„Cred că în intervalul 20-30 de ani trecem prin multe schimbări care ne marchează viaţa”, îşi începe Delia Iliasa povestea despre parcursul profesional, iar CV-ul ei este cea mai bună dovadă în acest sens. Spre exemplu, îşi aminteşte ea, când a terminat liceul, visa să devină arheolog: „Arheologia este o pasiune veche care a început odată cu descoperirea activităţii lui Heinrich Schliemann (om de afaceri german şi pionier în arheologie; se crede că munca lui a indus ideea că „Iliada“ lui Homer reflectă evenimente istorice – n.r.)”.
Însă, înainte de a împlini 25 de ani, şi-a schimbat opţiunea în favoarea comunicării: „Cred că mai degrabă am rămas cu senzaţia că am ceva de terminat. Sunt convinsă că, la un moment dat, mă voi întoarce la studiile de istorie”. Odată cu primul ei job, parcursul ei profesional a primit o nouă traiectorie şi menţionează momentul în care a aplicat pentru un post într-un showroom auto din Iaşi, undeva prin anul 2001. „Tocmai intrasem la facultate şi voiam să am o activitate din care să pot economisi nişte bani pentru o vacanţă sau ceva similar”, îşi aminteşte ea. Prin urmare, chiar dacă alegerea de a lucra în domeniul vânzărilor auto a fost mai degrabă una contextuală, acesta a început să îi placă foarte mult şi să o motiveze, iar, după câţiva ani, Iliasa a ajuns să o considere o vocaţie personală.
În 2008 însă, s-a întors la căutările în carieră, care s-au oprit, de această dată, la domeniul marketingului. „Criza economică din acea perioadă a schimbat cursul lucrurilor. Anul următor am condus operaţiunile unei companii de consultanţă cu acţionariat românesc. A fost o perioadă de regăsire şi redefinire”, spune ea. Un an mai târziu a primit propunerea de a lucra în domeniul fitnessului – pe care l-a considerat, de asemenea, tranzitoriu, dar care avea să o îndrepte spre rolul său curent. „Când am acceptat să fac acest pas, mă gândeam că nu voi sta acolo mai mult de şase luni. Cu toate acestea, Club Moving a devenit în foarte scurt timp a doua mea casă. Alături de o echipă de oameni incredibili, am dezvoltat în mai puţin de şase ani o reţea naţională de nouă cluburi de fitness”, îşi descrie ea activitatea în cadrul reţelei de cluburi de sport. În anul 2016, când compania avea deja peste 300 de angajaţi şi colaboratori, World Class, principalul competitor, a decis să preia operaţiunile acesteia: „A urmat o perioadă de integrare a activităţilor celor două entităţi. În tot acest timp, mi-am continuat activitatea, de data aceasta alături de familia extinsă World Class până la finalul lui 2017, contribuind activ la dezvoltarea reţelei şi la creşterea industriei health & fitness la nivel naţional”. De altfel, Delia Iliasa spune că în continuare misiunea de a promova un stil de viaţă sănătos reprezintă una dintre priorităţile ei, astfel trecerea la domeniul medical a fost un pas firesc.
În prezent, este director comercial al Medicover România, rol din care supervizează activitatea departamentelor de vânzări, servicii cu clienţii şi marketing; în aprilie 2018 a devenit şi director naţional al clinicilor Medicover, înglobând aici şi sarcinile operaţionale. „Consider că decizia de a mă alătura companiei Medicover, respectiv acestei industrii atât de complexe, a fost un punct de cotitură pentru mine. Cred că pentru fiecare dintre noi apar în viaţă oportunităţi, dar modul în care ne manifestăm deschiderea faţă de acestea şi cel în care ne asumăm sau nu riscuri este ceea ce ajunge să ne caracterizeze”, îşi descrie Delia Iliasa parcursul. Spune că munceşte mult, concentrându-se suplimentar pe procesul de învăţare. În prezent, urmează şi cursurile Maastricht School of Management, iar anterior a finalizat studiile de drept.
Întrebată dacă a luat în calcul varianta unei cariere internaţionale, Delia Iliasa spune că, chiar dacă a lucrat de-a lungul timpului cu jucători internaţionali, din perspectiva raportării către ei sau din perspectiva colaborării directe, spune că nu a avut niciodată intenţia de a părăsi România. „Îmi doresc nespus ca ţara noastră să crească şi să devină un loc optim pentru generaţia următoare, reprezentată în cazul meu de fiica mea, Alma. Contribuţia fiecăruia dintre noi este importantă în acest context”, răspunde ea.
În ceea ce priveşte activităţile Medicover România, acestea au crescut constant în ultimii doi ani, deopotrivă organic şi prin achiziţii. Delia Iliasa exemplifică prin două tranzacţii importante ale anului trecut, respectiv achiziţia reţelei medicale Phoenix, din sud-estul României (cu puncte de lucru în Craiova, Slatina, Drăgăşani, Caracal), şi preluarea Spitalului Pelican din Oradea.
Iliasa observă că un aspect foarte important al dezvoltării pieţei serviciilor medicale ţine de avansul tehnologic şi de capacitatea operatorilor medicali de a se folosi cât mai mult de instrumentele digitale care ajută la îmbunătăţirea fluxurilor interne, precum şi la experienţa pacienţilor. „În acelaşi timp, nu trebuie să neglijăm importanţa resursei umane. Cred că ar trebui să existe un nivel de atenţie şi investiţii egale în ambele direcţii”, spune ea.
La nivel strategic, spune că sunt din ce în ce mai atenţi la tot ce înseamnă tehnologie, axându-se pe două arii principale. Prima este cea a echipamentelor medicale care înglobează tehnologie avansată, fiind atenţi la modul în care aceste soluţii îi ajută să fie mai rapizi, dar şi la modul în care actul medical poate deveni cât mai puţin invaziv. A doua arie este cea a utilizării tehnologiei în punctele de contact cu clienţii şi pacienţii lor – procese de automatizare, de update tehnic al soluţiilor de call center, precum şi adăugarea unor noi aplicaţii, soluţii de e-contact sau un serviciu de self check in, testat în clinicile din Bucureşti. „Aceste lucruri sunt în plină implementare şi cer din partea noastră implicarea într-un proces de educare continuă şi de adaptare la noile realităţi. Personal, m-am implicat 100% în proiectele de pregătire derulate”, precizează Iliasa.
Iar când vine vorba despre deficitul de personal din piaţa serviciilor medicale, una dintre cele mai mari provocări ale domeniului, Delia Iliasa spune că Medicover a demarat, încă din 2018, o serie de programe care să le permită să contracareze efectele acesteia şi să reţină personalul medical. „Aplicăm astfel de tehnici şi programe de educare şi formare profesională continuă, pe comunicare şi feedback, pe crearea unei strategii de career path şi pe un program coerent de stimulare şi de oferire de beneficii.” În prezent, în cadrul grupului Medicover lucrează peste 2.000 de angajaţi şi colaboratori, dar Delia Iliasa spune că se aşteaptă la o creştere a numărului acestora, în special când vine vorba despre medici şi asistenţi.
Tag: continuare
-
Purcari Wineries, venituri de 138 mil.lei la nouă luni, în creştere cu 22%, şi profit net de 29 mil.lei, în urcare cu 15%
Producătorul de vinuri Purcari Wineries a raportat venituri de 138,6 milioane lei în primele nouă luni ale anului, în creştere cu 22%, şi un profit net de 29,4 milioane lei, cu 15% mai mare decât în perioada similară din 2018, arată datele financiare publicate vineri la BVB.
În acelaşi timp, EBIDTA companiei s-a majorat cu 17%, la 46 milioane lei.
“Suntem satisfăcuţi de rezultatele din primele 9 luni şi aşteptăm încrezători trimestrul 4, care este unul decisiv şi cel mai important, considerând factorul sezonier. Suntem multumiţi de recolta din acest an, un an dificil la nivel global, ceea ce ne pozitionează favorabil din perspectiva cererii şi a preturilor, in timp ce ne pregătim de planurile noastre ambiţioase din 2020”, a comentat Victor Bostan, CEO Purcari Wineries.
Principalele pieţe de desfacere, care au contribuit cel mai mult la creşterea în cifre absolute, sunt România (Ă25%), Moldova (Ă18%) şi China (Ă72%). Creşteri cu ritm de doua cifre se înregistrează şi în Polonia, Ucraina şi Belarus, corespunzător de 19%, 21% şi 23%.
“Referitor la pieţele de capital, suntem multumiţi de creşterea numărului de acţiuni tranzactionate liber la bursa şi de lichiditate, precum şi de lătgirea bazei noastre de investitori dupa ABB-ul Horizon Capital, care a sporit si mai mult atractivitatea acţiunilor noastre” a adăugat Eugen Comendant, COO Purcari Wineries.
Segmentul premium a continuat să aibă rate de creştere peste media pe întreg portofoliu, brandul Purcari înregistrând o creştere de 32% an la an, determinată în principal de continuarea dinamicii pozitive din Romania şi China. Bardar, brand-ul premium în segmentul brandy, de asemenea a continuat pe o traiectorie de creştere accelerată, 25% anual.
Grupul a finalizat în primăvară achiziţia vinăriei Vismos din Republica Moldova, inclusiv 263 hectare de viţă de vie şi o platformă de producere pentru vinificaţia primară. Valoarea achiziţiei este de 2,2 milioane euro, din care 760.000 euro au fost plătite la încheierea tranzacţiei şi 1,49 milioane euro vor fi plătite până în martie 2020. Urmare a acestei achiziţii, suprafaţa totală a viilor operate de grup a crescut până la 1.392 hectare.
Purcari are o capitalizare de 456 milioane lei pe bursa de la Bucureşti, aciunile companiei apreciindu-se de la începutul anului cu 37%, după tranzacţii de 51 milioane lei. În acţionariatul Purcari se află, pe lângă Victor Bostan, fondatorul companiei, o serie de investitori instituţionali, inclusiv Amboselt Universal (25%), Fiera Capital (9,6%), Conseq (6,2%) şi Franklin Templeton, SEB şi East Capital.
-
Care sunt planurile lui Bogdan Enoiu pentru afacerea cu trotinete Flow
„Obiectivul principal este să reducem traficul într-un mod cât mai puţin poluant, care să fie rapid, facil şi care să fie accesibil ca preţ pentru ca oamenii să îl folosească. Sectorul trotinetelor electrice este extrem de dinamic din punctul de vedere al unui business activ în Bucureşti. Piaţa de ridesharing a trotinetelor electrice se află abia în primul an de activitate şi deja sunt mai mulţi jucători care se bat pe o felie de piaţă din Capitală. Noi am lansat serviciul în luna septembrie şi în oraşele Cluj şi Timişoara. Urmează ca în săptămânile viitoare să lansăm serviciul şi în Constanţa, Iaşi şi Craiova”, descrie Bogdan Enoiu, unul dintre acţionarii Flow, ţintele fixate pentru companie.
Lansată în luna mai, aceasta oferă un serviciu de micromobilitate urbană care se bazează pe operarea unei flote de trotinete electrice oferite publicului în sistem de închiriere prin intermediul unei aplicaţii. Flow a luat naştere în luna mai a acestui an, mai exact pe data de 13, iar până în prezent deţine o flotă de 300 de trotinete electrice în Capitală, alte câteva sute de trotinete electrice în oraşele Cluj şi Timişoara şi se pregăteşte de internaţionalizare.
„Aproape închidem un an calendaristic de operare. Rezultatele sunt mulţumitoare. Am atins săptămâna trecută 100.000 de curse în Bucureşti, ceea ce arată cât de mobil este acest serviciu. Pe străzile din Bucureşti, astăzi, sunt în jur de 300 de trotinete, dar numărul lor variază de la o zi la alta. Anul viitor încercăm să lansăm serviciul şi în Belgrad şi pe câteva insule din Grecia, dar şi în alte ţări, unde ne permite buzunarul”, a spus omul de afaceri Bogdan Enoiu. De asemenea, anul viitor, flota ce numără în prezent 300 de trotinete electrice, din Bucureşti, va ajunge la 3.000 de trotinete electrice, „în funcţie şi de cum reglementează Primăria Municipiului Bucureşti acest sector. Se lucrează cu primăria pentru o reglementare a pieţei de sharing de trotinete electrice”.
În ceea ce priveşte încasările companiei după primul an de activitate, valoarea acestora se va ridica la aproximativ 500.000 de euro, însă investiţia în înfiinţarea şi dezvoltarea acestui business este mult mai mare, a continuat Bogdan Enoiu. „Segmentul este foarte dinamic. Serviciul pe care vrei să îl oferi utilizatorului are ca scop să îi uşureze transportul, la preţuri accesibile. Noi încercăm să schimbăm percepţia şi mentalitatea oamenilor în ceea ce priveşte mobilitatea.”
Pentru ca trotinetele electrice să funcţioneze trebuie să fie şi încărcate, astfel că Flow a instalat în oraşele în care este prezent şi staţii de încărcare (dockuri) pentru trotinete electrice. „Noi avem şi un sistem de încărcare a trotinetelor electrice multiplu. Am atins aproape 80 de puncte de încărcare anul acesta. Obiectivul este să ajugem la minimum 150 de dockuri amplasate în cât mai multe locuri. Avem mulţi parteneri, avem o colaborare bună cu primăria, am început să instalăm şi dockuri cu panouri solare în Bucureşti, dar şi în Cluj, Timişoara şi unde urmează să mai deschidem”, a adăugat acţionarul companiei Flow.
El susţine că sistemul de sharing al trotinetelor electrice este util în oraşele dezvoltate din cauza traficului supraaglomerat care îi obligă într-o formă sau alta pe locuitorii acestora să găsească diverse forme alternative de mobilitate.
„Bucureştiul este sufocat practic de maşini, sunt în jur de 1-1,2 milioane de maşini. Problema traficului şi serviciilor publice şi private de transport urban trebuie rezolvată. Pe vremea mea mergeam în autobuz cu uşile deschise, ne ţineam de unde apucam că nu erau destule maşini, dar acum sunt goale, ceva se întâmplă. Soluţii sunt, trebuie să ai un flux mare de maşini şi o bandă corespunzătoare liberă între orele 7 – 9 şi 18 – 20, restul trebuie gândit în funcţie de date. Capacitatea de prelucrare a datelor acum e foarte mare şi cu puţină inteligenţă şi voinţă poţi să optimizezi foarte mult. Dacă ne uităm cu ce pierderi operează STB-ul, cumva bucureştenii subvenţionează multe lucruri. Dacă ne-am aduna resursele de inteligenţă să optimizăm toate fluxurile de date pe care le avem, să oferim o soluţie mai bună de transport, am găsi rezolvări. Putem încerca şi noi să dezvoltăm soluţii, până la urmă este oraşul nostru. Putem pune inclusiv pe maşini şi pe trotinete senzori ca să vedem exact harta de poluare din Bucureşti în timp real”, descrie acţionarul companiei Flow câteva dintre soluţiile care pot fi luate în calcul pentru încercarea redresării traficului din oraşele supraaglomerate.
„Transportul în comun poate fi public sau privat. Ideal e să ai într-un oraş o calitate a vieţii cât mai bună, or parte din această calitate a vieţii este şi toxicitatea oraşului şi cât de mult timp petreci în trafic. Din păcate, în Bucureşti se petrece destul de mult timp în trafic şi mă gândeam la soluţii alternative/creative de transport. Obiectivul nostru este să avem o aplicaţie care să te ajute să ajungi din punctul A în punctul B cât mai ecologic, repede şi ieftin. Cred că este un dezechilibru în ceea ce priveşte folosirea mijloacelor de transport în comun. Dacă ne uităm în autobuze şi tramvaie observăm că nu sunt prea multe persoane care le folosesc, în schimb metroul este folosit intens. Însă cred că preţul unei cartele/ al unui bilet pentru transportul public este prea mic, se poate gândi un tarif care să fie cât mai aproape de realitate, cu diverse facilităţi pentru studenţi, pensionari. Dar unde sunt cele mai scumpe dezvoltări de birouri? Cele de lângă metrou.”
În acest sens, compania Flow a introdus în aplicaţie o nouă metodă de plată, dedicată în special persoanelor care folosesc metroul ca mijloc de transport. Astfel, „când ieşi de la metrou trebuie să scanezi codul de pe cartelă cu ajutorul aplicaţiei, să deblochezi o trotinetă electrică Flow şi mergi 5 minute gratis”, explică Bogdan Enoiu cum funcţionează serviciul.
În plus, reprezentanţii companiei Flow au în plan integrarea serviciului de sharing de autovehicule electrice în cadrul aplicaţiei de închiriere de trotinete electrice Flow, reprezentând o altă modalitate de mobilitate prietenoasă cu mediul înconjurător.
„Încercăm să integrăm şi maşinile electrice sub aceeaşi aplicaţie. În prezent, în aplicaţie sunt disponibile 80 de maşini. Momentan sunt pentru segmentul Business to Consumer (B2C), dar planul nostru este să intrăm în segmentul Business to Business (B2B), adică să oferim pachete de mobilitate urbană pentru companii. Să le punem la dispoziţie maşini pe care să le ofere angajaţilor. Nu este uşor de gândit acest serviciu, poţi începe cu nişa de companii pe care să o lărgeşti din ce în ce mai mult, pentru că şi companiile au şi ele problema cu poluarea. Dar se poate. Banca Comercială Română (BCR) are acest serviciu pe care nu îl operează, dar l-a folosit ca modalitate de marketing mai mult. Noi o să preluăm maşinile şi serviciul şi le vom îngloba în Flow, unde vom dezvolta şi abonamente pentru companii”, a spus Bogdan Enoiu.
De altfel, acţionarul Flow este de părere că dezvoltatorii imobiliari ar trebui să integreze în proiectele lor – de retail, rezidenţiale sau de birouri – un spaţiu dedicat autovehiculelor electrice cu staţii de încărcare şi un spaţiu cu dockuri pentru trotinete electrice ori biciclete. „Dezvoltatorii de birouri trebuie să ofere chiriaşilor ca serviciu staţii de încărcare pentru maşini electrice, staţii de încărcare pentru trotinete. Să se facă şi spaţii pentru un anumit număr de maşini electrice şi docuri pentru trotinete în cadrul proiectelor imobiliare”, a conchis Bogdan Enoiu.
Segmentul de ridesharing de trotinete electrice a fost lansat în urmă cu aproximativ doi ani în San Francisco. În România, serviciul de sharing de trotinete electrice a ajuns la începutul anului în curs, iar după nici aproape un an de activitate piaţa acestora a fost estimată de către jucători din industrie la o valoare aproximativă de 80 de milioane de lei, respectiv 16,8 milioane de euro.
-
Inflaţia continuă să scadă şi ajunge la 3,4% în octombrie
Inflaţia şi-a continuat scăderea şi în luna octombrie a acestui an, când a ajuns la 3,4% de la 3,5% în septembrie şi 3,9% în august, arată datele furnizate marţi de Institutului Naţional de Statistică.
Raportul INS indică o scumpire a preţurilor alimentelor cu 4,16% faţă de perioada similară din 2018, în timp ce serviciile au înregistrat o scumpire de 4,14%, iar mărfurile nealimentare de 2,57%.
Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,3%.
De la începutul anului, cele mai mari creşteri de preţ au fost înregistrate la citrice (25,17%), cartofi (19,8%) şi fructe şi conserve din fructe (16,02%), în timp ce ouăle s-au ieftinit cu aproape 3%, iar gazele cu 4,3%.
(Sursa:INS)
Rata anuală a inflaţiei IPC a scăzut în luna septembrie la 3,5% de la 3,9% în luna august, revenind astfel la limita de sus a intervalului de variaţie al ţintei. BNR a ajustat în noiembrie prognoza de inflaţie pentru sfârşitul anului 2019 la 3,8%, cu 0,4 puncte procentuale sub estimarea din vară, iar pentru sfârşitul anului 2020 rata anuală a inflaţiei este prognozată la 3,1%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale.
Evoluţia inflaţiei este influenţată şi de conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, mai ales în contextul calendarului electoral 2019-2020.
Potrivit lui Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania, dinamica anuală a preţurilor de consum se va tempera (pe indicele armonizat UE) de la 4,1% în 2018 la 3,9% în 2019, respectiv 2,9% în 2020, urmată de accelerare la 3,3% an/an în 2021.
-
McDonald`s îl dă afară pe directorul de resurse umane la doar o zi după ce l-a concediat pe CEO-ul Steve Easterbrook
Şeful pe resurse umane al McDonald`s, David Fairhurst, este al doilea executiv al gigantului care pleacă din companie după ce lanţul de fast-food l-a concediat pe CEO-ul Steve Easterbrook, pentru că a întreţinut relaţii amoroase cu o angajată – încălcând politicile companiei.
Pleacarea lui David Fairhurst, care a fost numit chief people officer de către Easterbrook în 2015, a fost confirmată pentru FT de surse din piaţă. Compania nu a comentat.
McDonald`s a anunţat duminică plecarea lui Steve Easterbrook susţinând că aceasta a „violat politicile companiei şi a demonstrat o judecată precară prin implicarea în relaţii amoroase consensuale cu o angajată”.
Cu toate acestea, compania a anunţat luni că tratează problema ca pe o terminare de contract „fără cauză exacta”, ceea ce îi permite lui Easterbrook să primească mai multe beneficii de plecare – dacă este de accord să nu lucreze la rivali precum Burger King şi Starbucks pentru următorii doi ani, sau să comenteze compania McDonald`s pe Twitter sau Facebook.
Compania a agreat să îi plătească lui Easterbrook salariul pe şase luni şi îi permite să îşi vândă majoritatea acţiunilor şi să exercite opţiunile acordate.
Pachetul de exit include jumătate din salariul lui de bază pe şase luni de 1,34 milioane dolari, ceea ce înseamnă că el va pleca cu peste 650.000 de dolari.
Potrivit unor documente înregistrate la Securities and Exchange Comission (SEC), autoritatea de supraveghere financiară din SUA, Easterbrook nu are voie să scrie o carte despre companie sau să ofere interviuri legate de timpul său la conducerea companiei, în următorii cinci ani, fără acordul McDonald`s.
-
Pierderile gigantului bancar Deutsche Bank continuă: Nemţii anunţă pierderi de peste 800 milioane euro
Gigantul bancar Deutsche Bank a raportat miercuri piederi nete de 832 milioane de euro pentru al treilea trimestru din 2019, mai mari decât aşteptau analiştii, în contextul în care banca trece printr-un plan masiv de restructurare, potrivit CNBC.
Analiştii se aşteptau la pierderi de 778 milioane euro, versus 832 milioane euro înregistrate de bancă, potrivit datelor Refinitiv.
Comparativ cu anul trecut, Deutsche Bank a raportat în T3 2018 un profit net de 229 milioane de euro, însă este de precizat că în T2 2019 a înregistrat pierderi de 3,15 miliarde euro.
Veniturile nete totale s-au situat la 5,3 miliarde euro în al treilea trimestru din 2019, în comparaţie cu venituri de 6,2 miliarde euro în aceeaşi perioadă a anului trecut.
„În ciuda faptului că am lansat cel mai cuprinzător plan de restructurare din ultimele două decenii, am livrat profit pe cele patru segmente de core business în timpul trimestrului, am crescut creditarea şi am majorat şi portofoliul de active în gestiune”, spune Christian Sewing, CEO-ul Deutsche Bank.
Creditorul german încearcă să îşi revină încă de la criza financiară din deceniul trecut, şi de la pierderile acumulate în următorii ani de după criza din 2008, când s-a format criza creditului în zona euro.
Mai mult, banca a fost lovită de amenzi de miliarde de dolari, s-a confruntat cu competiţia în creştere, cu o cotă de piaţă mai scăzută atât pe segmentul comercial, cât şi pe cel de investiţii, precum şi cu o serie de schimbări de management.
Anul acesta Deusche Bank a anunţat un plan masiv de restructurare în încercarea de a readuce businessul la viaţă. În acelaşi timp, Sewing a anunţat că banca renunţă la diviziile globale de tranzacţionare, reduce dimensiunea businessului de investiţii şi restructurează mii de poziţii.
Banca germană a anunţat că va concedia 18.000 de persoane la nivel global până în 2022. La finalul T3 2019, Deutsche Bank avea 89.958 de angajaţi, cu 5% mai puţini decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
-
Fuziunile şi achiziţiile din zona medicamentelor generice vor continua în Europa Centrală şi de Est
Tendinta pentru perioada imediat urmatoare (2020-2023) este ca fuziunile si achizitiile (M&A) din segmentul medicamentelor generice din regiunea central-est europeana (CEE) a UE sa continue, in conditiile in care aceasta zona este vazuta inca drept emergenta, anticipandu-se cresterea calitatii serviciilor medicale, ascensiunea sectorului privat si o mai mare convergenta cu regiunea vest europeana (WE) a puterii de cumparare a populatiei.Nu ar fi exclus ca unele companii de medicamente sa adopte un model prin care sa cumpere in zona de distributie si retail, in conditiile in care pentru reducerea costurilor se au in vedere integrari verticale complete si devine interesanta productia de gen (marci fabricate pentru distribuitori sau lanturi de farmacii).Pentru a se intelege spatiul de convergenta, putem arata ca in WE, unei populatii de circa 400 mil locuitori din 16 tari (include Elvetia) ii corespunde o piata farmaceutica de 213 miliarde de Euro (aproximativ 20% din piata mondiala) – la o medie de 530 Euro / locuitor – in timp ce unei populatii de 100 mil locuitori din 13 tari din CEE ii corespunde o piata de mai putin de 20 mld Euro – o medie de 200 Euro / locuitor. Spatiul de convergenta este chiar mai eccentuat in zona medicamentelor fara prescriptie si suplimentelor, in WE media consumului este de circa 3 ori mai mare decat in CEE.In plus, zona este cunoscuta ca un exportator net de medicamente, marile fabrici de medicamente din Polonia, Cehia, Slovenia si Ungaria exportand mai mult de 50% din productia lor, in special in noua Uniune Economica Euro Asiatica (EAEU), Asia Continentala si Orient – astfel ca investitorii financiari si companiile farmaceutice din afara UE vor dori sa preia controlul pentru a le consolida si, primii, pregati pentru un exit in intervalul 2020-2023.De fapt, o cercetare atenta arata ca aceste fuziuni si achizitii sunt raspunsul producatorilor la politicile publice esuate ale multor state europene, care in loc sa puna accentul pe medicamentele generice si biosimilare pun presiune pe preturi, reduc finantarile si introduc in uz multe medicamente noi, scumpe, fara o analiza temeinica de impact terapeutic si de cost – asa cum dealtfel s-a si aratat in articolul IQWIG (institutul de evaluare a tehnologiilor medicale din Germania) publicat recent de BMJ.Cel mai bun exemplu de politici publice ratate pe care industria il semnaleaza ramane Romania, o tara care desi are cea mai mica investitie in alocarea de bani pentru medicamente, mai putin de 74 Euro / locuitor, are un consum de sub 20% de medicamente generice (sub 8% din productie interna) si de sub 10% medicamente biosimilare.Si evident, cresterea costurilor de productie datorita cresterii cheltuielilor cu resursa umana, cu tehnologiile, cu materiile prime (costurile ingredientelor active venite din India si China s-au dublat in ultimii 5 ani din cauza obligatiilor de conformare la legislatia europeana si a razboiului tarifar), cu utilitatile, samd, obliga producatorii de medicamente generice la gasirea de sinergii ale costurilor si de aspiratii la o masa critica a unui portofoliu diversificat. S-a calculat de exemplu, ca legisl> atia europeana care a obligat producatorii de medicamente la securizarea produselor medicamentoase (directiva de serializare) – despre care din ce in ce mai multe voci spun ca este inutila pentru medicamentele generice – a dus la cresterea costurilor de productie cu circa 0,18 Euro / cutie, un cost pe care multi producatori nu si-l vor putea permite.Nu in ultimul rand, un aspect important care va accentua avalansa de fuziuni si achizitii in CEE il reprezinta vecinatatea cu efervescenta EAEU, unde o populatie de circa 250 milioane are un consum de mai putin de 10 mld Euro, o discrepanta evidenta si o oportunitate interesanta – in ciuda unor reglementari nearmonizate si a unor restrictii uneori greu de explicat.Nu exista o regula ci mai degraba un orizont de oportunitate la nivelul fuziunilor si achizitiilor din industria medicamentelor generice, si eventual o reactie la politicile dezarmant de slabe (si in continuare heterogene) din domeniul sanatatii din UE si > mai ales din CEE. La asta ajuta si faptul de deplasarile de capital sunt mai simple, cash-ul usor de procurat iar procesele de integrare se desfasoara mai accelerat decat in trecut.Daca in anii 2000 fuziunile si achizitiile erau parte a unei componente internationale – marile companii farmaceutice si investitorii de tip private equity preluau companii de generice pentru a-si pune amprenta pe extinderea UE si pentru a deservi Asia, America de Sud si Africa emergente – astazi se constata o tendinta de fuziune intre companiile de generice multinationale, care stiu mai bine sa administreze politicile publice restrictive, au invatat si reusesc sa gestioneze presiunile pe cheltuieli si au o mai mare agilitate de extensie in universul pietelor emergente, cu o populatie estimate la 3 miliarde de locuitori. -
Ce se întâmplă în China: FMI anunţă o creştere economică de doar 5,8% pentru 2020
Creşterea economică a Chinei ar putea continua cu o creştere moderată în 2020 – deşi economia mondială şi-ar relua ritmul de creştere – proiectează Fondul Monetar Internaţional (FMI) în cel mai recent raport asupra economiei mondiale.
Astfel, în raportul World Economic Outlook, FMI arată că economia Chinei ar putea creşte cu 5,8% anul viitor – sub ritmul de 6,1% estimat pentru anul 2019.
„Economia Chinei încetineşte, continuând astfel un trend anterior de încetinire, care a început în urmă cu câţiva ani”, spune Tao Zhang, deputy managing director al FMI, citat de CNBC la întâlnirea anuală dintre Banca Mondială şi FMI ce a avut loc sâmbătă la Washington.
Creşterea economică din China a fost de 6,6% în 2018, potrivit datelor FMI.
„În ultimii ani, tot ce se întâmplă în lume – de la tensiuni comerciale, alte forte geopolitice, plus aceste incertitudini din toată lumea – acestea pun presiune constant pe economia Chinei”, adaugă Zhang.
Totuşi, Zhang consideră că acest ritm de creştere este „rezonabil” luând în considerare actuala restructurare economică prin care trece China, în încercarea de a obţine o expansiune economică mai sustenabilă, ceea ce înesamnă să se bazeze mai puţin pe datorie pentru a alimenta creşterea economică şi mai mult pe consumul domestic.
Vineri, China a anunţat că economia a crescut cu 6% în T3 2018, cel mai slab ritm de creştere din 1992 şi până în present, potrivit Reuters.
„Nu te aştepţi la nicio altă economie, indiferent de dimensiunea ei, să crească în mod constant cu 10%, sau 7% sau 8%…Deci, cred că vorbim despre o creştere mai calitativă, de o sustenabilitate mai mare. 5,8%, sau orice alt număr din vecinătatea lui, este rezonabil”, adaugă Zhang.
-
Valul de concedieri continuă să răvăşească băncile: Unul dintre giganţii bancari din Germania lasă fără loc de muncă 9.000 de oameni
Gigantul bancar Deutsche Bank plănuieşte să îşi reducă personalul din Germania cu 9.000 de poziţii, în contextul unui plan masiv de reorganizare anunţat anterior de bancă, potrivit Bloomberg.
Astfel, creditorul german va aplica circa jumătate din planul de reorganizare în Germania, în contextul în care CEO-ul Christian Sewing a anunţat anterior că mutarea va afecta 18.000 de angajaţi la nivel global.
Deutsche Bank angajează circa 41.700 de persoane în Germania, potrivit datelor de la finele lui 2018, dintr-un total de 91.700 de oameni la nivel global.
Pe lângă Germania, Londra va fi afectată semnificativ, în parte din cauza Brexitului, în timp ce în SUA banca va face mai puţine reduceri de personal prin comparaţie, odată ce finalizează exitul din businessul de tranzacţionare de acţiuni, potrivit sursei citate.
Reorganizarea Deutsche Bank se va concentra pe reducerea de costuri în divizia de retail
La doar două luni după ce a fost numit noul ţar al braţului de retail din Deutsche Bank, Manfred Knof se confruntă cu prima provocare majoră.
În vârstă de 54 de ani, fostul şef al Allianz în Germania, trebuie să îmbunătăţească veniturile operaţiunilor de retail pe plan domestic, în timp ce reduce costurile anuale cu 1,4 miliarde de euro.
Viitorul băncii germane depinde în mare măsură de succesul lui Manfred Knof în divizia de retail, care este o componentă principală din planul masiv de reorganizare al CEO-ului Christian Sewing – prin care acesta a decis să abandoneze ambiţiile de a deveni o forţă pe Wall Street.
„Banking-ul de retail este unul dintre terenurile cheie”, spune unul dintre arhitecţii planului de restructurare anunţat de Sewing, citat de FT.
Planul de restructurare anunţat de Sewing vizează 18.000 de locuri de muncă într-o restructurare de peste 7 miliarde de dolari.
De ce ajunge Deutsche Bank în centrul atenţiei astăzi
Săptămâna aceasta, ţintele diviziei de retail din Deutsche Bank – care are circa 28.000 de angajaţi în Germania şi aduce o treime din veniturile băncii – au ajuns iar în prim-plan în contextul negocierilor dure dintre bancă şi unul dintre cele mai puternice sindicate din ţară.
Sindicatul Verdi cere o creştere salarială de 7% pentru 12.000 de angajaţi ai Postbank, fosta bancă de economii a poştei, pe care Deutsche Bank a cumpărat-o în urmă cu peste un deceniu.
În ultimele săptămâni, Postbank a fost lovită de o suită de plecări de personal. Într-o încercare de a opri această tendinţă, Deutsche Bank a oferit o majorare în negocieri săptămâna trecută.
Britta Lehfeldt, negociatorul-şef al Deutsche Bank a declarat pentru FT că „cea mai recentă ofertă a noastră ne-ar creşte factura cu salariile cu o sumă semnificativă de două cifre, la nivelul milioanelor de euro”. Ea a descris negocierile ca fiind „foarte dificile” însă susţine că atmosfera este constructivă.
În ciuda faptului că executivii au restructurat constant businessul în ultimii ani, raportul cost-venituri în diviziile de private banking şi în divizia comecială a băncii este la nivelul de 95% în prima jumătate a anului 2019. Per total, braţul de retail trebuie să livreze un sfert din restructurarea totală anunţată de Sewing.
„Deutsche nu îşi poate permite efectiv nicio majorare”, potrivit unei surse din apropierea managementului Deutsche Bank.
Potrivit sindicatului Verdi, oferta Deutsche Bank a fost o majorare de 1,7%, versus nivelul de 7% cerut de angajaţi.
„Poziţiile noastre sunt încă foarte departe şi nu îmi este clar dacă putem ajunge la un compromis”, spune Jan Duscheck, negociatorul-şef al sindicatului Verdi.
Aşteptările cu privire la Manfred Knof, care s-a alăturat iniţial băncii în poziţia de şef al diviziei de private banking, sunt ridicate. Unul dintre cei mai mari acţionari ai Deutsche a descris numirea acestuia peste braţul de retail ca fiind excepţională, în contextul în care Frank Strauss, predecesorul acestuia, avea o relaţie prea apropiată de sindicat – ceea ce este un dezavantaj din perspectiva acţionariatului.
Un fost coleg de la Allianz al lui Knof îl descrie ca fiind un „manager nemilos” care nu este prea interesat de sensibilităţile sindicatului şi este determinat să livreze rezultate, potrivit FT.
-
Pădurile amazoniene ard cu bani de la cei mai mari finanţatori ai lumii, care cer altora să fie mai responsabili
Bătălia contra defrişărilor în Brazilia preşedintelui extremist Jair Bolsonaro este o luptă împotriva reţelelor criminale şi corupţiei, contra politicienilor, miliţiilor şi cartelurilor de droguri. Este, de asemenea, o luptă contra capitalismului pur.
În frunte cu Franţa şi Germania, G7, grupul celor mai industrializate naţiuni din lume, s-a angajat să contribuie la protejarea pădurii amazoniene în timp ce incendiile continuau să distrugă unul dintre cele mai importante ecosisteme din lume.
Însă G7 nu poate finanţa cu succes protecţia pădurilor Amazoniei în timp ce băncile şi investitorii din aceste ţări continuă să finanţeze distrugerea lor, scrie EUobserver.
În timp ce Emmanuel Macron şi Angela Merkel au reuşit să strângă de la G7 un sprijin modest de 22 milioane de dolari, pe care Brazilia preşedintelui extremist Jair Bolsonaro l-a respins, companiile financiare din aceste ţări finanţează fermele de bovine şi culturile de soia la o scară de miliarde de dolari în fiecare an.
Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, BNP Paribas, una dintre cele mai mari bănci franceze, şi fondurile americane de investiţii BlackRock şi Vanguard deţin cumulat mai mult de 1,1 miliarde de dolari în datorii la cei mai mari cultivatori de soia şi la cei mai mari trei crescători de bovine şi au în portofoliu acţiuni în valoare de 6 miliarde de dolari la aceste companii. Preşedinţii BlackRock şi Vanguard sunt membri ai acum celebrei Business Roundtable, organizaţia liderilor din business din SUA care spune că responsabilitatea companiilor ar trebui să fie şi faţă de angajaţi, clienţi şi societate, nu doar faţă de acţionari.
Sute de alte instituţii financiare mari din ţările G7 sunt acţionari importanţi şi creditori la firme care schimbă peisajul în Amazonia. Prin aceste participaţii şi deţineri de datorii, companii financiare din Franţa, Germania, SUA şi alte state mari finanţează aceste afaceri care se bazează pe defrişarea padurii amazoniene şi pe alterarea ecosistemelor învecinate la o scară de 2.000 de ori mai mult decât oferta de sprijin a G7.
Zonele de pădure din Brazilia au fost incendiate intenţionat pentru a oferi terenuri pentru producţia agricolă. Totuşi, această producţie nu ar fi posibilă fără creditarea şi investiţiile venite din partea instituţiilor financiare de anvergură globală.
Finanţatori şi investitori de talia BlackRock, BNP Paribas şi Deutsche Bank continuă să finanţeze companiile care beneficiază de defrişarea Amazonului, în ciuda dovezilor privind legăturile companiilor cu defrişările şi planurile viitoare de extindere a producţiei în zonele forestiere.
Iată un exemplu: JBS, cel mai mare ambalator de carne din Brazilia, cu legături cunoscute cu despăduriri violente şi corupţia şi acuzat că foloseşte forţă de muncă în regim de sclavie, primeşte peste 20 miliarde de dolari sub formă de finanţare a datoriei de la instituţii financiare internaţionale. Numai Deutsche Bank deţine acţiuni în valoare de peste 38 mililoane de dolari la JBS.
Finanţarea operaţiunilor de bovine ale JBS continuă chiar şi în condiţiile în care JBS are în plan noi instalaţii de ambalare a cărnii, încurajând extinderea creşterii animalelor pentru sacrificare în Amazonia şi biomul – complex de ecosisteme vast – Cerrado, extrem de important pentru planetă.
Deşi producţia de bovine şi soia joacă un rol important în economia Braziliei, cercetările arată că există suprafeţe suficiente de terenuri potrivite pentru producţia agricolă, dar degradate, care ar putea permite o producţie extinsă fără a sacrifica pădurile sau savanele. Finanţarea continuă a companiilor precum JBS vine în ciuda angajamentelor băncilor investitoare de a rezolva problema defrişărilor pentru producţia de materii prime precum soia şi carnea de vită.
Spre exemplu, Deutsche Bank are un cadru de politică socială şi de mediu care arată că este „de preferat” ca producătorii de soia şi bovine să aibă operaţiuni durabile.
Însă o simplă preferinţă nu este suficientă. Atât timp cât activitatea de finanţare va continua să se îndrepte către companii care defrişează pădurea amazoniană şi alte zone valoroase pentru mediu, companiile vor continua să taie pădurile.
Larry Fink, directorul executiv al BlackRock, companie care are sub administrare investiţii de 6.000 de miliarde de dolari, ţine ca publicul să ştie că îşi foloseşte influenţa enormă pentru a presa companii să „servească unui ţel social”. El le-a scris anul trecut firmelor în care fondul său investeşte să ia în considerare „impactul pe care-l au asupra mediului” şi ameninţările schimbărilor climatice.
„Stakeholderii presează companiile să se implice în chestiuni politice şi sociale sensibile, mai ales când guvernele nu reuşesc să o facă eficient”, le-a comunicat investitorul firmelor.
Astfel, problema finanţării conservării ecosistemelor alimentate de Amazon şi a combaterii incendiilor devine cum să se definanţeze distrugerea pădurii. Băncile şi toate instituţiile de finanţare trebuie să adopte politici mai puternice pentru a solicita companiilor să funcţioneze sustenabil.
Profitând de nevoia de a avea acces la împrumuturi şi capital de afaceri fundamental, o bancă sau instituţie de finanţare poate face ca o companie să se confrunte cu presiuni pozitive pentru a adopta practici de aprovizionare şi producţie durabile.
De asemenea, consumatorii joacă un rol indirect în finanţarea acestor companii prin intermediul fondurilor de pensii. Fondul de Pensii Canadian, de exemplu, deţine o participaţie de 40% în Glencore Agriculture, un trader de materii prime imens care defrişează cu bună ştiinţă pentru a produce soia în Amazonia, conform Bloomberg.
A da vina doar pe fermieri pentru incendiile care distrug pădurea Amazonului înseamnă să ignori sistemul economic mai larg care închide ochii la, sau chiar recompensează, tăierea pădurilor.
Dacă finanţatorii şi, la rândul lor, companiile pe care le finanţează ar solicita sisteme de asigurare pentru a împiedica aducerea pe pieţe a produselor care au legătură cu defrişarea, implicaţiile ar fi resimţite pe întregul lanţ de aprovizionare, până la fermierii din teren.
Aceşti finanţatori au puterea nu numai de a lăsa fără finanţare activităţile de defrişare, ci pot oferi stimulente financiare pentru o producţie durabilă. În timp ce o acţiune internaţională este necesară, în special din partea G7, leadershipul ţărilor ca Franţa şi Germania trebuie să fie însoţit şi de acţiunea comunităţii financiare din aceste ţări. În caz contrar, istoria se va repeta.
După cum scrie Washington Post, crescătorii de bovine din Brazilia „şi-au împins efectivele în Amazon, defrişând complet şi arzând pădurea pe măsură ce avansează” pentru a răspunde cererii crescânde de carne de vită exportată de firmele braziliene în China, Iran, Egipt, Rusia şi Statele Unite.
Aproximativ o treime din carnea de vită este exportată de JBS. În SUA, unul din importatori este chiar guvernul. Dar, chiar dacă Fink a cerut public liderilor de afaceri să ia în considerare impactul lor asupra mediului, BlackRock şi-a mărit participaţia la JBS cu 41 de milioane de dolari între 2016 şi 2018, conform cercetărilor publicate de Prietenii Pământului.
Din documente reiese însă şi că BlackRock a votat contra alegerii a cinci din nouă directori ai JBS anul trecut în urma unui scandal de corupţie.
Biroul pentru Jurnalism de Investigaţie, The Guardian şi Repórter Brasil au arătat în februarie că o companie gigant de ferme de bovine a fost amendată pentru defrişări în pădurea amazoniană a livrat sute de animale crescute în Amazonia altor ferme pe care firma le deţinea pentru îngrăşat. Bovinele au ajuns apoi la abatoarele JBS.
BlackRock nu este singurul care a găsit oportunităţi de investiţii în fermele amazoniene. Cei mai mari 20 de investitori europeni şi americani ai JBS deţin aproape 500 de milioane de acţiuni la această companie, evaluată la 2 miliarde de dolari.
Însă, alături de BlackRock, Capital Group, Fidelity Investments şi Vanguard au cele mai importante participaţii.
În august, Business Roundtable, asociaţia executivilor multora dintre cele mai mari corporaţii americane, şi-a schimbat enunţul privind „scopul unei companii“. Astfel, spun liderii de business, deciziile nu ar mai trebui să ia în considerare doar cum să fie realizat profit pentru acţionari, ci să-i ia în calcul pe toţi cei care au interese la companie, adică pe angajaţi, clienţi şi societatea în general – stakeholderii.
Amazonia a fost lovită de peste 74.000 de incendii de vegetaţie anul acesta, număr în creştere cu peste 80% faţă de aceeaşi perioadă din 2018. Multe dintre incendii sunt sezoniere, dar pentru o parte din ele au fost identificaţi ca vinovaţi crescători de vite care, încurajaţi de retorica anticonservaţionistă a preşedintelui Jair Bolsonaro, au folosit focul pentru a curăţa terenurile. Defrişările s-au accelerat de când Bolsonaro a preluat preşedinţia, notează Financial Times. De asemenea, de la venirea lui Bolsonaro agenţia guvernamentală care a amendat compania gigant pentru defrişare şi-a pierdut un sfert din finanţare. Preşedintele, fost ofiţer în armată cu înclinaţii de extremă dreapta, este poreclit „Căpitanul Drujbă”.
