BusinessMagazin

Tag: depozite

  • Kingfisher a redeschis primele două unităţi din reţeaua Bricostore România sub brandul Brico Dépôt

     Bricostore România a intrat într-un proces de transformare în Brico Dépôt începând din iunie 2013, odată cu preluarea de către Kingfisher, iar joi a fost încheiată prima etapă a acestui proces. Formatul Brico Dépôt mai este utilizat de grupul britanic în Franţa şi Spania.

    “Nu este vorba despre încă un magazin pe piaţa românească de DIY, ci de lansarea în România a unui concept nou şi diferit”, a declarat, joi, Patrick Papot, directorul general delegat al Brico Dépôt România.

    El a precizat că unităţile sunt redeschise sub denumirea de “depozit”, iar transformarea întregii reţele ar urma să dureze doi ani.

    Kingfisher a plătit 35 milioane lire sterline (41,5 milioane euro) cash pentru cele 15 magazine achiziţionate de la Bricostore România, la care se adaugă preluarea unor datorii de 35 milioane lire, care au fost stinse imediat. De asemenea, Kingfisher a preluat disponibilităţi cash de 7 milioane euro în cadrul aceleiaşi tranzacţii, astfel că suma totală plătită de compania britanică pentru magazine se ridică la 63 milioane lire (75 milioane euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Constantin: Evaziunea fiscală la carne este de 30-40% din piaţă

     “Evaziunea fiscală pe zona de carne, pe zona de importuri, s-a redus în ultimul timp. Aveam un procent de peste 50% în anul 2012, iar acum este de 30-40%, dar încă foarte ridicat. Este un semn însă că instituţiile care se ocupă îi fac datoria”, a afirmat el.

    Ministrul a adăugat că atunci când se vorbeşte despre evaziune fiscală şi despre marfa care intră în ţară sau care ajunge în anumite depozite fără documente, partea de control sanitar-veterinar este mult mai uşor de evitat de către cei care fac evaziune.

    El spune că soluţiile ca alimente alterate să nu mai ajungă în rafturi sunt întărirea controalelor şi combaterea evaziunii fiscale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    31,65 mld. euro
    rezervele internaţionale ale României în februarie, faţă de 32,9 miliarde euro în ianuarie, cea mai mare parte a scăderii fiind datorată plăţilor în contul împrumutului de la FMI din 2009

    6,3 mld. euro
    depozitele deţinute de băncile străine în filialele din România la sfârşitul lunii ianuarie 2014, în scădere cu 5,2 mld. euro faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul lui 2011

    378.240 de euro (518.264 dolari)
    remuneraţia din 2013 a preşedintelui BCE, Mario Draghi, de peste două ori mai mare decât cea pe care o va primi anual Janet Yellen, preşedintele Fed (201.700 dolari)

    0,3%
    scăderea preţurilor de producţie în zona euro în ianuarie faţă de decembrie, în principal din cauza unei ieftiniri cu 1,4% a energiei

    14,1%
    scăderea în decembrie 2013 faţă de aceeaşi lună din 2012 a volumului lucrărilor de construcţii din Portugalia, cea mai mare scădere din UE, în timp ce creşterea cea mai mare a fost consemnată de Ungaria (11,5%)

  • Revenirea la profit se amână pentru BRD

    Pentru BRD a fost al doilea an încheiat pe minus, după pierderea de 332 mil. lei din 2012, în condiţiile în care reorganizarea internă şi efortul de a controla costul riscului au împiedicat banca să-şi atingă obiectivul de a reveni pe profit.

    După primele nouă luni ale anului trecut, BRD avea un profit net de 51 milioane lei (11,5 milioane euro). Creditele acordate clientelei de persoane fizice crescuseră cu 1,4% faţă de finele lui septembrie 2012, iar cele acordate persoanelor juridice scăzuseră cu 10,9%. În ultimul trimestru din 2013, BRD a constituit însă provizioane suplimentare de peste 900 mil. lei, ceea ce a dus la o pierdere totală de circa 436 mil. lei în perioada octombrie-decembrie, anihilând profitul consemnat în primele nouă luni ale anului.

    Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, declara în decembrie 2013 pentru Mediafax că băncile vor înregistra în noiembrie şi decembrie o creştere foarte mare a provizioanelor pentru credite neperformante, pe de o parte ca urmare a controalelor BNR făcute la jumătate din instituţiile de credit, iar pe de altă parte ca o anticipare a reevaluării colateralului dispusă de BCE.

    “În anul 2013, sistemul bancar românesc a continuat să parcurgă o fază de consolidare. În ultimele 12 luni, la nivelul sistemului a avut loc o scădere a volumului creditelor (-4,2%), determinată de evoluţia sectorului corporate, în paralel cu o creştere dinamică a depozitelor (plus 7,4%), în special pe piaţa clienţilor companii (plus10,1%)”, arată un comunicat al BRD.

    În acelaşi timp, ceilalţi indicatori ai băncii arată acum mai bine: gradul de provizionare a creditelor neperformante a crescut la 69%, de la 52% la sfârşitul lui 2012, depozitele au crescut cu 12,8%, iar raportul credite/depozite s-a ameliorat până la 76,8%, ceea ce permite acum conducerii băncii să anticipeze revenirea la profit în 2014.

  • Camera Deputaţilor aprobă despăgubiri pentru depozitele constituite la CEC pentru autoturisme Dacia

     Deputaţii au aprobat, astfel, propunerea legislativă depusă în 2011 de zece parlamentari ai PDL şi ai minorităţilor naţionale, care a fost respinsă de Senat şi au modificat-o astfel încât aceasta completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la CEC în vederea achiziţionării de autoturisme.

    Potrivit celor stabilite de deputaţi, aceste despăgubiri se vor acorda atât pentru perioada depozitului constituit la CEC, cât şi pentru perioada depozitului constituit la BRD. Astfel, pentru persoanele care au depus sume de bani la CEC înainte de 1 ianuarie 1990, calculul sumelor se va face cu raportare la data de 1 ianularie 1990, până la data de 31 decembrie 2013, iar pentru persoanele care au depus la CEC după data de 1 ianuarie 1990, calculul se va face cu raportare la data efectuării depunerii la CEC până la data de 31 decembrie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OTP: Clienţii băncilor nu se mai mulţumesc cu dobânzile la depozite. A crescut apetitul pentru risc

     “Simţim tot mai mult o oarecare frustrare din partea clienţilor referitor la evoluţia ratelor de dobândă la depozite. Oamenii s-au obişnuit cu dobânzi mari, ele au scăzut mult în ultima perioadă, iar fondurile de investiţii sunt o alternativă bună”, a afirmat Popovici într-o conferinţă de presă.

    El recomandă clienţilor o economisire periodică, regulată, cu depunerea unor sume mai mici în fiecare lună, indiferent de valoarea unităţii activului net al fondului de investiţii, iar în cazul unei sume mari pe care clientul o are de investit, acesta ar avea nevoie şi de un sistem de management al lichiditaţii.

    “Cred că anul acesta se va modifica percepţia investitorului român, cu cât dobânzile vor rămâne la acest nivel cu atât clienţii se vor îndrepta către risc mai crescut, vor să iasă din zona de confort”, a spus Popovici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    218,5 mld. lei
    stocul de credite acordate companiilor şi clienţilor la finele lunii decembrie 2013, în scădere cu 7 mld. lei faţă de aceeaşi lună din 2012

    10,7%
    rata de economisire la nivelul gospodăriilor din UE în T3 2013, faţă de 10,8% în T2, în timp ce în zona euro rata de economisire a crescut de la 12,9% la 13%

    66 mld. euro
    deficitul comerţului cu bunuri al UE faţă de Rusia în perioada ianuarie-septembrie 2013, de la 68 mld. în aceeaşi perioadă a lui 2012

    5.207 mld. euro
    valoarea investiţiilor străine directe ale UE în restul lumii la finele lui 2012, principala destinaţie de investiţii fiind SUA (1.655 mld. euro)

    92,7%
    gradul de îndatorare al celor 17 state din zona euro (ponderea datoriilor guvernamentale în PIB regional) în trimestrul al treilea, faţă de 93,4% în trimestrul precedent – prima scădere din 2007 până acum

    2.553
    numărul de autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale eliberate în România în decembrie 2013, în scădere cu 11,2% faţă de noiembrie 2013 şi în creştere cu 9% faţă de decembrie 2012

  • Cum a ajuns Whiteland la 300 de angajaţi şi 40.000 de livrări pe lună

    Compania împlineşte în această lună 20 de ani de activitate în România, primul depozit fiind deschis la Bucuresti in 1993, iar la al doilea, deschis la Brasov in 1995.

    Toate cele 100 de autovehicule au temperatura controlata, sunt dotate cu termodiagrama si GPS. Whiteland Logistics ofera servicii integrate de logistica: transport international si national, warehousing, distributie atat la nivel national cat si european, precum si servicii cu valoare adaugata (etichetari, coimpachetari, etc). Compania utilizeaza sisteme informatice de profil, dezvoltate special pentru specificul activitatii logistice (ERP, WMS,TMS), este certificata ISO 22.000 si a avut o cifra de afaceri de 6,9 mil euro in 2012. Incepand din iulie 2011, Whiteland Logistics a devenit partener cu Nagel Group, lider german in logistica la temperatura controlata pentru produse alimentare. Nagel Group este prezenta in 17 tari europene, anul trecut a avut o cifra de afaceri de 1,6 miliarde euro si detine 830.000 m2 spatii de depozitare si manipulare la temperatura controlata, precum si o flota de peste 6.000 de camioane.

     

  • Fiecare bancă va fi obligată prin lege să menţioneze schema de garantare a depozitelor la care participă

    În orice formă de publicitate, în toate informările şi/sau documentele precontractuale, în contractele şi corespondenţa referitoare la depozite, băncile sunt obligate să menţioneze denumirea schemei de garantare a depozitelor oficial recunoscute la care participă, potrivit unui proiect de modificare a ordonanţei de urgenţă 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului.
     
    Prevederea vine după scandalul iscat în primăvara acestui an după ce sucursala locală a Bank of Cyprus şi-a suspendat brusc operaţiunile, iar majoritatea deponenţilor au fost în situaţia de a constata cu surprindere că banii lor nu sunt acoperiţi de Fondul de Garantare a Depozitelor din România în limita plafonului legal de 100.000 de euro, ci de schema similară din Cipru.
     
    La momentul respectiv oficialii Băncii Naţionale au insistat asupra faptului că orice bancă, indiferent de statutul juridic de filială sau sucursală, trebuie să men­ţioneze în contractele de depozit schema de garantare la care contribuie, însă situaţia de la Bank of Cyprus a arătat că mesajul nu ajunge întotdeauna la clienţi. În condiţiile în care Bank of Cyprus operează în România în regim de sucursală, dacă BNR nu ar fi găsit soluţia transferării depozitelor la Marfin Bank, iar planul de redresare a băncii-mamă din Cipru ar fi eşuat, clienţii ar fi ajuns în situaţia de a aştepta să fie despăgubiţi de schema de garantare a depozitelor din insulă. De asemenea, deponenţii de la sucursala locală au fost în pericol ca banii lor să fie supuşi taxei speciale aplicate pe depozite pentru salvarea băncii.
     
    Conform proiectului de modificare a principalului act normativ de reglementare a pieţei bancare, sucursalele de bănci străine vor fi obligate să menţioneze inclusiv în materialele publicitare numele schemei de garantare la care contribuie şi care în caz de necesitate ar urma să-i despăgubească pe deponenţi. În România operează în prezent nouă sucursale de bănci străine, dintre care cea mai importantă poziţie pe piaţa de retail este deţinută de ING Bank din Olanda. Aşadar depozitele de la ING Bank România sunt garantate de schema olandeză, banca informând clienţii în acest sens.
     
    De asemenea, Banca Italo-Romena, sucursală a grupului Veneto, atrage depozite de retail. Până anul acesta alte două sucursale aveau portofolii semnificative de depozite constituite de persoane fizice – Citibank şi RBS, banii intrând sub acoperirea schemelor de garantare din Irlanda, respectiv din Marea Britanie. Din raţiuni strategice portofoliile au fost însă vândute către Raiffeisen, respectiv UniCredit, ambele fiind bănci care contribuie la Fondul de Garantare din România.
     
     
    Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.12.2013

  • Fiecare bancă va fi obligată prin lege să menţioneze schema de garantare a depozitelor la care participă

    În orice formă de publicitate, în toate informările şi/sau documentele precontractuale, în contractele şi corespondenţa referitoare la depozite, băncile sunt obligate să menţioneze denumirea schemei de garantare a depozitelor oficial recunoscute la care participă, potrivit unui proiect de modificare a ordonanţei de urgenţă 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului.
     
    Prevederea vine după scandalul iscat în primăvara acestui an după ce sucursala locală a Bank of Cyprus şi-a suspendat brusc operaţiunile, iar majoritatea deponenţilor au fost în situaţia de a constata cu surprindere că banii lor nu sunt acoperiţi de Fondul de Garantare a Depozitelor din România în limita plafonului legal de 100.000 de euro, ci de schema similară din Cipru.
     
    La momentul respectiv oficialii Băncii Naţionale au insistat asupra faptului că orice bancă, indiferent de statutul juridic de filială sau sucursală, trebuie să men­ţioneze în contractele de depozit schema de garantare la care contribuie, însă situaţia de la Bank of Cyprus a arătat că mesajul nu ajunge întotdeauna la clienţi. În condiţiile în care Bank of Cyprus operează în România în regim de sucursală, dacă BNR nu ar fi găsit soluţia transferării depozitelor la Marfin Bank, iar planul de redresare a băncii-mamă din Cipru ar fi eşuat, clienţii ar fi ajuns în situaţia de a aştepta să fie despăgubiţi de schema de garantare a depozitelor din insulă. De asemenea, deponenţii de la sucursala locală au fost în pericol ca banii lor să fie supuşi taxei speciale aplicate pe depozite pentru salvarea băncii.
     
    Conform proiectului de modificare a principalului act normativ de reglementare a pieţei bancare, sucursalele de bănci străine vor fi obligate să menţioneze inclusiv în materialele publicitare numele schemei de garantare la care contribuie şi care în caz de necesitate ar urma să-i despăgubească pe deponenţi. În România operează în prezent nouă sucursale de bănci străine, dintre care cea mai importantă poziţie pe piaţa de retail este deţinută de ING Bank din Olanda. Aşadar depozitele de la ING Bank România sunt garantate de schema olandeză, banca informând clienţii în acest sens.
     
    De asemenea, Banca Italo-Romena, sucursală a grupului Veneto, atrage depozite de retail. Până anul acesta alte două sucursale aveau portofolii semnificative de depozite constituite de persoane fizice – Citibank şi RBS, banii intrând sub acoperirea schemelor de garantare din Irlanda, respectiv din Marea Britanie. Din raţiuni strategice portofoliile au fost însă vândute către Raiffeisen, respectiv UniCredit, ambele fiind bănci care contribuie la Fondul de Garantare din România.
     
     
    Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.12.2013