BusinessMagazin

Tag: cultura

  • Comuna din România în care nimeni nu poate construi o casă fără avizul Ministerului Culturii. Comoara pe care se află localitatea

    În satul Reşca, din comuna Dobrosloveni, au fost descoperite foarte multe obiecte antice, aici fiind amplasată fosta capitală a provinciei Dacia Manvensis, Romula Malva.

    Consilierul superior din cadrul Direcţiei de Cultură Olt, Laurenţiu Comănescu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că situl arheologic din satul Reşca se întinde pe toată localitate şi pe extravilanul acesteia. El a explicat că cei care vor să construiască trebuie să obţină aviz de la Ministerul Culturii, altfel riscă chiar dosare penale.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Ţara unde se vorbesc 839 de limbi

    Dacă ţi-a fost greu să înveţi una sau două limbi străine, gândeşte-te prin ce dificultăţi trec cetăţenii din Papua Noua Guinee, care deşi este o ţară mică, este locul unde se vorbesc cele mai multe limbi de pe glob. Nu mai puţin de 839 de limbi se vorbesc aici, de aproape 3 ori mai multe limbi decât există pe întregul continent european.

    Pentru ca o limbă să fie considerată ca fiind vorbită, “vie”, trebuie ca să existe cel puţin un vorbitor care să o considere limba maternă. Următoarea ţară în clasamentul ţărilor cu cele mai multe limbi vorbite se află Indonezia (707), urmată de Nigeria (526) şi India (454). Aşadar, în acest moment, este considerat că pe glob există în jur de 6000 de limbi vorbite.

    Limba maternă este considerată ca fiind un element cheie al identităţii naţionale. Potrivit unei cercetări a Pew Research, majoritatea respondeţilor, cu excepţia celor din Ungaria, Grecia şi Japonia, au declarat că locul de naştere nu contează în stabilirea identităţii naţionale, considerând mult mai important limba maternă.

    Chiar dacă în Papua Noua Guinee se vorbesc cele mai multe limbi, tot limba engleză este considerată ca fiind cea mai puternică.

     

  • Românca de 17 ani care a devenit campioana lumii la şah

    Pentru această performanţă, tânăra a fost felicitată de preşedintele Irlandei, Michael D. Higgins: “Sincerele mele felicitări pentru Diana Mîrza din Limerick pentru câştigarea Campionatului Mondial Şcolar de Şah U17 Fete”, este mesajul postat pe Twitter de preşedintele Irlandei. Presa irlandeză a declarat-o pe Diana “regina şahului”.

    Diana Mîrza s-a născut în 2000 şi a descoperit şahul datorită tatălui ei, care preda acest joc în cursurile aftershool. Diana avea doar patru-cinci ani când a învăţat să mute piesele pe tabla de şah „şi aşa a început să îi bată pe toţi pe-aici”, spune tatăl ei, potrivit celor de la viaţa-liberă.ro.

    De la vârsta de zece ani Diana a jucat în Campionatul UE de Juniori, iar anul următor, în 2011 a obţinut prima medalie de bronz la Campionatul UE de juniori, apoi în 2012 – argintul, şi 2013 – aur, devenind Campioana Uniunii Europene la Fete sub 13 ani, scriu cei de la viaţa-liberă.ro.

    Tot atunci, în 2013, Diana Mîrza a câştigat Campionatul Irlandei la Femei, iar anul următor a jucat pentru Irlanda la Masa 1 femei la Olimpiada din Norvegia. Anul trecut a participat la Olimpiada din Baku, Azerbaidjan.

    Diana a jucat, până anul trecut, toate Campionatele Mondiale de juniori: în 2011 în Brazilia, în 2012 – Maribor, Slovenia, în 2013 – Al-Ain, Emiratele Arabe Unite, 2014 – Africa de Sud, mai notează sursa citată.

    Foto: RTE

  • Românca de 17 ani care a devenit campioana lumii la şah

    Pentru această performanţă, tânăra a fost felicitată de preşedintele Irlandei, Michael D. Higgins: “Sincerele mele felicitări pentru Diana Mîrza din Limerick pentru câştigarea Campionatului Mondial Şcolar de Şah U17 Fete”, este mesajul postat pe Twitter de preşedintele Irlandei. Presa irlandeză a declarat-o pe Diana “regina şahului”.

    Diana Mîrza s-a născut în 2000 şi a descoperit şahul datorită tatălui ei, care preda acest joc în cursurile aftershool. Diana avea doar patru-cinci ani când a învăţat să mute piesele pe tabla de şah „şi aşa a început să îi bată pe toţi pe-aici”, spune tatăl ei, potrivit celor de la viaţa-liberă.ro.

    De la vârsta de zece ani Diana a jucat în Campionatul UE de Juniori, iar anul următor, în 2011 a obţinut prima medalie de bronz la Campionatul UE de juniori, apoi în 2012 – argintul, şi 2013 – aur, devenind Campioana Uniunii Europene la Fete sub 13 ani, scriu cei de la viaţa-liberă.ro.

    Tot atunci, în 2013, Diana Mîrza a câştigat Campionatul Irlandei la Femei, iar anul următor a jucat pentru Irlanda la Masa 1 femei la Olimpiada din Norvegia. Anul trecut a participat la Olimpiada din Baku, Azerbaidjan.

    Diana a jucat, până anul trecut, toate Campionatele Mondiale de juniori: în 2011 în Brazilia, în 2012 – Maribor, Slovenia, în 2013 – Al-Ain, Emiratele Arabe Unite, 2014 – Africa de Sud, mai notează sursa citată.

    Foto: RTE

  • 5 aşezări românesti mai vechi decât piramidele egiptene

    Sa ne gandim de pilda la culturile Hamangia, Cucuteni ori Boian, intinse la est, respectiv la sud de Carpati, in mare parte pasnice, matriarhale, fascinante, pasionate de frumos, de arta si de olarit.Da, au fost stabilite pe teritoriul Romaniei de astazi cu 3-4.000 de ani inaintea cunoscutilor daci si romani pentru care s-a creat o adevarata obsesie. Nimic rau in asta, daca nu am da insa la o parte si trecuturi mult mai importante, unele care au precedat marile si cunoscutele piramide egiptene, de exemplu!Fac o enumerare de cinci asezari, asadar, in speranta ca poate va incit putin curiozitatea si rascoliti dupa ele in drumurile voastre prin Romania ?

    Varfu Campului, Botosani

    Toata Moldova este plina de urmele civilizatiei Cucuteni. Vorbim despre o cultura care-si are inceputurile pe la 5.500 i.e.n., adica cu 2.000 de ani inainte de construirea primelor piramide egiptene si cu 3.500 de ani inainte de patriarhii din Biblie. E o cultura care a dainuit timp de peste 2.700 de ani si care a lasat in urma ei obiecte uluitoare de arta ceramica, dar si marturii ale unei filosofii de viata atemporale.

    De exemplu, pe teritorul comunei Varfu Campului din Botosani, in punctul numit ‚La Temelii’ (Ionaseni), s-au gasit numeroase fragmente ceramice de culoare neagra, bruna sau galbuie cu lustru si incizii specifice, iar astfel de descoperiri abunda pe tot teritoriul Moldovei, pentru ca civilizatia care le-a lasat in urma se intindea pana hat, departe, in stepele Ucrainei.

    Daca va aflati in zona, atunci ganditi-va la frumusetea culturii care a populat-o si dati o fuga pana la Iasi, pentru a vedea muzeul civilizatiei Cucuteni. Dar va puteti orienta si catre alte obiective turistice locale precum: Conacul Scarlat Rosetti din satul Ionaseni, Conacul Printul Dimitrie P. Moruzi din satul Maghera, Bisericuta de lemn din satul Dobrinauti, Muzeul Etnografic local si nu in ultimul rand, Rezervatia de stejari multiseculari din Parcul Conacului Moruzi.

    Harsova, asezare veche de sapte milenii

    Da, Harsova este o localitate cu vechime de sapte mii de ani! In partea de sud-est a localitatii, pe malul Dunarii, se gaseste o asezare neo-eneolitica dezvoltata sub forma unei coline de aproape 12 m ca urmare a distrugerii si refacerilor succesive a locuintelor din lut. Cercetarile de aici au identificat o comunitate care se ocupa cu vanatoarea, pescuitul, cultivarea pamantului si cresterea animalelor. Au fost identificate schimburi comerciale cu comunitati de pe spatii mult mai indepartate. Pe vatra localitatii se gasesc mai multe asezari din epoca bronzului si fierului. In antichitate, comunitatile de aici au cunoscut cea mai mare dezvoltare, atunci dobandindu-si si numele de Carsium.

    Cernavoda si Ganditorul de la Hamangia

    Daca treceti spre mare, opriti un pic la Cernavoda. Si aceasta asezare dainuie, sub o forma sau alta, de peste 7.000 de ani. Aici primele descoperiri apartin culturii Hamangia (eneolitic timpuriu) – mai multe asezari si o necropola (cca. 400 de morminte). Tot aici a fost descoperit Ganditorul de la Hamangia alaturi de perechea sa Femeie Sezand, datand din a doua jumatate a mileniului V – inceputul mileniului IV i.Hr.

    Turdas, o asezare de dinainte de piramide

    In apropierea raului Mures a fost descoperita asezarea neolitica de la Turdas care dateaza de dinainte de piramide, pentru ca apartine culturii Vinca-Turdas, contemporana cu etapa timpurie a culturii Cucuteni (5.700 – 4.500 i.e.n.) . Istoricii romani spun chiar ca e primul oras din Transilvania, si printre primele din Europa. Suprafata cercetata de arheologii sibieni a fost de aproximativ 11 hectare, considerata a fi imensa, mult peste orice standard in Europa. Asezarea, estimata la 100 de hectare suprafata, era de fapt un oras, lucru dovedit de existenta fortificatiilor din lemn, unul care includea si niste ritualuri infricosatoare, avand in vedere descoperirea de sacrificii umane la fata locului. Orasul dispunea de un sistem de fortificatie cu porti intarite si turnuri din lemn.

    De asemenea, se pare ca asezarea de la Turdas a fost si un centru regional de productie si distributie a ceramicii, fapt dovedit de descoperirea unui numar foarte mare de cuptoare si obiecte din ceramica, de la vase pana la statuete antropomorfe, zoomorfe si ‚statuete pe tron’ care reprezinta regalitatea – unii dintre primii regi ai continentului european!

    Schela Cladovei, 8.750 de ani de locuire neintrerupta

    Conform concluziilor trase in urma cercetarilor facute la Schela Cladovei din Drobeta Turnu-Severin, se pare ca aici se afla, daca nu cea mai veche asezare umana din Europa, in mod sigur una dintre cele mai vechi. Are urme de locuire continua datand de peste 8.700 de ani!

    Zona a fost locuita inca din cele mai vechi timpuri ale umanitatii, dar cine sa stie asta in Romania? Vorbim de schelete de Homo Sapiens vechi de peste 8.000 de ani, de ateliere, de locuinte, de urmele unei asezari nu doar agrare, ci si de mestesugari, care-si duceau traiul aici acum aproape 9.000 de ani! Au fost descoperite locuinte, vetre rituale si morminte, precum si unelte agricole.

    Un lucru aparte al acestei asezari o reprezinta locuitorii sai preistorici: dupa descoperirea a peste 60 de morminte de inhumatie, s-a observat ca oamenii de aici erau adevarati „uriasi”, de regula avand peste 1,90 m inaltime, fapt neobisnuit pentru zona si timpurile acelei perioade. Mai mult, se pare ca erau consumatori de carne cruda. Raw-veganii ar fi fericiti! Asezarea Schela Cladovei pare sa fie cel putin pana in prezent si cea mai veche asezare omeneasca stabila distrusa printr-un conflict armat.

    Ei? V-am starnit interesul? Merita sa ne limitam numai la istorii tinere de 2000 de ani, cand in realitate detinem mai mult de-atat? ?

    Lucrul care ma doare insa cu adevarat este necunoasterea valorii istorice a locurilor peste care edilii sunt insarcinati sa fie primari. Necunoasterea atat de catre acestia, cat si de catre localnici. In momentul in care vom sti sa ne cunoastem si nu sa ne comparam defavorabil fata de ce au mostenit altii, abia atunci vom fi castigati ca natie.

    Grecii se lauda cu istoria zeilor olimpieni, in timp ce multe dintre legendele lor trimit catre lumea de la nord de Dunare, adica catre pamanturile noastre. De unde le veneau semizeii. De ce ne-o tot ignoram, oare?

    Sursa: http://www.xplorio.ro/5-asezari-romanesti-mai-vechi-decat-piramidele/

     

  • 5 aşezări românesti mai vechi decât piramidele egiptene

    Sa ne gandim de pilda la culturile Hamangia, Cucuteni ori Boian, intinse la est, respectiv la sud de Carpati, in mare parte pasnice, matriarhale, fascinante, pasionate de frumos, de arta si de olarit.Da, au fost stabilite pe teritoriul Romaniei de astazi cu 3-4.000 de ani inaintea cunoscutilor daci si romani pentru care s-a creat o adevarata obsesie. Nimic rau in asta, daca nu am da insa la o parte si trecuturi mult mai importante, unele care au precedat marile si cunoscutele piramide egiptene, de exemplu!Fac o enumerare de cinci asezari, asadar, in speranta ca poate va incit putin curiozitatea si rascoliti dupa ele in drumurile voastre prin Romania ?

    Varfu Campului, Botosani

    Toata Moldova este plina de urmele civilizatiei Cucuteni. Vorbim despre o cultura care-si are inceputurile pe la 5.500 i.e.n., adica cu 2.000 de ani inainte de construirea primelor piramide egiptene si cu 3.500 de ani inainte de patriarhii din Biblie. E o cultura care a dainuit timp de peste 2.700 de ani si care a lasat in urma ei obiecte uluitoare de arta ceramica, dar si marturii ale unei filosofii de viata atemporale.

    De exemplu, pe teritorul comunei Varfu Campului din Botosani, in punctul numit ‚La Temelii’ (Ionaseni), s-au gasit numeroase fragmente ceramice de culoare neagra, bruna sau galbuie cu lustru si incizii specifice, iar astfel de descoperiri abunda pe tot teritoriul Moldovei, pentru ca civilizatia care le-a lasat in urma se intindea pana hat, departe, in stepele Ucrainei.

    Daca va aflati in zona, atunci ganditi-va la frumusetea culturii care a populat-o si dati o fuga pana la Iasi, pentru a vedea muzeul civilizatiei Cucuteni. Dar va puteti orienta si catre alte obiective turistice locale precum: Conacul Scarlat Rosetti din satul Ionaseni, Conacul Printul Dimitrie P. Moruzi din satul Maghera, Bisericuta de lemn din satul Dobrinauti, Muzeul Etnografic local si nu in ultimul rand, Rezervatia de stejari multiseculari din Parcul Conacului Moruzi.

    Harsova, asezare veche de sapte milenii

    Da, Harsova este o localitate cu vechime de sapte mii de ani! In partea de sud-est a localitatii, pe malul Dunarii, se gaseste o asezare neo-eneolitica dezvoltata sub forma unei coline de aproape 12 m ca urmare a distrugerii si refacerilor succesive a locuintelor din lut. Cercetarile de aici au identificat o comunitate care se ocupa cu vanatoarea, pescuitul, cultivarea pamantului si cresterea animalelor. Au fost identificate schimburi comerciale cu comunitati de pe spatii mult mai indepartate. Pe vatra localitatii se gasesc mai multe asezari din epoca bronzului si fierului. In antichitate, comunitatile de aici au cunoscut cea mai mare dezvoltare, atunci dobandindu-si si numele de Carsium.

    Cernavoda si Ganditorul de la Hamangia

    Daca treceti spre mare, opriti un pic la Cernavoda. Si aceasta asezare dainuie, sub o forma sau alta, de peste 7.000 de ani. Aici primele descoperiri apartin culturii Hamangia (eneolitic timpuriu) – mai multe asezari si o necropola (cca. 400 de morminte). Tot aici a fost descoperit Ganditorul de la Hamangia alaturi de perechea sa Femeie Sezand, datand din a doua jumatate a mileniului V – inceputul mileniului IV i.Hr.

    Turdas, o asezare de dinainte de piramide

    In apropierea raului Mures a fost descoperita asezarea neolitica de la Turdas care dateaza de dinainte de piramide, pentru ca apartine culturii Vinca-Turdas, contemporana cu etapa timpurie a culturii Cucuteni (5.700 – 4.500 i.e.n.) . Istoricii romani spun chiar ca e primul oras din Transilvania, si printre primele din Europa. Suprafata cercetata de arheologii sibieni a fost de aproximativ 11 hectare, considerata a fi imensa, mult peste orice standard in Europa. Asezarea, estimata la 100 de hectare suprafata, era de fapt un oras, lucru dovedit de existenta fortificatiilor din lemn, unul care includea si niste ritualuri infricosatoare, avand in vedere descoperirea de sacrificii umane la fata locului. Orasul dispunea de un sistem de fortificatie cu porti intarite si turnuri din lemn.

    De asemenea, se pare ca asezarea de la Turdas a fost si un centru regional de productie si distributie a ceramicii, fapt dovedit de descoperirea unui numar foarte mare de cuptoare si obiecte din ceramica, de la vase pana la statuete antropomorfe, zoomorfe si ‚statuete pe tron’ care reprezinta regalitatea – unii dintre primii regi ai continentului european!

    Schela Cladovei, 8.750 de ani de locuire neintrerupta

    Conform concluziilor trase in urma cercetarilor facute la Schela Cladovei din Drobeta Turnu-Severin, se pare ca aici se afla, daca nu cea mai veche asezare umana din Europa, in mod sigur una dintre cele mai vechi. Are urme de locuire continua datand de peste 8.700 de ani!

    Zona a fost locuita inca din cele mai vechi timpuri ale umanitatii, dar cine sa stie asta in Romania? Vorbim de schelete de Homo Sapiens vechi de peste 8.000 de ani, de ateliere, de locuinte, de urmele unei asezari nu doar agrare, ci si de mestesugari, care-si duceau traiul aici acum aproape 9.000 de ani! Au fost descoperite locuinte, vetre rituale si morminte, precum si unelte agricole.

    Un lucru aparte al acestei asezari o reprezinta locuitorii sai preistorici: dupa descoperirea a peste 60 de morminte de inhumatie, s-a observat ca oamenii de aici erau adevarati „uriasi”, de regula avand peste 1,90 m inaltime, fapt neobisnuit pentru zona si timpurile acelei perioade. Mai mult, se pare ca erau consumatori de carne cruda. Raw-veganii ar fi fericiti! Asezarea Schela Cladovei pare sa fie cel putin pana in prezent si cea mai veche asezare omeneasca stabila distrusa printr-un conflict armat.

    Ei? V-am starnit interesul? Merita sa ne limitam numai la istorii tinere de 2000 de ani, cand in realitate detinem mai mult de-atat? ?

    Lucrul care ma doare insa cu adevarat este necunoasterea valorii istorice a locurilor peste care edilii sunt insarcinati sa fie primari. Necunoasterea atat de catre acestia, cat si de catre localnici. In momentul in care vom sti sa ne cunoastem si nu sa ne comparam defavorabil fata de ce au mostenit altii, abia atunci vom fi castigati ca natie.

    Grecii se lauda cu istoria zeilor olimpieni, in timp ce multe dintre legendele lor trimit catre lumea de la nord de Dunare, adica catre pamanturile noastre. De unde le veneau semizeii. De ce ne-o tot ignoram, oare?

    Sursa: http://www.xplorio.ro/5-asezari-romanesti-mai-vechi-decat-piramidele/

     

  • Studiu Storia.ro: Patru cartiere din Bucureşti, în top 10 al zonelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere

    Astfel, cartierele desemnate de români ca având cel mai bun acces la spaţii de recreere sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan şi Vatra Luminoasă. Între primele zece poziţii mai figurează şi cartierele Noua şi Răcădău din Braşov, Grigorescu şi Gheorghieni din Cluj-Napoca şi Valea Aurie din Sibiu.

    La polul opus, cartierul cu cele mai puţine facilităţi de recreere este Guşteriţa din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeţei şi Brăilei din Focşani, Ciucului din Sfântul Gheorghe şi Mircea cel Bătrân din Iaşi.  Cartiere din oraşe precum Buzău, Brăila, Ploieşti şi Suceava completează clasamentul.

    La nivel de oraşe, primele locuri sunt ocupate de Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc. În clasament mai urmează Slobozia, Piteşti, Cluj-Napoca, Deva şi Târgu Mureş. Ultimele poziţii aparţin oraşelor Brăila, Focşani, Constanţa, Giurgiu, Suceava, Galaţi, Alexandria şi Satu Mare.

    La nivel de regiuni istorice, zona Bucureşti şi Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% şi 41.857 de respondenţi. Transilvania, Crişana şi Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% şi repectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova şi Muntenia ocupă ultimele poziţii.

    ”Accesul la spaţii verzi, săli de sport şi agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci cu siguranţă joacă un rol foarte important în autopercepţia românilor asupra calităţii vieţii în oraşul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerinţa europeană de minimum 26 de metri pătraţi de spaţii verzi per cap de locuitor. În ceea ce priveşte oferta de locuinţe noi la nivel naţional, facilităţi precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des şi, cu siguranţă, influenţează preţul şi decizia de achiziţie a unei locuinţe în dauna alteia.” menţionează Sorin Bălan,  Head of Storia.ro şi OLX Imobiliare.

    Bucureşti, pe poziţia numărul 7

    Cu 4.506 hectare de parcuri şi spaţii verzi, peste 20 de cinematografe şi sute de săli de sport,  Capitala ocupă poziţia a şaptea în clasamentul oraşelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere.

    Peste 40.000 de bucureşteni au votat zonele Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan, Vatra Luminoasă şi Balta Albă ca fiind cele care se bucură de cele mai avantajoase facilităţi de recreere. Floreasca, Aviaţiei şi Basarabia completează primele zece locuri. Cartierele evaluate de localnici ca fiind mai puţin avantajoase sunt Militari, Alexandriei, Rahova, Fundeni şi Lujerului. Zonele Unirii, Vitan, Timpuri Noi şi Cotroceni se regăsesc la mijlocul clasamentului.

    În Oradea, cartierele fruntaşe sunt Ioşia-Nord, Rogerius şi Centru Civic. Zonele cele mai neavantajoase sunt Episcopia Bihorului, Centura şi Oancea.

    Pentru braşoveni, cartierele Noua, Răcădău şi Schei le oferă locuitorilor cel mai bun acces la facilităţi de recreere. La polul opus, se regăsesc Triaj, Florilor şi Bartolomeu.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cartierele cele mai avantajoase sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Gruia, la coada clasamentului regăsindu-se zone precum Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

    Timişorenii au desemnat cartierele Soarelui, Complex Studenţesc şi Bucovina ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al accesului la facilităţi de recreere. Aeroport, Buziaşului şi Bălcescu ocupă ultimele poziţii.

    Ieşenii au votat Copou, Tomeşti şi Tătăraşi ca fiind zonele cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităţilor de recreere, în timp ce ultimele poziţii sunt ocupate de cartierele Mircea cel Bătrân, Cug şi Baza 3.

    În oraşul Sibiu, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie, Ştrand şi Valea Dumbrăvii, iar Hipodrom 4, Vasile Aaron şi Hipodrom 1 ocupă ultimele poziţii din clasament. 

  • Studiu Storia.ro: Patru cartiere din Bucureşti, în top 10 al zonelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere

    Astfel, cartierele desemnate de români ca având cel mai bun acces la spaţii de recreere sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan şi Vatra Luminoasă. Între primele zece poziţii mai figurează şi cartierele Noua şi Răcădău din Braşov, Grigorescu şi Gheorghieni din Cluj-Napoca şi Valea Aurie din Sibiu.

    La polul opus, cartierul cu cele mai puţine facilităţi de recreere este Guşteriţa din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeţei şi Brăilei din Focşani, Ciucului din Sfântul Gheorghe şi Mircea cel Bătrân din Iaşi.  Cartiere din oraşe precum Buzău, Brăila, Ploieşti şi Suceava completează clasamentul.

    La nivel de oraşe, primele locuri sunt ocupate de Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc. În clasament mai urmează Slobozia, Piteşti, Cluj-Napoca, Deva şi Târgu Mureş. Ultimele poziţii aparţin oraşelor Brăila, Focşani, Constanţa, Giurgiu, Suceava, Galaţi, Alexandria şi Satu Mare.

    La nivel de regiuni istorice, zona Bucureşti şi Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% şi 41.857 de respondenţi. Transilvania, Crişana şi Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% şi repectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova şi Muntenia ocupă ultimele poziţii.

    ”Accesul la spaţii verzi, săli de sport şi agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci cu siguranţă joacă un rol foarte important în autopercepţia românilor asupra calităţii vieţii în oraşul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerinţa europeană de minimum 26 de metri pătraţi de spaţii verzi per cap de locuitor. În ceea ce priveşte oferta de locuinţe noi la nivel naţional, facilităţi precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des şi, cu siguranţă, influenţează preţul şi decizia de achiziţie a unei locuinţe în dauna alteia.” menţionează Sorin Bălan,  Head of Storia.ro şi OLX Imobiliare.

    Bucureşti, pe poziţia numărul 7

    Cu 4.506 hectare de parcuri şi spaţii verzi, peste 20 de cinematografe şi sute de săli de sport,  Capitala ocupă poziţia a şaptea în clasamentul oraşelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere.

    Peste 40.000 de bucureşteni au votat zonele Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan, Vatra Luminoasă şi Balta Albă ca fiind cele care se bucură de cele mai avantajoase facilităţi de recreere. Floreasca, Aviaţiei şi Basarabia completează primele zece locuri. Cartierele evaluate de localnici ca fiind mai puţin avantajoase sunt Militari, Alexandriei, Rahova, Fundeni şi Lujerului. Zonele Unirii, Vitan, Timpuri Noi şi Cotroceni se regăsesc la mijlocul clasamentului.

    În Oradea, cartierele fruntaşe sunt Ioşia-Nord, Rogerius şi Centru Civic. Zonele cele mai neavantajoase sunt Episcopia Bihorului, Centura şi Oancea.

    Pentru braşoveni, cartierele Noua, Răcădău şi Schei le oferă locuitorilor cel mai bun acces la facilităţi de recreere. La polul opus, se regăsesc Triaj, Florilor şi Bartolomeu.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cartierele cele mai avantajoase sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Gruia, la coada clasamentului regăsindu-se zone precum Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

    Timişorenii au desemnat cartierele Soarelui, Complex Studenţesc şi Bucovina ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al accesului la facilităţi de recreere. Aeroport, Buziaşului şi Bălcescu ocupă ultimele poziţii.

    Ieşenii au votat Copou, Tomeşti şi Tătăraşi ca fiind zonele cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităţilor de recreere, în timp ce ultimele poziţii sunt ocupate de cartierele Mircea cel Bătrân, Cug şi Baza 3.

    În oraşul Sibiu, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie, Ştrand şi Valea Dumbrăvii, iar Hipodrom 4, Vasile Aaron şi Hipodrom 1 ocupă ultimele poziţii din clasament. 

  • Compania FM Logistic aniversează 50 de ani de existenţă pe piaţă

    FM Logistic operează în 6 sectoare principale- alimentar, retail, industria  bunurilor de uz casnic şi îngrijire personală, cosmetic/ produse de lux, farmaceutic, produse industriale şi electronice, este prezentă pe 3 continente, în 5 regiuni (Europa de Vest, Europa Centrală, Europa de Est, Asia şi America Latină), are 23,300 angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 1 miliard euro realizată în proporţie de 63% în afara Franţei. Compania reprezintă unul dintre cei mai importanţi jucători logistici internaţionali care oferă soluţii logistice pentru optimizarea operaţiunilor din cadrul lanţului global de aprovizionare, de la depozitare şi distribuţie până la co-packing şi Supply Chain Management. 

    Planul de dezvoltare FM Logistic se bazează pe lângă expansiunea geografică şi pe inovaţie, aceasta realizându-se în conformitate cu normele pentru protejarea mediului. FM Logistic este pionier în crearea unor soluţii logistice inovatoare (AGV, drone, roboţi), fiind una dintre companiile care au implementat “pooling-ul” o soluţie inovatoare de consolidare a mărfurilor de acelaşi profil şi ale cărei rezultate au fost recunoscute, aducând numeroase premii de-a lungul anilor (premiată la SITL- târgul internaţional de servicii de logistică şi transport) sau crearea Collaborative Routing Centres (CRC®) în 2015.

    Având în vedere tendinţele de consum, în 2015 FM Logistic a dezvoltat soluţia CityLogin – soluţie ecologică de distribuţie în interiorul oraşelor în conformitate cu solicitările de sustenabilitate la nivel European, implementată iniţial în Roma, apoi în Madrid şi Paris, şi în curând Milano, Varşovia şi Moscova.

  • FOTO Noaptea Muzeelor 2017: Peste 13.000 de vizitatori au admirat expoziţiile Muzeului Municipiului Bucureşti

    Reprezentanţii Muzeului Municipiului Bucureşti au anunţat că obiectivele culturale care ţin de acesta au fost vizitate de aproxmativ 13.000 de persoane. Vizitatorii au avut ocazia de a vizita Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, proaspăt renovat, care a revenit la Noaptea Muzeelor după o perioadă de absenţă. Casa Filipescu-Cesianu a participat anul acesta cu Muzeul Vârstelor, primul muzeu de antropologie urbană din România, inaugurat în decembrie 2016.

    “Anul acesta, Muzeului Municipiului Bucureşti a organizat, în premieră, evenimente speciale la toate cele 9 instituţii culturale aflate în componenţa sa. Pe lânga expoziţii, vizitatorii au beneficiat de concerte, spectacole de poezie şi muzică, statui vivante şi re-enactment istoric. Expoziţii inedite, precum „Maşinile lui Leonardo da Vinci”, „Pinacoteca Bucureştiului – un proiect interbelic”, „Scurta istorie a revanşei. Duel sau crimă?” (Palatul Sutu ), „Fraţii Minovici – Pionierat medical şi univers spiritual” (Muzeul Nicolae Minovici), „Obiecte preistorice din colecţia Severeanu” sau „Istoria circulaţiei monetare în Bucureşti şi în împrejurimi” (Muzeul George Severeanu) au adus o nouă perspectivă culturală şi au dezvăluit din secretele altor timpuri”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de Muzeul Municipiului Bucureşti.

    Potrivit reprezentanţilor instituţiei, după programul Nopţii Muzeelor, pe 21 mai 2017, la Casa Filipescu-Cesianu se vizitează doar expoziţia „În apropierea sfinţilor – Frescele Mânăstirii Vacăreşti după 40 de ani” – corpul Lapidarium, între orele 10.00-18.00, iar accesul se face pe bază de bilet (5 lei bilet intreg, 2 lei bilet cu reducere pentru elevi, studenti, pensionari, grupuri organizate). Iar la Palatul Şuţu se pot vizita doar expoziţiile temporare aflate la parterul instituţiei, între orele 10.00-18.00: „Maşinile lui Leonardo da Vinci” (20 lei bilet intreg, 10 lei bilet cu reducere pentru elevi, studenţi, pensionari, grupuri organizate), „Vindecări miraculoase – Theodor Pallady” şi „Fotografii din Bucureştiul interbelic marca Ebner”(5 lei bilet intreg, 2 lei bilet cu reducere pentru elevi, studenti, pensionari, grupuri organizate).

    Şi anul acesta, Noaptea Muzeelor a scos mii de oameni din casă pentru a vizita gratuit cele mai impotante obiective culturale. De exemplu, la muzeul Antipa s-a aşteptat mai bine de o oră şi jumătate, coada având sute de oameni care aşteptau să vadă exponatele.

    Noaptea Muzeelor este un eveniment european desfăşurat la nivel internaţional şi aflat anul acesta la a 13-a ediţie. Peste 3.000 de muzee şi instituţii culturale din 30 de ţări europene îşi deschid porţile în aceeaşi noapte.