BusinessMagazin

Tag: credit

  • Programul ”Prima Casă”, modificat. Cine se mai încadrează în noile condiţii

    Se pot cumpăra locuinţe ANL

    „Beneficiarii pot achiziţiona sau construi în cadrul programului următoarele tipuri de locuinţe: a) locuinţe noi, destinate achiziţionării, inclusiv cele construite prin programele derulate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL), pentru care documentele de recepţie la terminarea lucrărilor de construcţii noi s-au efectuat cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului garantat”, se arată în actul normativ.

    Plafon de 2,5 miliarde

    Pentru anul 2017, se alocă un plafon al garanţiilor care pot fi emise potrivit art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările şi completările ulterioare, de 2,5 miliarde lei.

    Limite de creditare

    Credit maxim pentru locuinţele noi – 70.000 de euro

    Credit maxim pentru locuinţele vechi – 60.000 de euro

    Credit maxim pentru construirea locuinţei individuale – 70.000 euro

    Credit maxim pentru construirea locuinţei în regim asociativ – 75.000 euro

    ”Creditul acordat persoanelor fizice în cadrul programului, exclusiv dobânzile şi comisioanele bancare şi alte sume datorate de beneficiar în baza contractului de credit, care va acoperi maximum 95% din preţul de achiziţie al locuinţei care nu îndeplineşte condiţiile pentru a fi încadrată în categoria locuinţelor noi sau consolidate, prevăzut în antecontractul de vânzare-cumpărare, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinţei, dacă preţul de achiziţie a locuinţei este mai mic sau egal cu 60.000 euro sau maximum 57.000 euro, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinţei, dacă preţul de achiziţie a locuinţei este mai mare de 60.000 euro”, se mai arată în actul normativ.

    Cititi mai multe pe www.libertatea.ro

  • Românul care a lucrat în SUA şi Marea Britanie, iar acum construieşte o nouă piaţă în România

    După ce a lucrat în Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie, românul Ciprian Nicolae a decis să facă un pas în carieră mai aproape de casă, în Polonia. Numirea lui la conducerea firmei poloneze Credit Value Investments coincide cu venirea companiei în România şi începutul dezvoltării unei pieţe aflate într-un stadiu incipient: private debt-ul, despre care el spune că va atinge pragul de 1 miliard de euro în cinci ani.

    „Visez la momentul în care în România motorul economiei va fi capitalul privat, orientat nu în jurul activităţii de consum, ci în producţie, creând un lanţ de valoare adăugată care să rămână înăuntrul ţării”, spune Ciprian Nicolae, directorul companiei poloneze Credit Value Investments (CVI), liderul pe piaţa de private debt din Europa Centrală şi de Est. Răspunde astfel la întrebarea legată de potenţialul de dezvoltare a economiei locale, piaţă pe care compania pe care o conduce a intrat în toamna anului trecut. CVI este o companie independentă de investiţii fondată în 2012 în Polonia; până în prezent, aceasta a realizat 500 de tranzacţii în peste 200 de companii din segmentul IMM şi gestionează active în valoare de peste 750 milioane de euro. Pe piaţa locală, şi-a anunţat prezenţa din octombrie 2016, iar pentru anul în curs, are ca obiectiv un nivel de finanţare pentru IMM-urile locale în valoare de 100 de milioane de euro.

    Întrebat cât timp petrece în România, Nicolae răspunde sincer „insuficient”: „Mă reîntorc cu plăcere atunci când găsesc o modalitate mai eficientă de a contribui la activitatea societăţii decât în momentul de faţă. Ce mi-ar plăcea să fac? Nu vreau să îmi îngădui luxul de a visa cu ochii deschişi, mă bucur de şansa actuală de a crea un impact imediat”; un prim pas în acest sens a fost extinderea activităţilor companiei poloneze pe piaţa locală. Drumul lui Ciprian Nicolae spre Polonia nu a fost unul direct, ci a început în New York, în compania de consultanţă şi audit KPMG; a continuat cu Londra, unde a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Deutsche Bank, iar apoi cu funcţia de director la Citigroup, tot în Londra. „Am început, ca mulţi dintre colegii mei, o carieră într-una din firmele de consultanţă şi audit. Motivul a fost să dobândesc o experienţă maximă într-un interval minim”, îşi descrie Ciprian Nicolae începuturile carierei.

    După trei ani petrecuţi în domeniul consultanţei, a decis să facă următorul pas, în direcţia consolidării experienţei internaţionale. „Observaţi distincţia experienţă-carieră. Nu îmi place să folosesc termenul de carieră, am preferat întotdeauna să mă concentrez asupra experienţelor dobândite. Dacă din acestea reiese o carieră, foarte bine”, descrie el modul în care se raportează la oportunităţile din viaţa sa. A lucrat jumătate de an în Polonia, tot într-o firmă de consultanţă, iar apoi a început un MBA în Franţa, la şcoala de afaceri franceză INSEAD. „Încă din universitate mi-am dorit să dobânesc experienţă în finanţe, ca trader. Cu diploma de MBA, poarta aceasta a fost dechisă.”

    După MBA, Nicolae a dat curs atracţiei faţă de domeniul finanţelor, devenind unul dintre primii români angajaţi de Deutsche Bank în Londra ca trader, în funcţia de associate. Numeşte drept „şansă” următorul prag: după cinci ani, a ajuns să ajute la dezvoltarea businessului de credit trading (trading pe partea de obligaţiuni şi derivative ale corporaţiilor) la Citigroup, în calitate de director. După încă şase ani petrecuţi în Londra, la Citigroup, a decis că era timpul ca, împreună cu familia, să se întoarcă acasă, în Polonia, ţara de origine a soţiei sale. Ca atare, în 2016 a acceptat funcţia de conducere în cadrul firmei poloneze Credit Value Investments, cu ţelul de a dezvolta prezenţa firmei în afara Poloniei.

    Ciprian Nicolae spune că momentul numirii sale la conducerea CVI a coincis cu atingerea de către această companie a unui nivel absolut al activelor sub management care să împingă firma, dar şi să permită acesteia dezvoltarea geografică, de unde şi decizia extinderii în România. „Ne interesează piaţa din România pentru că, din punct de vedere al populaţiei, este a doua piaţă ca mărime după Polonia, în CEE. Am urmărit cu interes contracţia creditelor bancare către firme, ca procent în PIB, şi suntem convinşi că există un potenţial substanţial de cerere care nu a fost încă adresată. Căutam firme cu un plan de business fezabil, cu un istoric bun în termeni de implementare a planurilor de afaceri şi cu o istorie financiară care să sugereze posibilitatea de rambursare”, descrie Nicolae strategia în ce priveşte piaţa locală. Într-o primă etapă, operaţiunile din România vor fi gestionate din Varşovia, iar, în funcţie de cererea locală, compania va decide asupra stabilirii unei prezenţe permanente în România. Intrarea pe piaţa locală, în toamna anului trecut, a început prin tatonări, întâlniri şi cu discuţii referitoare la planurile lor.

    Până acum, Ciprian Nicolae spune că au început şi primele tranzacţii: CVI se află aproape de final în cazul unei tranzacţii şi la jumătatea drumului în cazul altora două; iar directorul CVI se aşteaptă să le închidă pe toate trei până la sfârşitul primului trimestru din 2017. „În general, închiderea unei tranzacţii de finanţare durează până la două luni. Adăugaţi la aceasta faptul că pentru o primă tranzacţie într-o ţară nouă, elemente legale şi administrative duc la o prelungire a primei tranzacţii cu alte două luni, cât şi faptul că în decembrie, apetitul pentru încheierea de tranzacţii al firmelor locale este foarte redus”, explică directorul CVI activitatea firmei pe care o conduce.

  • CEC Bank reduce dobânzile aferente creditelor ipotecare în lei pentru locuinţe

    Lista completă a oraşelor eligibile este disponibilă pe www.cec.ro, informează un comunicat al companiei.

    Pentru creditele ipotecare destinate achiziţionării sau construirii imobilelor situate în respectivele localităţi, clienţii băncii beneficiază de o dobanda ROBOR 6M (rată de dobândă este stabilită în funcţie de indicele ROBOR 6M, actualizabil semestrial în prima zi lucrătoare a semestrului; valoarea indicelui începând cu 3 ianuarie 2017 este de 1,11%) plus 2,40% pe an în cazul in care creditul se achizitioneaza la pachet cu credit prin card, respectiv ROBOR 6M + 2,50% fără achiziţionarea împreună cu credit prin card. Pentru avans egal sau mai mare de 30%, nivelul dobânzii va fi ROBOR 6M + 2,15% p.a. (în cazul în care creditul se achiziţionează la pachet cu credit prin card), respectiv ROBOR 6M + 2,25% p.a. (fără achiziţionarea împreună cu credit prin card.

    Avansul minim este de 15% iar perioada de creditare este de maximum 35 ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de bine arată sistemul bancar

    Şeful bancherilor enumeră principalele preocupări la nivelul sistemului bancar pentru anul 2017: evoluţia dobânzilor aflate la minime istorice, avansul creditelor noi la niveluri de creştere cu două cifre, cel puţin în zona de creditare în moneda naţională, o transparentizare mai mare în relaţia cu clienţii, testul de evaluare a calităţii activelor sistemului bancar (AQR), pregătirea pentru implementarea standardelor financiare internaţionale IFRS 9 din 2018, alături de provocările induse de evoluţiile externe.

    Însă perspectivele pentru acest an sunt poate mai mult ca niciodată legate de încredere, ca atribut principal al pieţei financiare, încredere atât din partea sistemului bancar, cât şi din partea clienţilor, în opinia şefului ARB. În plus, trendul de scădere a ratei creditelor neperformante urmează să continue şi în acest an. Cu o rată a creditelor neperformante de 10% la nivelul sistemului bancar, suntem exact la trecerea de la nivelul de alertă la un nivel acceptabil, în evaluarea europeană, îndreptându-ne către zona calmă de credite neperformante, de sub 5%, mai spune Oprescu.

    „Eu cred că sistemul bancar arată bine în momentul de faţă şi este «cu arma la picior» – are şi baza de capital necesară ca să înceapă o finanţare sustenabilă pe termen lung a economiei româneşti în vederea realizării obiectivului său primar, anume acela de finanţare a creşterii economice, şi are şi lichiditatea necesară să o facă. Sunt cele două elemente de care sistemul bancar are nevoie”, afirmă Oprescu.

    Ce se întâmplă însă cu cererea de credite? Din perspectiva clientului, accesul la finanţare este considerat ca fiind cea mai mică problemă în clipa de faţă. La nivel european, accesul la finanţare este considerat ca fiind o problemă de sub 15% din agenţii economici şi în România procentul este similar, susţine Oprescu. Bancherii s-au plâns în ultimii ani de lipsa cererii solvabile de credite, însă nici nu au părut să fie dispuşi să-şi asume riscuri prea mari după experienţa anilor trecuţi în care zeci de mii de firme au intrat în insolvenţă şi nu şi-au mai plătit creditele şi zeci de mii de persoane fizice au clacat, iar creditele neperformante au „explodat” în bilanţurilor băncilor.

    Problema pe fond este „de a avea şi noi încredere în noi”, evaluează Oprescu. „Noi suntem în clipa de faţă în acest paradox pe care trebuie să-l rezolvăm cumva: străinii au mai multă încredere în noi”, la nivel macro, poza României este una dintre cele mai frumoase din istoria noastră, dar şi în interiorul UE. „Ne trebuie încredere atât din partea sistemului bancar, cât şi din partea clienţilor sistemului, pentru ca aceşti bani care există şi se pot credita să se ducă în segmentele de care este nevoie în această economie.”

    Şeful ARB apreciază că o revigorare a finanţării antreprenoriatului românesc, a agenţilor economici în general în România este „absolut necesară” şi ea se poate baza pe încrederea companiilor că pot să investească. „Eu cred că în cursul lui 2017 s-ar putea să vedem acest reviriment din punctul de vedere al creditării companiilor. Este o continuare a sincronizării sectorului bancar cu creşterea economică. Trebuie să ne reluăm acest rol de a finanţa creşterea bunăstării, finanţarea expansiunii creditului care se traduce ulterior în creşterea PIB-ului în România.”

    De altfel, sunt create premisele pentru o creştere mai dinamică a creditului privat total, spune Oprescu, dar ar fi de dorit să fie cu accent pe creditarea companiilor. „Este mai facil să realizezi o creştere pe segmentul creditelor pentru persoane fizice, dar este mult mai benefic un avans al creditului neguvernamental prin creditarea persoanelor juridice, mai ales pe termen lung. Sunt necesare investiţii. Totodată, există o problemă de supralichiditate care trebuie angajată. România trebuie să devină mai competitivă.”

    Anul trecut, ritmul de creştere a creditării private a rămas anemic. După primele 11 luni creditarea totală cumula un avans de doar 1%, soldul coborând în jurul a 220 mld. lei (48 mld. euro). În timp ce creditele în lei au fost „pe val“, graţie scăderii dobânzilor, împrumuturile în valută şi-au continuat declinul. „La nivelul întregului credit neguvernamental am cam stat pe loc. Nu am avut o creştere generală amplă a creditului neguvernamental, dar am avut o relocare în structura sa: o creştere de peste 11% a creditului în lei şi o scădere de aproximativ acelaşi nivel a creditului în valută.” Creditele pentru companii în lei înregistrau anul trecut o creştere de doar 2% faţă 2015, în timp ce împrumuturile acordate populaţiei în moneda naţională aveau un ritm de creştere de aproximativ 26%; la valută ambele componente sunt în scădere.

    Ritmurile de creştere ale creditului de consum nu sunt încă îngrijorătoare în ansamblu pentru că dinamica de creştere mare pe creditul de consum în lei trebuie întotdeauna corelată cu scăderea creditului de consum în valută, consideră şefului bancherilor. „La nivelul care ar trebui să devină un indicator de risc – gradul de îndatorare al populaţiei – aceste lucruri se compensează şi creşterea pe poziţii nete este mai mică – ba chiar s-ar putea spune că de fapt se realizează o îmbunătăţire pentru că de fapt unul dintre riscurile care a fost atât de comentat în ultima perioadă – riscul valutar – dispare”.

    Apare însă alt risc – al creşterii dobânzilor aflate la minime istorice, care trebuie luat în calcul, atenţionează şeful ARB. „În prezent creditezi la niveluri istorice minime de dobândă şi te poţi aştepta la eventuale variaţii ale ratei dobânzii in viitor. Şi, ca atare, «stres test-ul» pe care trebuie să şi-l facă fiecare bancă şi fiecare client, legat de ce s-ar întâmpla dacă dobânda de bază ar creşte cu un anumit nivel, este un subiect pentru orice client şi bancă în parte. Nu trebuie să ignorăm acest lucru.”
    De altfel, în urma apariţiei unui nou regulament al BNR în toamna anului trecut, bancherii ar trebui să facă evaluări mult mai consistente cu privire la nivelul de îndatorare şi capacitatea de rambursare la nivelul clientului, aminteşte Sergiu Oprescu. „Este un regulament în baza căruia ne uităm la capacitatea de îndatorare a clientului. Nu este mai restrictiv, ci este vorba despre o atenţie sporită pe care noi o dăm la evaluarea capacităţii de îndatorare; trebuie să evaluăm mai corect veniturile pe care le are clientul. Este o transpunere a unei directive europene, nu este o iniţiativă proprie.”

  • Pentru ce firme e obligatorie plata cu cardul din 2017?

    Va atragem atentia ca, incepand de la 1 ianuarie 2017, in conformitate cu prevederile Legii nr. 209/2016 pentru modificarea si completarea OUG nr. 193/2002, persoanele juridice care efectueaza activitati de comert cu amanuntul si care au inregistrat o cifra de afaceri anuala mai mare de 10.000 euro, sunt obligate sa accepte incasari cu cardurile de debit sau de credit.

    In acest sens, redam mai jos prevederile potrivit carora e reglementata obligatia categoriilor de mai sus de a accepta incasari si prin intermediul cardurilor de debit si al cardurilor de credit.

    Art. 1 “Operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publica, precum si institutiile publice care incaseaza impozite, taxe, amenzi, dobanzi, penalitati de intarziere, penalitati si alte obligatii de plata au obligatia sa accepte incasari si prin intermediul cardurilor de debit si al cardurilor de credit”, scrie fiscalitate.ro

  • Pentru ce firme e obligatorie plata cu cardul din 2017?

    Va atragem atentia ca, incepand de la 1 ianuarie 2017, in conformitate cu prevederile Legii nr. 209/2016 pentru modificarea si completarea OUG nr. 193/2002, persoanele juridice care efectueaza activitati de comert cu amanuntul si care au inregistrat o cifra de afaceri anuala mai mare de 10.000 euro, sunt obligate sa accepte incasari cu cardurile de debit sau de credit.

    In acest sens, redam mai jos prevederile potrivit carora e reglementata obligatia categoriilor de mai sus de a accepta incasari si prin intermediul cardurilor de debit si al cardurilor de credit.

    Art. 1 “Operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publica, precum si institutiile publice care incaseaza impozite, taxe, amenzi, dobanzi, penalitati de intarziere, penalitati si alte obligatii de plata au obligatia sa accepte incasari si prin intermediul cardurilor de debit si al cardurilor de credit”, scrie fiscalitate.ro

  • Pentru ce firme e obligatorie plata cu cardul din 2017?

    Va atragem atentia ca, incepand de la 1 ianuarie 2017, in conformitate cu prevederile Legii nr. 209/2016 pentru modificarea si completarea OUG nr. 193/2002, persoanele juridice care efectueaza activitati de comert cu amanuntul si care au inregistrat o cifra de afaceri anuala mai mare de 10.000 euro, sunt obligate sa accepte incasari cu cardurile de debit sau de credit.

    In acest sens, redam mai jos prevederile potrivit carora e reglementata obligatia categoriilor de mai sus de a accepta incasari si prin intermediul cardurilor de debit si al cardurilor de credit.

    Art. 1 “Operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publica, precum si institutiile publice care incaseaza impozite, taxe, amenzi, dobanzi, penalitati de intarziere, penalitati si alte obligatii de plata au obligatia sa accepte incasari si prin intermediul cardurilor de debit si al cardurilor de credit”, scrie fiscalitate.ro

  • 2016: Un an dinamic, cu profit şi active record

    Sistemul bancar a performat bine în 2016. Creditarea totală s-a menţinut în teritoriul pozitiv, susţinută de avântul împrumuturilor în lei, rata creditelor neperformante a continuat să scadă, îndreptându-se spre 10%. Activele şi profitul au atins nivele record, solvabilitatea a rămas mai mult decât dublă faţă de nivelul impus de reglementări şi lichiditate a fost din belşug. Totodată, consolidarea şi restructurarea sectorului bancar au continuat în acest an, însă ritmul a încetinit. Iar cadrul legislativ incert în domeniul bancar, care părea să genereze în premieră în România „risc sistemic sever”, după cum avertiza BNR în primăvară, nu mai ameninţă atât de dramatic sectorul bancar. Iar legea dării în plată şi cea a conversiei creditelor în franci la cursul istoric ajungând în cele din urmă la Curtea Constituţională.

    Băncile din România au obţinut în primele nouă luni din acest an un profit net de aproximativ 3,7 mld. lei, nivel de 1,6 ori mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ascensiunea profiturilor băncilor a fost susţinută de îmbunătăţirea calităţii portofoliilor şi scăderea provizioanelor, precum şi de activitatea operaţională, creditele noi fiind în creştere. Totodată, avansul veniturilor din comisioane şi marja mare dintre dobânzile la credite şi depozite au susţinut câştigurile instituţiilor de credit. O contribuţie importantă la profiturile băncilor a venit şi din vânzarea acţiunilor deţinute la Visa, în trimestrul al doilea. În primul trimestru din 2016, sistemul bancar avea un profit de circa 1,17 mld. lei; la jumătatea anului, băncile au reuşit să-şi dubleze câştigul la 2,4 mld. lei, iar până în septembrie profitul a continuat ascensiuanea. Atât rentabilitatea activelor (ROA), cât şi rentabilitatea capitalului (ROE) au rămas la finalul primelor nouă luni în teritoriu pozitiv, ajungând la 1,3% şi, respectiv, 12,32%. Mai mult de două treimi din numărul total al instituţiilor de credit de pe piaţa locală au fost pe profit în primele nouă luni din 2016, situaţia îmbunătăţindu-se atât faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi comparativ cu sfârşitul lui 2015. 26 de bănci au raportat profituri după nouă luni, în timp ce 11 au înregistrat pierderi, potrivit datelor Băncii Naţionale.

    Situaţia macroeconomică s-a îmbunătăţit, inflaţia a atins minim istoric după minim istoric, iar BNR păstrat politica monetară relaxată, creditarea totală reuşind să se menţină pe plus. Ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze în acest an, ajungând la 56,2% din total credit. Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut odată cu programul de relaxare monetară derulat de BNR, prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară până la minimul istoric de 1,75%.

    Creditele noi în lei acordate de bănci populaţiei au atins un nou vârf în perioada ianuarie-septembrie 2016, volumul total al finanţărilor noi cumulând 22,7 miliarde de lei, (5 mld. euro), potrivit datelor BNR. Creditul de consum este principalul motor în accelerarea finanţărilor noi acordate populaţiei, împrumuturile pentru nevoi personale reprezentând aproximativ 60% din totalul creditelor de retail acordate în primele nouă luni ale anului, echivalentul a aproape 13,3 mi-liarde de lei, după cum reiese din datele BNR. Finanţările pentru consum au făcut un salt de peste o cincime în acest an faţă de anul trecut, în condiţiile în care dobânzile ajung la circa 8-10% pe an. Iar creditele pentru achiziţia de locuinţe acordate în lei au urcat cu peste 23% în perioada ianuarie-septembrie, până la 8,9 miliarde de lei (2 mld. euro).

  • Unde trăiesc cei mai mulţi dintre miliardarii lumii

    Statele Unite, China şi Rusia sunt ţările în care trăisc cei mai mulţi miliardari din lume, conform raportului Global Wealth 2016 realizat de institutul de cercetare al Credit Suisse. În Europa se află 282 de miliardari, adică mai puţin de jumătate decât în SUA.

    În ultimele 12 luni, averile la nivel global au crescut cu 3,5 mii de miliarde de dolari, la 256 de mii de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o creştere cu 1,4% comparativ cu anul trecut. În total este vorba de peste 2000 de persoane care împart bogaţia în întreaga lume.

    Astfel, cei mai mulţi miliardari trăiesc peste Ocean, în Statele Unite, respectiv 582 de persoane, printre aceştia regăsindu-se cel mai bogat om din lume, Bill Gates, fondatorul Microsoft, a cărei avere este estimată la 78,5 miliarde, Jeff Bezos, fondatorul companiei Amazon, magnatul Warren Buffet şi fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg.

    A doua poziţie este ocupată de China, ţară în care trăiesc 244 de miliardari, urmată de Rusia (96 de miliardari), Germania (82 de miliardari) şi India (80 de miliardari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde trăiesc cei mai mulţi dintre miliardarii lumii

    Statele Unite, China şi Rusia sunt ţările în care trăisc cei mai mulţi miliardari din lume, conform raportului Global Wealth 2016 realizat de institutul de cercetare al Credit Suisse. În Europa se află 282 de miliardari, adică mai puţin de jumătate decât în SUA.

    În ultimele 12 luni, averile la nivel global au crescut cu 3,5 mii de miliarde de dolari, la 256 de mii de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o creştere cu 1,4% comparativ cu anul trecut. În total este vorba de peste 2000 de persoane care împart bogaţia în întreaga lume.

    Astfel, cei mai mulţi miliardari trăiesc peste Ocean, în Statele Unite, respectiv 582 de persoane, printre aceştia regăsindu-se cel mai bogat om din lume, Bill Gates, fondatorul Microsoft, a cărei avere este estimată la 78,5 miliarde, Jeff Bezos, fondatorul companiei Amazon, magnatul Warren Buffet şi fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg.

    A doua poziţie este ocupată de China, ţară în care trăiesc 244 de miliardari, urmată de Rusia (96 de miliardari), Germania (82 de miliardari) şi India (80 de miliardari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro