    Eran Segal, un biolog computaţional al Institutului Ştiinţific Weizmann, a declarat că Israelul a atins deja „un anumit grad de imunitate de turmă” şi ar putea ridica în condiţii de siguranţă încă o serie de restricţii.

     

  • Însănătoşirea economiei europene depinde de disponibilitatea seniorilor de a-şi deschide portofelele

    Pentru ca zona euro să înre­gistreze o revenire semnificativă a creşterii economice cu un boom al consumului, o întreagă generaţie de cetăţeni care obişnuiesc să econo­misească banii şi nu să-i cheltuiască ar trebui să-şi modifice acest compor­tament, scrie Bloomberg.

    Asta pentru că o masă de economii acumulate de gospodăriile mai bogate blocate în case de criza coronavirusului este concentrată în rândul europenilor mai în vârstă, care tind să fie mai reticenţi în a-şi deschide portofelele comparativ cu tinerii.

    Disponibilitatea acestei generaţii de a-şi schimba obiceiul şi a se folosi de libertate pentru a ieşi şi a cheltui în momentul retragerii pandemiei este vitală pentru recuperarea majorităţii economiilor avansate. Pentru Europa contează cel mai mult, continentul având cea mai ridicată vârstă medie comparativ cu oricare altă regiune a planetei.

    Sumele care ar putea fi eliberate sunt vaste, Barclays estimând economiile acumulate la 600 miliarde de euro. Însă Barclays se numără printre cei care se tem că această concentrare a avuţiei în rândul cetăţenilor cunos­cuţi pentru atitudinea conservatoare faţă de cash ar putea limita orice beneficii.

    Deutsche Bank esti­mează că revenirea în forţă la consumerism ar putea adăuga apro­ximativ 1% la creşterea pe 2021, un procent însemnat pentru o economie pe care FMI o vede avansând cu 4,4%.

    O astfel de revenire ar fi vitală pentru alimentarea boom-ului zonei euro, nu în ultimul rând pentru că regiunea are nevoie de driveri suplimentari de creştere în condiţiile în care redresarea sa rămâne în urma celei din SUA şi China.

    Datele legate de vânzările de retail arată că cheltuielile pe bunuri s-au menţinut în general ridicate, dar este mai puţin clar cât de puternică va fi recuperarea serviciilor având legătură cu consumatorul în momentul redeschiderii afacerilor.

    BCE are o abordare prudentă în această privinţă. Ultimele sale estimări arată că rata economisirii, care aproape s-a dublat la 25% în timpul lockdown-urilor anul trecut, va reveni în cele din urmă la nivelurile de dinaintea crizei, în timp ce economiile suplimentare acumulare în această perioadă nu vor scădea semnificativ.

    Există mai apoi problema nesiguranţei economice, care ar putea frâna cheltuielile.

    „Factorul cheie pentru transformarea acestor economii în cheltuieli şi susţinere directă pentru activitate este încrederea“, declara recent guvernatorul băncii centrale franceze Francois Villeroy de Galhau.

     

  • Cum se deschide Europa: Danemarca începe luna viitoare să deschidă treptat graniţele pentru unele ţări

    Danemarca va începe din luna mai să redeschidă gradual graniţele pentru anumite ţări, întrucât persoanele mai în vârstă ar trebui să fi beneficiat deja de prima doză de vaccin la acel moment, a anunţat guvernul, joi, citat de Bloomberg.

    Prin urmare, Danemarca va deschide graniţele pentru cetăţenii vaccinaţi din Europa începând de la 1 mai. Totodată, cei care nu s-au vaccinat dar vin din ţări cu o rată de infectare redusă, vor putea intra în Danemarca de la data de 14 mai.

    Este de menţionat că pentru cei care nu se vaccinează va exista obligativitatea prezentării unui test cu rezultat negativ.

    „Este un pas important într-o redeschidere treptată, astfel încât să putem fi o destinaţie de vacanţă, din nou. (…) În acelaşi timp, este crucial să mergem înainte cu multă precauţie”, a declarat Jeppe Kofod, ministrul de Externe din Danemarca.

    Guvernul a declarat că se aşteaptă ca majoritatea danezilor cu vârste de peste 50 de ani să primească măcar prima doză de vaccin până la mijlocul lunii mai.

  • Dedeman la un pas de a acoperi întreaga Românie: Deschide în aprilie cel de-al 55-lea magazin

    Dedeman, cel mai mare business anterprenorial din România, va deschide vineri, 9 aprilie, un nou magazin în oraşul Sfântu Gheorghe, în proximitatea centrului comercial deschis recent de Prime Kapital – Sepsi Value Center.

    Noul magazin Dedeman este situat pe Strada Lunca Oltului, pe un teren cu o suprafaţă totală de peste 21.500 mp. Valoarea investiţiei se ridică la suma de 11.5 milioane de euro.

    Dedeman Sfântu Gheorghe are o suprafaţă construită de aproximativ 9.500 mp, 950 dintre aceştia fiind destinaţi serei cu pergolă în care sunt expuse plantele, articolele de grădină şi cele pentru activităţile în aer liber.

    Zona de exterior este amenajată cu spaţii verzi şi cu 210 locuri de parcare. Tot aici, clienţii vor avea la dispoziţie şi o staţie dublă pentru încărcarea autoturismelor electrice.

    Dedeman Sfântu Gheorghe primeşte în echipă 140 de noi angajaţi care au urmat programe de pregătire specifice funcţiei, pentru a putea răspunde tuturor solicitărilor cu sfaturi de specialitate şi soluţii eficiente.

    “Suntem bucuroşi că începând de acum vom fi prezenţi şi în judeţul Covasna, mai aproape de clienţii noştri din această zonă a ţării. Totodată, suntem mândri că odată cu această inaugurare, atingem încă un obiectiv foarte important: 55 de magazine Dedeman. Privind în urmă, ni se pare că am parcurs până aici o călătorie fantastică. Acest magazin este o dovadă în plus că, în ciuda neprevăzutului sau a provocărilor întâmpinate, munca alături de o echipă dedicată este întotdeauna încununată de succes şi reuşite.” – Dragoş Pavăl, Preşedintele companiei Dedeman.

    Dedeman Sfântu Gheorghe a fost prevăzut cu un showroom de mobilă de 580 mp şi cu unul dedicat mobilierului de baie şi gamei de gresie şi faianţă. Cel din urmă se desfăşoară pe o suprafaţă de 600 mp şi este alcătuit din decoruri ce ilustrează modul în care colecţiile de plăci ceramice pot fi combinate cu produsele sanitare, cu piesele de mobilier şi diversele accesorii, pentru a amenaja o cameră de baie echipată corespunzător.

    Gama variată de produse este completată de servicii adiţionale precum soluţii de finanţare puse la dispoziţie de birourile de rate din magazin, serviciul de mixare vopsele, de confecţionare perdele sau cel de proiectare băi şi bucătării. De asemenea, clienţii au posibilitatea de a opta pentru livrarea produselor achiziţionate la domiciliu.

    Dedeman Sfântu Gheorghe se alătură celorlalte 38 de magazine Dedeman ale căror acoperişuri sunt prevăzute cu panouri solare. În momentul în care vor fi puse în funcţiune, acestea vor putea produce energie electrică destinată exclusiv autoconsumului.

    Dedeman Sfântu Gheorghe este primul magazin inaugurat de companie în 2021. Odată cu acesta, Dedeman devine prezent într-un nou judeţ al ţării – Covasna.

    Următorul magazin Dedeman care îşi va deschide porţile anul acesta va fi cel din Ploieşti – Blejoi.

    Dedeman în cifre

    – 55 de magazine, 5 centre logistice, parc auto propriu;

    – o gamă de peste 50.000 de produse pentru casă şi grădină;

    – între 7.500 şi 18.000 mp – suprafaţa unui magazin;

    – peste 12.000 de angajaţi;

     

     

     

  • Hotelul de pe litoral al familiei Halep, Lotus Studios, se va deschide pe 29 aprilie şi va funcţiona doar pe perioada sezonului estival

    Hotelul Lotus Studios din Mamaia al familiei Halep se va deschide pe 29 aprilie, acesta va funcţiona doar pe perioada sezonului estival, spune Nicolae Halep, fratele tenismenei Simona Halep, cel care administrează hotelul de pe litoral.

    Clădirea a fost dezvoltată de către familia Halep şi are 64 de apartamente dintre care 21 vor fi închiriate în regim hotelier. Apart-hotelul este administrat de compania SH Resort, care îi are ca acţionari pe Nicolae şi Stere Halep, fratele, respectiv tatăl sportivei.

    „Este un bloc de 64 de apartamente şi am păstrat câteva, vor funcţiona sub formă de apart-hotel. Avem mai multe apartamente, am şi vândut din cele date scoase la vânzare. Încă se lucrează la site, am dat drumul la paginile de Facebook şi de Instagram, deschidem pe 29 aprilie şi vom funcţiona până la 1 octombrie sau 1 noiembrie, în funcţie de cum vor veni turiştii”, spune pentru ZF Nicolae Halep.

    Paginile hotelului de pe reţelele de socializare au fost deschise pe 1 aprilie, iar de atunci au existat solicitări din partea turiştilor cu privire la cazare şi preţ.

    Apart-hotelul se află în staţiunea Mamaia, judeţul Constanţa, în apropierea plajei Ammos. Lacul Siutghiol se află la 2,8 km de LotuStudios, iar Tabăra Navodari este la 5 km. Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu, situat la 14 km de cazare.