BusinessMagazin

Tag: concept

  • O româncă povesteşte cum a primit bani de la guvernul britanic pentru a porni o afacere la Londra

    „Pentru mine, mirajul Londrei a început încă de la 14 ani. Mama mea a fost profesoară de limba engleză şi a decis să transforme pasiunea într-un business şi a înfiinţat o afacere de familie, Shakespeare School. Încă de pe vremea când eram elevă mergeam în Anglia în summer school, erau tabere pentru adolescenţi şi tineri, iar eu eram liderul de grup. Stăteam câte două-trei săptămâni într-un campus universitar şi experimentam cultura de acolo, şi încă de-atunci mi-am setat ca obiectiv să mă întorc în Anglia, nu doar pentru două săptămâni, ci pentru studii.“

    Irina Alionte a studiat administrarea afacerilor la Warwick Business School, una dintre cele mai bune şcoli de business din Europa, şi a pornit afacerea Club Cardio, un concept care îmbină dansul şi sportul pentru a menţine forma fizică a participanţilor. „Am participat la un show de business, un fel de expoziţie care se organizează în fiecare an la Londra şi în cadrul căruia găseşti toate lucrurile de care ai nevoie ca să porneşti o afacere. Contabili, designeri de web, mentorat, investitori, seminarii de business, absolut orice îţi trebuie. Genul ăsta de evenimente lipseşte în România.“

    La seminar a intrat în contact cu cea mai mare organizaţie de mentoring din Marea Britanie, Rockstar Group, cu peste 80 de mentori care şi-au vândut fiecare afacerea, în medie, cu 18 milioane de euro. Alionte a avut ocazia să cunoască antreprenori cu experienţă care au crezut în ea şi astfel a primit finanţare şi îndrumare de la cea mai mare organizaţie de mentoring din Marea Britanie. Având susţinerea mentorilor, a reuşit să extindă conceptul de evenimente de fitness în mai multe oraşe din Anglia şi a primit premiul Best Business Growth după doar un an de la înfiinţarea afacerii.

    „Am decis să rămân în Londra, să încep businessul. Testasem deja ideea în campusul universităţii mele, şi, bazându-mă pe succesul pe care l-a avut, m-am dus cu ideea şi la alte universităţi. Am făcut evenimente în mai multe cluburi din Londra, printre care şi Pacha, apoi am contactat cel mai mare lanţ de cluburi din Marea Britanie. Am învăţat de la mentorii mei că cel mai bine este să testezi ideea şi să ceri feedback înainte să treci la acţiune“, spune Alionte. A luat legătura cu reprezentanţii Luminar Group, firmă care deţine peste 50 de cluburi în Marea Britanie, şi le-a propus să monetizeze spaţiile cluburilor la ore când în mod normal nu există nicio activitate. I-a scris direct CEO-ului şi a mizat pe faptul că acest gen de activitate va îmbunătăţi imaginea cluburilor pe fondul promovării unui stil de viaţă sănătos. A primit răspuns la mail în jumătate de oră, iar compania a trimis un membru al echipei la Londra pentru o întâlnire.

  • Povestea festivalului Electric Castle. Cum au reuşit câţiva prieteni din Cluj să aducă zeci de mii de oameni la eveniment

    “Suntem nişte prieteni care şi-au spus «Hai să facem evenimente», evenimentele au crescut şi s-au transformat în Electric Castle“, rezumă clujenii care stau în spatele festivalului axat pe muzica electronică ce adună, de trei ani, zeci de mii de oameni la poalele castelului Bànffy din judeţul Cluj. Mihai Păun (38 de ani), directorul festivalului, Teodor Negrea (35 de ani), directorul artistic, şi Andi Vanca (25 de ani), specialistul în comunicare, sunt tinerii care stau în spatele echipei permanente formate din aproximativ 20 de persoane reunite sub umbrela Boiler Events, cât şi din alte câteva sute de colaboratori pe du-rata celor patru zile de festival organizat în mijlocul lunii iunie.

    „Electric Castle a avut succes pentru că a avut un concept puternic în spate, o combinaţie de muzică bună, castelul şi istoria acestuia, activităţile organizate, comunitatea de oameni cre-ată“, explică ei modul cum festivalul s-a transformat în cel mai mare de pe piaţa locală, cu 100.000 de participanţi estimaţi pentru anul acesta, circa 150 de artişti contractaţi şi un buget pe măsură, de 2 milioane de euro. Dacă, la nivelul pieţei locale, este cel mai mare eveniment de muzică în urma cifrelor înregistrate la primele ediţii, pe plan european clujenii concurează cu festivaluri internaţionale cu tradiţie precum Melt! (Germania), Balaton Sound şi Volt (Ungaria), I Love Techno (Belgia), Sea Dance Festival (Muntenegru), toate cu bugete de milioane de euro.

    Conturarea proiectului Electric Castle a început în 2010, odată cu deschiderea clubului Boiler din Cluj-Napoca de către Teodor Negrea, într-un spaţiu atipic la vremea respectivă. „Am ales subsolul fostei Fabrici de Pensule din Cluj-Napoca. Era inedit să vii într-un spaţiu de genul acesta cu un context diferit aducând muzică. De la primele evenimente am avut cozi la intrare“, îşi aminteşte reprezentantul Boiler Events, care crede că localul din Cluj-Napoca a fost primul care a reinterpretat în acest mod un spaţiu industrial.

    Un an mai târziu, membrii echipei Boiler Club au făcut un parteneriat cu reprezentanţii unui alt local din Cluj-Napoca, Booha Bar, aflat în campusul universitar Haşdeu şi unde se organizau de asemenea evenimente cu muzică. În urma parteneriatului, dimensiunea evenimentelor a înregistrat creşteri rapide, astfel că organizatorii au simţit nevoia de a căuta alte spaţii, care să acomodeze publicul tot mai numeros. Au început în Hotelul Continental, un hotel părăsit din Cluj-Napoca, iar ulterior, după finalizarea construcţiei Cluj Arena, au decis să facă evenimente în parcarea subterană a stadionului.

    Poziţionarea de a folosi spaţii neconvenţionale a crescut rapid numărul fanilor din comunitatea clujeană, însă notorietatea lor a crescut şi mai mult atunci când au reuşit să aducă unul dintre membrii formaţiei englezeşti Massive Attack la unul dintre even-imentele lor, moment când au hotărât că sunt pregătiţi să organizeze un festival. „Simţeam că lipseşte un festival cu o poveste în România, aşa că am decis să facem un festival aşa cum ne-ar plăcea nouă.“ Mergând în direcţia conceptului de spaţii atipice şi îmbinând-o cu partea de istorie, cea mai potrivită variantă era alegerea castelului medieval Bànffy din comuna Bon-ţida, aflată la aproximativ 30 de kilometri distanţă de Cluj-Napoca. Supranumit “Versailles-ul Transilvaniei“, Castelul Bànffy este una dintre atracţiile baroce majore ale ţării, atestat documentar documentar de la începutul secolului al XIV-lea.

    Castelul se află în administrarea Transylvania Trust, fundaţia Prinţului Charles, al cărei scop este să restaureze şi să repună în patri-moniul naţional şi pe harta evenimentelor turistice obiectivele de acest gen şi care le-a pus la dispoziţie spaţiul; la castel au mai fost organizate evenimente anterior, precum proiecţii în cadrul Festivalului de film TIFF sau Barock – Zilele Castelului Bànffy. În schimbul găzduirii, donează o parte din veniturile festivalului fundaţiei, cu scopul restaurării castelului. Spre exemplu, în primul an de festival, au donat 2% din venituri, iar banii au ajutat la refacerea acoperişului castelului.

    Timp de doi ani au lucrat la planificarea proiectului, iar prima ediţie a festivalului s-a concretizat în 2013. „Cel mai greu a fost să pornim evenimentul, mai ales că exista o doză de scepticism în privinţa conceptului pe care îl promovăm“. Contrac-tarea formaţiei din Regatul Unit Morcheeba le-a rispit însă îndoielile. „Ne aşteptam să vindem 4-5.000 de bilete zilnic, dar am ajuns la 10-11.000 datorită lor.“ 32.000 de participanţi, 92 de artişti care au evoluat pe patru scene, amenajate în castel şi în curte, 4.000 de persoane în zona amenajată special pentru corturi şi 500.000 de euro, valoarea bugetului festivalului, au fost rezultatele la momentul când au tras linie sub organizarea acestei primei ediţii.

    Anul trecut, cifrele s-au dublat: 79.000 de participanţi, 11.000 de oameni care au umplut spaţiul amenajat pentru camping şi mai mult de 130 de artişti pe scene. Notorietatea artiştilor contractaţi este principalul influenţator al dimensiunii festivalului, iar modul cum se ajunge la aceştia are la bază, ca în orice alt domeniu, experienţa acumulată: „Trebuie să ai credibilitate, câştigată pe baza evenimentelor organizate şi a artiştilor contractaţi anterior, iar apoi să existe o sincronizare legată de buget şi de timp. Legătura cu agenţii şi cu firmele de impresariat era deja făcută, a fost uşor să ducem discuţia mai departe“.

  • Antreprenorul care vrea să facă un milion de euro din cafele vândute la 5 lei

    Radu Savopol a deschis în urmă cu 15 ani un pub în Sinaia, iar, de atunci, lista proiectelor sale a tot crescut. Antreprenorul ţinteşte în următorii doi ani venituri de un milion de euro din noul său proiect, lanţul de cafenele 5 to go.

    “În anii 2000, lumea era foarte circumspectă să apeleze la designeri şi arhitecţi pentru a-şi decora restaurantele sau pub-urile şi mi-am spus atunci – de ce să nu fac eu un pub şi să îl fac aşa cum vreau?“, explică Radu Savopol, de profesie arhitect şi designer de interior, modul cum a decis să se lanseze în afacerile cu pub-uri şi cafenele în urmă cu 15 ani. De atunci, numărul mărcilor de pe cartea lui de vizită, reunite sub umbrela companiei Old Nick Bar, a crescut constant: pub-urile Old Nick din Sinaia şi Bucureşti, cafeneaua La Cafenea din Sinaia, firma de design interior no.9 şi, cel mai recent pariu al antre-prenorului, lanţul de cafenele 5 to go. Dacă pentru pub-urile sale estimează că a ajuns în 2014 la venituri de 600.000 de euro, crede că 5 to go, conceptul prin care vinde cafea şi alte produse sub un preţ unic de 5 lei, îi va aduce, după doi ani de activitate, un milion de euro.

    Traseul antreprenorial inspirat de lipsa de proiecte în zona de arhitectură a început pentru Radu Savopol în 2001, odată cu deschiderea localului Old Nick Pub din Sinaia. Implicarea lui Savopol în afacere a fost totală: pe lângă planurile de afaceri, el s-a ocupat şi de amenajarea localurilor sale, cât şi de conceperea brandurilor. Old Nick, de pildă, locul „unde prietenii se adună să bea nu numai o cafea, cât şi un pahar de alcool“, după cum reiese din descrierea de pe site-ul companiei, este in-spirat de bunicul lui Savopol, devenit personaj central al poveştii afacerii sale. Old Nick este porecla bunicului lui Radu, co-mandant de navă pe distrugătorul Ferdinand, care obişnuia să comande câte două pahare „din cel mai faimos whisky canadian de secară“ într-un local de pe malul Dunării, în amintirea cumnatului său ce se stabilise în Canada.

    Investiţia totală în pub-ul din Sinaia se plasează în intervalul 400.000 – 500.000 de euro, iar o parte din aceasta a fost di-recţionată spre reamenajarea localului, încheiată anul trecut. Old Nick Sinaia, despre care se spune că este cel mai lung pub din România, se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 400 de metri pătraţi, poate primi simultan 500 de clienţi şi şi a fost amenajat în baza conceptului pub-urilor londoneze. Amenajarea a fost realizată de firma de arhitectură şi design interior no.9, deţinută tot de Savopol, şi a fost inspirată de o vizită a antreprenorului în Marea Britanie.

    Alegerea staţiunii prahovene pentru primele afaceri a fost, potrivit antreprenorului, „pur întâmplătoare“. A ajuns ca în ultimii 15 ani să îşi petreacă cea mai mare parte a timpului în Sinaia, iar următoarea afacere lansată a fost tot acolo, în 2008. Aceasta s-a concretizat în revitalizarea unei cafenele cu o istorie de 100 de ani, La Cafenea. „Am găsit poze vechi ale cafenelei şi am încercat să o facem în stilul respectiv“, explică el.

    Şi-a extins afacerile în Bucureşti mai întâi tot printr-o cafenea, prima realizată împreună cu importatorul Lavazza pe piaţa locală. Antreprenorul  a fost nevoit să închidă cafeneaua din zona Piaţa Romană după trei ani de activitate odată cu vânzarea spaţiului de către proprietar. În 2011 a revenit în Bucureşti cu marca ce i-a adus noroc: a deschis al doilea pub Old Nick, într-o clădire veche dispusă pe trei niveluri din zona Piaţa Lahovari, în care a investit 150.000 de euro. Dacă Old Nick Sinaia este „axat mai mult pe distracţie“, cu DJ invitaţi şi cu petreceri private, şi funcţionează mai ales de joi până duminică, pub-ul Old Nick din Capitală este diferit şi urmează un concept de restaurant cu muzică live.

    „Am ajuns la maturitate după trei ani de activitate. Ţinând cont de zona bună, intens tranzitată, m-aş fi aşteptat să ajungem la aceasta mai repede“, spune antreprenorul referindu-se la pub-ul din Capitală. Unul dintre motivele pentru care succesul a întârziat să apară a fost lipsa unei terase în primii doi ani de activitate, esenţială pentru genul acesta de afacere din cauza traficului adus pe timp de vară.

    Noul pariu al antreprenorului, lanţul de cafenele 5 to go, se concentrează tot în Bucureşti. „Ne axăm pe Bucureşti la început pentru că trebuie să facem câte un studiu pentru fiecare alt oraş, puterea de cumpărare în provincie este mult mai scăzută decât aici şi am putea constata că 5 lei este poate prea mult pentru un oraş cu 100.000 de locuitori“, explică Savopol. Potrivit antreprenorului, ideea conceptului 5 to go a venit în urmă cu un an de zile, ca rezultat al unui studiu efectuat împreună cu un importator de cafea. Rezultatul acestuia arăta că tendinţele de pe piaţa de cafea de tip take away sunt în creştere.

    Şi, pentru a aduce ceva în plus faţă de restul jucătorilor prezenţi pe piaţa locală, a adăugat componenta de preţ fix. „Piaţa locală s-a stabilizat, iar oamenii ştiu în general ce tip de cafea îşi doresc. După ce am pus pe hârtie şi am făcut un cal-cul pentru 25 de produse, am ajuns la preţul fix de cinci lei“, spune el, adăugând că se adresează tipului de client dispus să aloce un buget mediu pentru o cafea. Deşi asigură 70% din vânzări, preţul de 5 lei nu se aplică exclusiv produselor din cafea, ci şi celor de patiserie sau altor băuturi. În doi ani, Savopol şi-a propus să deschidă între 15 şi 20 de cafenele, dintre care şapte anul acesta. În acest plan, sunt incluse şi până la patru spaţii în sistem de franciză. Investiţiile într-o astfel de loca-ţie variază între 10.000 şi 20.000 de euro şi, potrivit antreprenorului, vor fi amortizate în primul an. „Cafenelele de acest tip devin profitabile după primul an, noi estimăm că anul viitor vom ajunge la venituri de un milion de euro.“

  • O companie românească importă soluţii automatizate de îngrijire a plantelor

     “O casă inteligentă este o casă care încorporează sisteme de automatizare avansate pentru a oferi locuitorilor acesteia monitorizarea şi controlul complet asupra funcţiilor clădirii. De exemplu, o casă inteligentă poate controla luminile, temperatura, calitatea aerului, securitatea, precum şi multe alte funcţii. Casele inteligente folosesc tehnologii de automatizare pentru “acasă” pentru a oferi proprietarilor acestora un feedback “inteligent” prin monitorizarea multor aspecte ale unei case. De exemplu, monitorizarea prezenţei – reduce automat temperatura termostatului atunci când nimeni nu este acasă; monitorizarea accesului în casă – primeşti o alertă când este detectată o activitate neobişnuită, atunci când tu eşti departe de casă,”, crede Vătafu. “Indiferent de tehnologie, casele inteligente prezintă unele oportunităţi foarte interesante pentru a schimba modul în care trăim şi muncim, precum şi reducerea consumului de energie.”

    Printre soluţiile comercializate de Smagets regăsim o familie de senzori inteligenţi care monitorizează numărul de paşi pe care îi faci în casă, distanţa pe care ai parcurs-o sau caloriile pe care le-ai ars. Un alt senzor bazat pe tehnologia Bluetooth îţi permite să schimbi culoarea, intensitatea luminii şi scenele prin aplicaţia dedicată şi creează setările de lumină bazate pe fotografiile preferate ale utilizatorului, după ce acestea au fost încărcate în memoria unităţii centrale. O altă soluţie, pentru cei interesaţi, este un senzor care monitorizeaza şi analizează patru criterii care sunt esenţiale pentru creşterea plantelor: umiditatea solului, îngrăşămintele, temperatura ambientală şi intensitatea luminii. Toate aceste informaţii sunt transmise apoi pe telefonul mobil, pentru ca utilizatorul să ştie cât de sănătoase sunt plantele.

    Printre produsele destinate automatizării casei Smagets, cele mai căutate sunt cele destinate sănătăţii, iluminatului, senzorii pentru monitorizarea plantelor şi sistemul de monitorizare si imbunatarire a calitatii somnului. Roxana Vătafu spune că românii sunt în tendinţă cu tehnologia, iar cererea pentru produse hi-tech a dus la o aliniere cu piaţa din străinătate. “In Romania se preiau spre distribuire device-uri smart cu o tehnologie la cel mai intalt nivel. De asemenea, conform cifrelor Eurostat tendintele de utilizare ale gadget-urilor au crescut. In 2014, romanii au ajuns sa foloseasca, in medie, 1,7 dispozitive per om, o crestere insemnata fata de un dispozitiv per om in 2012. Romanii sunt orientati catre tehnologie si inovatie, prin urmare nu sunt la o diferenta sensibila fata de dispozitivele disponibile in strainatate.”

    Pentru automatizarea unui apartament cu 3-4 camere, costurile pentru un pachet de bază Smagets încep de la aproximativ 3.000 de euro.

  • Automatizarea casei ca un mod de a eficientiza costurile de trai

    Alin Stoica este sales manager al unei brand cu un nume potrivit domeniului de activitate: Casa din viitor. Stoica priveşte automatizarea casei ca un mod de a eficientiza costurile de trai şi de a obţine un grad de confort inaccesibil în urmă cu câţiva ani. “În urmă cu cinci-şase ani, preţul de automatizare a unui apartament de trei camere se ridica la 9.000, chiar 10.000 de euro. În momentul de faţă poate ajunge până la 4.000 de euro, iar clientul poate să investească aceşti bani de-a lungul a doi-trei ani. Primul pas e achiziţionarea unităţii de control, care pleacă de la 190 de euro şi poate ajunge până la 500-600 de euro, în funcţie de dimensiuni şi de numărul de dispozitive suportate”, povesteşte Stoica. “Toată tehnologia vine în ajutorul nostru, până la urmă. În momentul de faţă preţurile sunt mici şi românul tinde spre aşa ceva, spre o automatizare cât mai completă a casei. Odată ce clientul vede cât de simplu este de fapt acest sistem, de la instalarea şi până la utilizarea sa, şi mai ales faptul că poate fi optimizat în permanenţă, devine imediat interesat. Este vorba şi de comoditate, dar mai ales de confort, pentru că sunt lucruri de care avem nevoie.”

    Alin Stoica spune că firma pe care o reprezintă a realizat în ultima perioadă numeroase lucrări destinate eficientizării energetice: “Sunt companii care au servere, iar acestea consumă mai mult curent decât ar fi necesar. În cazul clinicilor este vorba de compresoare, care au 750 de waţi şi care funcţionează şi în weekend. Nu este neapărat nevoie de ele, iar funcţionarea lor înseamnă un consum energetic inutil. La fel şi ]n cazul sistemelor de încălzire, chiar şi la calorifere, pentru cei care stau la bloc este recomandat să instaleze termostate, pentru că acestea sunt utile mai ales atunci când sunt plecaţi”, subliniază Stoica. “Mai multe blocuri din Bucureţti au un astfel de sistem de monitorizare a temperaturii, care menţin o temperatură constantă de 18-19 grade în casă. Atunci când te întorci mai devreme de la birou, poţi da o simplă comandă vocală, caloriferul se deschide şi în 30 de minute sunt 25 de grade. La fel şi în cazul aerului condiţionat, în timpul verilor toride vrei să ai o anumită temperatură dar durează destul de mult procesul de răcire. Am avut mai mulţi clienţi care au spus că oricum au aer condiţionat programabil, dar asta înseamnă că trebuie să ai un program fix. Prin dispozitivele smart, totul devine mult mai uşor de gestionat.  Se pot pune şi contoare de apă sau electrice, ca să se poată vedea consumul exact şi apoi compara cu factura. ”

  • Mica axă Bucureşti-Berlin

    E adevărat însă că, în chestiunea conflictului cu Rusia, Iohannis s-a pronunţat contra ideii americane de înarmare a Ucrainei, poziţie coincidentă cu cea a cancelarului german Angela Merkel şi opusă faţă de cea a premierului britanic David Cameron.

    Aflat în vizită în Germania imediat după vizita în R. Moldova, Klaus Iohannis a declarat admiraţia pentru eforturile Berlinului de mediere a acordului Minsk 2 şi şi-a expus în conferinţa de presă comună cu Angela Merkel concluziile după întâlnirile de la Chişinău, spunând că nu există semnale că Rusia ar putea face în R. Moldova ceea ce a făcut în Ucraina: din nou o poziţie coincidentă cu cea a cancelarului german şi opusă faţă de cea a mai multor oficiali ai NATO, analişti sau politicieni americani ori britanici care insistă în ultima vreme că Europa ar trebui să se pregătească de repetarea în R. Moldova a unui scenariu de tip ucrainean, cu război în Transnistria, sau chiar de destabilizarea zonei prin atacarea altui stat din est.

    Vizita în Germania i-a prilejuit şefului statului şi o pledoarie pentru deblocarea de către Germania a aderării României la spaţiul Schengen, unul dintre argumente fiind şi „capacitatea şi contribuţia demonstrată de România la asigurarea securităţii frontiere externe a Uniunii“. Angela Merkel a spus că nu poate promite acum nimic în privinţa posibilităţii de aderare a României la Schengen în 2015, recunoscând însă că ultimele rapoarte MCV despre România au fost pozitive.

  • Şi-au transformat pivniţa în cea mai tare afacere din Bucureşti. Acum recunosc şi ei că au dat lovitura şi fac o grămadă de bani

    Cătălina Şuteu şi Andrei Stanciu, doi tineri de 29 de ani pasionaţi de jocuri, au aflat de conceptul Escape the Room în timpul unei vacanţe la Londra.

    „Nu am reuşit atunci să mergem, dar ideea ne-a rămas în minte“, începe Cătălina Şuteu povestirea. „Anul acesta am tot citit despre joc, aşa că i-am propus lui Andrei să încercăm şi noi ceva de genul ăsta, fără să ştim propriu-zis cu ce se mănâncă. Am cochetat o perioadă cu ideea, iar prin luna iunie am început să căutăm mai multe informaţii. Aşa am şi aflat că s-au deschis câteva şi în România, în Bucureşti şi la Cluj.“

    Înainte să pornească propriul lor business, Trapped, cei doi au mers în locaţiile deschise deja în Capitală. „I-am vizitat pe cei din Bucureşti, ni s-a părut şi mai interesant conceptul şi am decis să punem ideea în aplicare. Am deschis o primă cameră la noi acasă, în subsol, şi am chemat mai mulţi prieteni să o testeze. Le-a plăcut foarte mult, au venit şi ei cu diverse sugestii şi comentarii, aşa că în luna iulie ne-am apucat serios de treabă. Am terminat scenariul şi pentru o a doua cameră, iar în paralel am căutat spaţiul potrivit“, povestesc cei doi.

    „În luna august ne-am ocupat de amenajarea camerelor, am vrut să facem o treabă profesionistă de la început, fără jumătăţi de măsură. Ne-au vizitat, la rândul lor, cei care mai au astfel de spaţii în Bucureşti; ne recomandăm reciproc, pentru că nu este o piaţă pe care să existe concurenţă, este o afacere în care clientul, după ce intră, devine oarecum dependent. Odată ce termină camerele disponibile într-o casă, caută automat alte locaţii.“

    Investiţia a venit din fonduri proprii, dar businessul este, şi în cazul Trapped, unul profitabil. „Investiţia a fost de aproximativ 14.000 de euro. Foarte multe lucruri le-am făcut noi, dar în alte condiţii investiţia ar fi fost mai mare. Ne-am gândit şi la posibilitatea de a lua o franciză, dar din dorinţa de a face totul de la zero am ales să mergem pe drumul nostru de la început“, spune Andrei Stanciu. „Am deschis de o lună şi câteva zile, şi chiar din a doua săptămână am avut destul de multă lume. Au jucat mai mult de 300 de persoane de când am deschis camerele. Ne gândeam că vom ajunge cu încasările la nivelul cheltuielilor după două-trei luni, dar am reuşit asta din prima lună.“

    Cât despre promovare, tinerii antreprenori investesc în primul rând în social media. Un episod neaşteptat i-a ajutat să câştige notorietate: „S-a întâmplat ca o vedetă să vină aici de ziua ei şi a scris despre acest loc pe blog, şi asta a contat destul de mult“.

    Importantă, spun cei doi, este prezenţa sutelor de aplicaţii de mobil de la care a pornit, practic, acest tip de business. „În general, lumea vine gândindu-se la jocurile de pe telefon sau la cele de pe calculator. Cei mai mulţi sunt sceptici atunci când ajung la noi, dar toţi pleacă zâmbind. Avem un feedback mult mai bun decât ne-am fi aşteptat înainte să începem.“

    Escape the room este un joc în care într-o perioadă limitată de timp căutând indicii ascunse, descoperind camera şi secretele din ea, folosind inteligenţa, ingeniozitatea şi imaginaţia trebuie să scapi din cameră.

  • Câţiva antreprenori au decis să facă bani în România pe seama celor care investesc mii de euro ca să aibă o casă inteligentă

    Te decizi să pleci mai devreme acasă, aşa că intri pe aplicaţia online şi setezi temperatura în locuinţă. Seara, pui hainele în maşina de spălat, iar aparatul decide care este cea mai bună perioadă în care să deruleze programul pentru a economisi energie. Pleci grăbit la muncă şi uiţi să stingi luminile în casă, dar porneşti telefonul şi dai comanda vocală „afară“, iar luminile se sting automat. Toate aceste scenarii fac parte din soluţiile de automatizare a casei, tot mai populare şi din ce în ce mai accesibile.

    Definiţiile pe care le-am primit din partea companiilor care comercializează soluţii de profil în România sună mult mai sec decât te-ai aştepta să auzi atunci când se vorbeşte despre casa care răspunde la comenzi date din partea cealaltă a oraşului sau a lumii: „O modalitate simplă, unitară şi centralizată de a controla subsisteme“, „automatizări care fac viaţa mai uşoară“ sau „sisteme de automatizare avansate pentru a oferi locuitorilor controlul“. Când se pune problema automatizării unei case, trebuie luate în calcul aspecte precum eficienţa energetică, confortul personal şi chiar siguranţa. Sunt însă oamenii dispuşi să investească sume considerabile pentru a-şi face casele mai deştepte?

    Laboratoarele Nest au intrat în atenţia opiniei publice odată cu dezvoltarea unui termostat inteligent menit să ajusteze consumul şi să scadă costul întreţinerii unei case. Mişcarea celor de la Google din ianuarie 2014, atunci când au achiziţionat compania Nest pentru 3,2 miliarde de dolari, reprezintă o confirmare a cererii crescute, la nivel global, pentru produsele şi soluţiile care constituie ceea ce denumim generic „casa inteligentă“.

    Specialiştii în tehnologie consideră că principala cauză a acestui interes crescut este scăderea dramatică a preţului pieselor de hardware, fapt care a dus şi la ieftinirea altor produse. Un alt motiv, crede Mike Harris, CEO al companiei Zonoff, este modul cum societatea de azi, influenţată masiv de social media, a transformat aşteptările consumatorilor şi a transformat ştiinţa casei inteligente în ceva mainstream: „Ideea de a vedea şi de a-ţi putea controla casa prin intermediul unui smartphone are sens, deoarece oamenii sunt deja conectaţi la multe alte lucruri din viaţa lor“.

    Din punctul de vedere al mediului înconjurător, automatizarea caselor poate aduce anumite beneficii. Programarea termostatelor, de exemplu, poate avea un impact semnificativ şi poate duce la o scădere a consumului de energie cuprinsă între 10 şi 30%. „Mesajul evident către consumator este că acesta nu mai trebuie să risipească energia“, notează Tom Kerber, director de cercetare pentru controlul caselor în cadrul companiei Park Associates.

  • Patru tineri cresc o afacere de wellness care va ajunge la zeci de mii de clienti

    Planul de alimentaţie, nutriţia personalizată, programul de antrenament, motivarea, atingerea obiectivului ales de pariticipanţi sunt subiectele de discuţie care apar cel mai adesea pe buzele fondatorilor afacerii Limitless. ”Este un program hibrid între personal training şi fitness în grupuri. Fiecare participant la Limitless are un program personalizat, chiar dacă antrenamentele sunt în grupe de 18 persoane”, explică Andra Munteanu, business manager la Limitless. Valentin Vasile povesteşte că ani de zile s-a perfecţionat în domeniu şi a remarcat absenţa unei nişe. Pe de o parte lucra ca antrenor personal, dar un astfel de program poate ajunge la costuri de 500 de euro pe lună, o sumă prohibitivă pentru marea masă. Pe de altă parte, la antrenamentele de fitness, despre care spune că au o rată de succes de 40%, în sensul în care participanţii îşi ating obiectivele în timpul dorit, nu există niciun fel de personalizare a programului. Aşa a luat naştere Limitless, un program de remodelare corporală care promite rezultate în numai câteva săptămâni. Dezvoltat iniţial în cadrul reţelei World Class, ca program de intraprenoriat, Limitless şi-a început anul trecut activitatea independentă. ”Am deschis studioul în ianuarie şi investiţia iniţială a fost de 40.000 de euro, bani pe care i-am strâns printr-o acţiune de crowdfounding în rândul clienţilor”, spune Andra Munteanu.

    Dezvoltat iniţial în cadrul reţelei World Class, ca program de intraprenoriat, Limitless şi-a început anul trecut activitatea independentă. ”Am deschis studioul în ianuarie şi investiţia iniţială a fost de 40.000 de euro, bani pe care i-am strâns printr-o acţiune de crowdfounding în rândul clienţilor”, spune Andra Munteanu. La 24 de ani ea este managerul afacerii şi se caracterizează ca un om al cifrelor, preocupată fiind de calculul taxelor şi impozitelor, finanţare, extindere, cheltuieli operaţionale. Povesteşte că în 2014 cifra de afaceri previzionată este de 350.000 de euro, urmând ca anul viitor să se dubleze.

    În cadrul programului Limitless, cei care se înscriu trebuie să aducă un set de analize de bază, pentru a face dovada stării de sănătate, pentru că, explică Valentin Vasile, ”programul de remodelare corporală este accelerat iar persoana trebuie să fie sănătoasă din punct de vedere clinic”. Urmează apoi măsurătorile, cu un aparat performant, care determină volumul masei musculare, a celei osoase şi a grăsimilor. Tot în această etapă are loc o discuţie şi este întocmită o fişă personală, cu istoric de diete şi alte programe urmate anterior de participant. Următorul pas este cel în care participantul primeşte pe mail un plan de nutriţie personalizat, alcătuit în funcţie de obiectivul dorit de participant (de exemplu să slăbească 4 kg în patru săptămâni). ”Sunt luate în considerare alergiile sau intoleranţele, dar nu şi preferinţele culinare”, explică Valentin Vasile, care este pasionat de maşini şi spune că adeseori cei care se înscriu la Limitless sunt, la intrarea în program, ca un Matiz, iar la terminarea acestuia seamănă cu maşinile de curse.

    După ce participanţii primesc planurile de nutriţie, încep programele de antrenament, câte două pe săptămână, la studio. ”În funcţie de capacitatea de efort a fiecărei persoane construim programul de exerciţii”, spune Valentin Vasile, care adaugă că o lecţie se axează pe biometrica mişcării, pentru ca exerciţiile să fie executate corect. ”Programul de antrenament are o abordare ştiinţifică şi avem filme cu exerciţii pentru fiecare participant, care pot fi făcute la alte săli sau în concediu”, adaugă Vasile.

    În cadrul acestui program sunt organizate şi un semninar de nutriţie, o sesiune de întrebări şi răspunsuri şi o sesiune de coaching pentru fiecare participant, pentru că ”nevoia de remodelare corporală se află la baza piramidei lui Maslow, cu elemente emoţionale şi iraţionale, de aceea este nevoie ca fiecare participant să fie susţinut”, spune Andra Munteanu.

    La finalul programului participantul este din nou măsurat, iar Valentin Vasile spune că ”oamenii sunt fixaţi în targeturi referitoare la scăderea în greutate, dar noi avem şi alte obiective, cum ar fi îmbunătăţirea calităţilor motrice, de rezistenţă, coordonare, mobilitate, un nivel energetic bun, accelerarea metabolismului sau postura”. El povesteşte că prin mişcare şi nutriţie echilibrată se recalibrează metabolismul iar una dintre preocupările celor care au creat acest program este, după cum spun chiar ei, ”să formăm un motor care consumă mai multe calorii, care să nu se mai transforme în grăsime”.

  • Telekom a introdus factura unică după ce, ani la rând, clienţii primeau mai multe

    Elementul de noutate:

    Telekom România a intrat pe piaţă cu filosofia One Stop Shop (un singur punct de contact pentru toate serviciile de comunicare, divertisment şi IT&C) şi cu un concept comercial nou, atât pentru clienţii persoane fizice, cât şi pentru companii (soluţii complete integrate de comunicare). Clienţii Telekom Romania Communications S.A. pot opta pentru patru servicii de comunicare (broadband mobil şi fix, voce mobilă şi fixă) şi, de asemenea, pentru divertisment TV,  toate pe o singură factură. 

    Pentru comunitatea de afaceri din România, conceptul One Stop Shop înseamnă soluţii la cheie şi un punct unic de contact pentru nevoile de comunicare: un portofoliu complet de soluţii fixe şi mobile; aplicaţii, soluţii integrate de IT; o gamă de echipamente IT&C.

    Toate pachetele includ soluţii de web hosting cu domeniul .ro, spaţiu pentru găzduire web şi un număr nelimitat de adrese de e-mail, SLA Standard pentru serviciile de voce fix, respectiv SLA Advanced pentru servicii de date, ca garanţie a funcţionării serviciilor, spaţiu pentru stocare şi recuperare a datelor, IP static şi licenţe Norton Internet Security.

    Efectele inovaţiei:

    Pe termen mediu şi lung, acest lucru va avea impact asupra standardelor de calitate a serviciilor de comunicare precum şi asupra investiţiilor în tehnologie şi în inovaţiile pe care le fac companiile, astfel încât piaţa de telecom din România să se dezvolte durabil.

    Ofertele integrate fix-mobil pe o singură factură se traduc pe de o parte în:

    simplitate – clienţii au un singur punct de contact şi o singură factură pentru toate nevoile de comunicare şi divertisment;

    competitivitate – companiile au acces la un pachet complet de solutii IT&C care le ajută să fie mai productive şi care le permite un control mai bun al costurilor;

    sustenabilitate – lansarea pachetelor integrate de servicii marchează transferul de la o piaţă marcată de un război al preţurilor reduse la o piaţă condusă de servicii de calitate şi inovatoare, nu neapărat la cel mai mic preţ, însă la un preţ corect pentru valoarea oferită.

    Descriere:

    Lansarea ofertelor integrate fix-mobil a reprezentat un efort comun al celor doi operatori şi a fost un proces amplu de integrare operaţională. Inovaţia a presupus investiţii şi expertiză pentru implementarea unor soluţii tehnice care permit o experienţă unitară pentru clienţi. Lansarea portofoliului de soluţii integrate de comunicare pe o singură factură, cu un număr unic de contact, s-a făcut în mai puţin de şase luni, ceea ce reprezintă o premieră atât pentru România, cât şi pentru Deutsche Telekom.

    Platforma IPTV cu opţiunea de Multiscreen, care este inclusă în ofertele integrate, a fost implementată în mai puţin de şase luni, ceea ce reprezintă o premieră mondială ca timp de implementare.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.