BusinessMagazin

Tag: companie

  • Amazon Development Center concediază peste 500 de oameni din divizia Retail Business Services, cu sediul în Iaşi. Anul trecut numărul mediu de angajaţi a scăzut cu 346 de persoane, la 3.424. Amazon: „Planurile noastre ar putea include reducerea numărului de angajaţi din echipa Retail Business Services din România”

    Amazon Development Center – o companie creată în Iaşi în 2005 de gigantul american Amazon – care este implicată şi în activităţi de cercetare & dezvoltare în IT dar şi în furnizarea de servicii de business pentru segmente precum retail sau compliance, va concedia peste 500 de oameni, din divizia retail business services.

    Mai mulţi angajaţi au companiei au început să publice pe reţelele sociale mesaje prin care anunţă că sunt în căutarea unui loc de muncă, menţionând şi date despre procesul de restructurare.

    „Amazon Development Center, Iaşi. 504 oameni afectaţi… Oameni valoroşi, profesionişti desăvârşiţi, cu ani de muncă în spate, nu doar în data entry cum mulţi cred, ci în proiecte complexe, iniţiative de impact şi colaborări internaţionale. 504 suflete care au crescut împreună o comunitate internă, au susţinut mii de proiecte cu economii semnificative de resurse (HC saving), cu îmbunătăţirea constantă a calităţii (QA increase), menţinerea KPI-urilor, relaţii excelente cu stakeholderii şi rezultate livrate constant. Astăzi, suntem în faţa unei situaţii dificile: disponibilizări în masă”, conform unui mesaj publicat de unul dintre angajaţii Amazon din Iaşi.

    „După 3 ani incredibili la Amazon, plini de creştere, provocări şi lecţii valoroase, a venit momentul să întorc pagina. Am dat mereu tot ce am avut mai bun, am îmbrăţişat schimbarea, m-am adaptat noilor cerinţe şi am rămas dedicat procesului de îmbunătăţire continuă. Din păcate, din cauza unor schimbări organizaţionale recente, eu – împreună cu mulţi dintre colegii mei talentaţi – am fost concediat. Această tranziţie nu este una uşoară, dar sunt mândru de tot ce am realizat şi de impactul pe care l-am avut”, conform unui alt mesaj.

    În spaţiul public au apărut şi mesaje interne transmise de companie privind operaţiunile de restructurare. ZF a transmis solicitări companiei despre proiectul de restructurare, fără a primi un răspuns pânâ la ora publicării acestei ştiri.

    Anul trecut Amazon Development Center a raportat afaceri de 802 mil. lei, mai mari cu 14%, o pierdere netă de 30 mil. lei şi un număr mediu de 3.424 angajaţi, mai mic cu 346 faţă de anul precedent.

    Update. Reacţia Amazon: Este o propunere prezentată angajaţilor, nu putem menţiona acum numărul specific de roluri afectate

    Într-un răspuns transmis ZF, reprezentanţii Amazon Development Center susţin că deocamdată numărul de roluri afectate nu a fost decis şi că momentan au fost informaţi angajaţii care ar putea fi concediaţi, o decizie urmând să fie luată.

    „În urma unei analize amănunţite, am anunţat planurile noastre care ar putea include reducerea numărului de angajaţi din echipa Retail Business Services din România. Am informat deja angajaţii ale căror roluri ar putea fi impactate şi vom întreprinde măsurile necesare, pentru a le proteja drepturile în timpul acestui proces”, conform declaraţiei transmise de Amazon.

  • Francezii de la Saint-Gobain îl numesc la conducerea operaţiunilor din România pe Jakub Kotala, ex-CFO al diviziei globale Construction Chemicals. Ovidiu Păscuţiu, fostul CEO, devine vicepreşedinte al Grupului pentru Segmentul de Performanţă Izolaţii

    Saint-Gobain România, divizia locală a produ­cătorului francez de materiale de construcţii Saint-Gobain şi al şaselea cel mai mare producător de materiale de construcţii din România după ci­fra de afaceri, are un nou CEO în persoana lui Jakub Kotala, ex-CFO al diviziei globale Construction Chemicals.

    El îl înlocuieşte pe Ovidiu Păscuţiu, care a fost numit vicepreşedinte al Grupului Saint-Gobain pentru Segmentul de Performanţă Izolaţii.

    “Cu peste 20 de ani de experienţă în cadrul Saint-Gobain, Jakub Kotala a demonstrat constant o capacitate remarcabilă de a conduce procese de transformare permanentă, îmbinând dinamismul cu o mentalitate creativă şi adaptabilă. E o abordare care îi permite să navigheze cu precizie şi încredere perioadele de schimbare şi să ia decizii bine gândite şi fundamentate. Ea se bazează pe o înţelegere solidă a datelor şi o perspectivă clară asupra provocărilor şi oportunităţilor specifice mediului de afaceri global actual, rezultatul fiind un stil de leadership empatic şi eficient”, transmite compania.

    Începând cu 1 iulie, Saint-Gobain a demarat un proces la scară globală pentru a aprofunda modelul său multi-local, un element-cheie al succesului buinessului din ultimii şase ani, cu scopul de a accelera creşterea soluţiilor Saint-Gobain la nivelul fiecărei ţări.

    Toate liniile de produse ale Grupului vor fi gestionate la nivel local de către fiecare CEO în parte, care va fi responsabil atât pentru performanţa operaţională, cât şi pentru cea financiară a tuturor activităţilor desfăşurate în ţara respectivă.

    “Pentru mine, un leadership de calitate înseamnă să creezi un mediu în care oamenii sunt încurajaţi şi sprijiniţi să îşi valorifice întregul potenţial. Apreciez profund relaţiile construite pe încredere, transparenţă şi colaborare autentică; conduc punând oamenii în centrul fiecărei decizii, respectându-le opiniile şi urmărind o viziune de viitor construită împreună. La începutul acestui mandat, prioritatea mea va fi să ascult şi să învăţ, pentru a înţelege cât mai bine specificul pieţei din România şi cultura organizaţională solidă deja existentă”, spune Jakub Kotala, noul CEO al Saint-Gobain România.

    Operaţiunile Saint Gobain România sunt evaluate la 397 mil. euro.

    Compania a finalizat, în ultima parte a anului 2023, investiţia într-o linie nouă de producţie de gips-carton la Turda, judeţul Cluj, în valoare de 50 mil. euro. Produsele fabricate pe această linie răspund nevoilor clienţilor din România, dar se adresează şi altor pieţe din regiunea Europei de Est.

    În 2024, grupul a demarat construcţia unui parc fotovoltaic pe terenul fabricii de sticlă Saint-Gobain Glass din Călăraşi, în colaborare cu Engie România. Acesta este, în prezent, cel mai mare parc fotovoltaic on-site din România.

    Pe plan local, Saint-Gobain are 22 de linii de producţie pentru plăci de gips-carton, ipsosuri, vată minerală de sticlă şi bazaltică, mortare, sticlă pentru construcţii, vitraje auto şi abrazivi în 12 situri industriale situate în Brăneşti, Călăraşi, Ploieşti, Satu-Mare, Turda, Suceava şi Vălenii de Munte.

     

     


     

     

  • Schimbări la vârful Renault: Producătorul auto francez l-a numit pe directorul financiar Duncan Minto în funcţia de CEO interimar. Succesorul permanent pentru fostul şef Luca de Meo ar putea fi anunţat până la finalul lunii

    Constructorul auto francez Renault l-a numit pe directorul financiar Duncan Minto în funcţia de CEO interimar, în contextul în care compania şi-a revizuit în scădere estimările anuale, invocând vânzările sub aşteptări din luna iunie, scrie FT. 

    Într-un comunicat transmis marţi, compania a precizat că procesul de selecţie pentru găsirea unui succesor permanent pentru Luca de Meo „este deja într-un stadiu avansat”. O persoană apropiată situaţiei a declarat că noul CEO ar putea fi anunţat până la sfârşitul lunii.

    Renault a anunţat că acum estimează o marjă operaţională de aproximativ 6,5% pentru anul 2025, faţă de prognoza anterioară de cel puţin 7%. De asemenea, ţinteşte un flux de numerar disponibil între 1 şi 1,5 miliarde de euro, mai scăzut decât obiectivul anterior de 2 miliarde de euro.

    Pentru a aborda creşterea stocurilor de vehicule în iunie şi deteriorarea capitalului circulant, compania a declarat că va implementa „un plan pe termen scurt de reducere a costurilor”, care include reduceri ale costurilor de producţie şi economii în cercetare şi dezvoltare.

    Compania a adăugat că detalii despre acest plan vor fi prezentate la publicarea rezultatelor trimestriale, la finalul lunii iulie.

    Potrivit rezultatelor preliminare semestriale, veniturile grupului Renault au crescut cu 2,5% faţă de anul anterior, la 27,6 miliarde de euro, în timp ce marja operaţională s-a situat la 6%.

    Minto va colabora cu preşedintele consiliului de administraţie, Jean-Dominique Senard, în timp ce grupul finalizează decizia, după ce De Meo şi-a anunţat brusc plecarea la jumătatea lunii iunie pentru a prelua conducerea grupului de lux Kering.

    Surse apropiate discuţiilor au declarat pentru Financial Times că Renault şi-a restrâns lista scurtă a candidaţilor pentru postul de CEO la Denis Le Vot, şeful brandului Dacia, François Provost, responsabil cu achiziţiile, parteneriatele şi relaţiile publice ale grupului, şi Maxime Picat, fost director executiv la Stellantis.

    Le Vot este considerat favorit datorită transformării brandului de buget Dacia într-una dintre cele mai de succes mărci ale Renault. El este apreciat şi pentru capacitatea sa de a gestiona situaţii complexe, de la coordonarea operaţiunilor lanţului de aprovizionare, până la conducerea ieşirii grupului din Rusia.

    Picat a părăsit Stellantis luna trecută, după ce nu a fost ales director executiv, în favoarea şefului diviziei nord-americane, Antonio Filosa, însă este respectat pentru abilităţile sale diplomatice şi cunoştinţele profunde despre pieţele din China şi Europa.

    Schimbarea CEO-ului survine într-un moment în care Renault urmăreşte să-şi valorifice dimensiunea relativ redusă şi prezenţa geografică concentrată pentru a găsi noi motoare de creştere şi a contracara concurenţa chineză şi turbulenţele generate de războiul comercial lansat de Donald Trump.

     

  • Cine sunt oamenii care au cumpărat o companie aflată aproape de faliment, care acum valorează aproape 5 miliarde de dolari?

    În 2009, pe fondul turbulenţelor crizei financiare globale, Pro Medicus., o firmă australiană relativ necunoscută în domeniul health-tech, a cumpărat Visage Imaging — o companie de imagistică medicală aflată aproape de faliment— pentru doar 3,5 milioane dolari. Astăzi, această mişcare strategică s-a dovedit una dintre cele mai inspirate decizii din peisajul tehnologic australian.

    Acţiunile companiei au crescut cu peste 54.000% în ultimii 15 ani, o performanţă care depăşeşte chiar şi ascensiunea Nvidia, una dintre vedetele industriei de inteligenţă artificială. Evoluţia spectaculoasă a ridicat averea fondatorilor — Sam Hupert şi Anthony Hall — la circa 4,7 miliarde dolari fiecare, potrivit Bloomberg.

    Povestea Pro Medicus începe în anii ’70, în Australia, unde Hupert, medic de familie, şi Hall, programator, s-au cunoscut la o degustare de vinuri. Din pasiunea comună pentru vinurile franţuzeşti a luat naştere o colaborare care a început cu digitalizarea administrativă a cabinetelor medicale printr-un software dezvoltat de fondatorii companiei. Prima versiune a software-ului Pro Medicus automatiza facturarea şi programările.

    Achiziţia Visage Imaging în 2009 a reprezentat momentul în care totul avea să se schimbe. Hupert, care revenise în funcţia de CEO în 2010, afirmă că tranzacţia a fost încheiată în doar şase săptămâni:

    „Era o altă lume atunci, iar Mercury (compania-mamă a Visage) era într-o poziţie extrem de dificilă.”

    Astăzi, Pro Medicus furnizează software de diagnostic oncologic în cloud, fiind partener pentru 11 dintre cele mai prestigioase 20 de institute medicale de formare din SUA. În semestrul încheiat în decembrie, compania a înregistrat o creştere de 30% a veniturilor din contracte.

    Evaluarea bursieră a companiei a atras atenţia analiştilor. Pro Medicus este evaluată la un nivel de peste 8 ori mai mare decât media Nasdaq 100 şi cu mult peste Nvidia sau Netflix.

    Comparativ, indicatorul price-to-sales este apropiat de cel al MicroStrategy, compania lui Michael Saylor, cunoscută pentru deţinerile sale masive în Bitcoin.

    „Valoarea pe care investitorii o atribuie acestei acţiuni este extraordinară,” afirmă John Hester, analist la Bell Potter, care recomandă achiziţia acţiunilor Pro Medicus.

    „Optimismul nostru se bazează pe capacitatea companiei de a câştiga noi contracte şi de a ţine la distanţă concurenţa.” Mai spune el

    Totuşi, analiştii avertizează asupra riscurilor, în special apariţia unor competitori precum Sectra AB, care a înregistrat o creştere de 1.400% în ultimul deceniu. În ciuda acestor provocări, până în prezent nu au apărut soluţii tehnologice comparabile.

    Potrivit directorului financiar Clayton Hatch, Pro Medicus deţine în prezent aproximativ 9% din cele 650 milioane de examene imagistice realizate anual în SUA, obiectivul fiind extinderea acestei cote, cu potenţial şi în cardiologie şi Europa.

    „Investitorii nu ne evaluează pe baza celor 9%, ci presupun că vom ajunge la 15% sau chiar 20% din piaţă,” afirmă Hatch.

    Un moment definitoriu a fost câştigarea contractului cu Sutter Health în 2014, care a deschis drumul către clienţi de prestigiu precum Mayo Clinic, Mercy Health, Yale University, Duke University sau Northwestern University. De atunci, acţiunile au crescut de la mai puţin de 1 dolar la peste 36.000% faţă de acel nivel.

    Deşi Hupert şi Hall deţin împreună aproape jumătate din companie, ambii au vândut constant câte un milion de acţiuni fiecare în ultimii ani. Vânzările cumulate, potrivit calculelor din documente financiare depuse din 2021 încoace, le-au adus peste 800 de milioane de dolari australieni.

    „Scopul a fost diversificarea, având în vedere că aproape toată averea noastră este legată de acţiunile companiei,” a declarat Hupert.

     

  • Ce spun headhunterii de top din România: Dacă managerii companiilor de stat pot să câştige jumate de milion de euro, nu au nicio ezitare să lase compania să piardă 20 de milioane VIDEO

    În România, problema guvernanţei companiilor de stat continuă să genereze controverse, iar raportul dintre salariile managerilor şi performanţele financiare ale companiilor pe care le conduc este deseori pus sub semnul întrebării. Potrivit datelor oficiale, în 2023, pierderile cumulate ale companiilor de stat s-au apropiat de 3 miliarde de lei (aproximativ 600 milioane euro), în timp ce salariile medii brute ale directorilor executivi au continuat să crească, ajungând la valori de două-trei ori mai mari decât media salariilor din sectorul privat. Mai mult, George Butunoiu, headhunter, atrage atenţia, că pe lângă această combinaţie toxică de performanţe slabe pe salarii mari, în fruntea companiilor de stat sunt şi şefi pentru care interesul propriu primează şi va prima mereu indiferent cât de prost merge compania.

    „Interesul lor primează întotdeauna. Dacă dacă ei pot să câştige jumătate de milion de euro, nu au nicio ezitare să lase compania să piardă 20 de milioane de euro” a declarant George Butunoiu, headhunter, în cadrul emisiunii de business ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

    Starea în care se află companiile de stat poate genera frustrări constante mai ales pentru contribuabili, pentru tineri şi pentru oricine vede cum este folosit banul public. De aceea, pentru a genera o schimbare, Butunoiu le recomandă mai ales tinerilor să depăşească poziţia de simpli observatori şi să se implice activ în procesul politic. Nu este suficient să critice problemele sistemului din exterior; adevărata transformare începe când intră în politică, se implică în deciziile publice şi contribuie la reforme concrete. Implicarea poate lua forme diverse — de la participarea în partide politice şi organizaţii civice, până la iniţiative locale şi proiecte care să aducă transparenţă şi eficienţă în administraţie.

    „Întotdeauna le-am recomandat să intre în politică fiindcă tot să se plâng. „Vai, ce ce probleme sunt”. Dacă vor să schimbe ceva în politică trebuie să intre.” a mai spus Butunoiu.

  • Ambiţia lui Elon Musk pentru Twitter devine realitate? După ce a fost forţat să plătească 44 mld. de dolari pentru reţeaua de socializare, transformată în X, acum miliardarul vrea să obţină o evaluare de 200 mld. dolari, de 10 ori mai mult decât în urmă cu doar un an

    Compania xAI a lui Elon Musk se pregăteşte să atragă noi fonduri de la investitori, într-o tranzacţie care ar putea evalua compania de inteligenţă artificială la până la 200 de miliarde de dolari — de zece ori mai mult decât valoarea sa de la începutul anului trecut, potrivit unor persoane apropiate discuţiilor, scrie Financial Times. 

    Această rundă de finanţare, aflată în discuţie şi care ar putea începe oficial chiar de luna viitoare, ar fi a treia vânzare majoră de acţiuni în mai puţin de două luni. Compania a strâns 10 miliarde de dolari în iulie prin împrumuturi şi investiţii în numerar şi a vândut acţiuni în valoare de 300 de milioane de dolari într-o ofertă secundară în iunie.

    O astfel de tranzacţie ar consolida creşterea rapidă a evaluării xAI, de la 18 miliarde de dolari cât valora în runda de finanţare „serie B” din mai 2024.

    Săptămâna aceasta, compania a lansat a patra versiune a chatbotului său Grok, care postează pe platforma de socializare X deţinută de Musk — la doar câteva zile după ce botul l-a lăudat în mod repetat pe Adolf Hitler şi a distribuit retorică antisemită pe platformă. Compania a promis că va interzice discursul instigator la ură din postările sale.

    Trei persoane apropiate procesului au declarat că noua rundă de finanţare vizează o evaluare între 170 şi 200 de miliarde de dolari. Ele au avertizat că discuţiile sunt preliminare şi detaliile ar putea suferi modificări.

    Fondul suveran de investiţii al Arabiei Saudite, PIF, este aşteptat să joace un rol important în tranzacţie, au spus două dintre surse. PIF deţine un interes indirect în xAI prin participaţia sa în Kingdom Holdings Company, care a investit 800 de milioane de dolari în xAI.

    xAI nu a răspuns solicitărilor de comentarii. PIF a refuzat să comenteze.

    xAI a achiziţionat platforma X în martie, într-o tranzacţie integrală în acţiuni evaluată la 45 de miliarde de dolari. Tranzacţia a evaluat compania combinată la 113 miliarde de dolari. Această valoare ar putea ajunge la aproximativ 245 de miliarde de dolari dacă noua rundă de finanţare a xAI va avea succes.

    O altă companie a lui Musk, SpaceX, a înregistrat de asemenea o creştere puternică a valorii. Grupul de rachete şi sateliţi se pregăteşte să vândă acţiuni în valoare de aproximativ 1 miliard de dolari, într-o tranzacţie care ar evalua compania la 400 de miliarde de dolari, potrivit unei relatări recente din Financial Times.

    Companiile lui Musk — inclusiv Tesla şi Neuralink (specializată în implanturi cerebrale) — au beneficiat iniţial de relaţiile antreprenorului cu preşedintele SUA, Donald Trump, după alegerile din noiembrie.

    Musk a fost unul dintre cei mai mari susţinători ai lui Trump, cheltuind peste 250 de milioane de dolari pentru campania acestuia, însă un conflict public izbucnit luna trecută a stârnit îngrijorări cu privire la posibile repercusiuni asupra unora dintre afacerile sale.

     

     

     

  • Rezultatele operaţionale ale Petrom nu surprind piaţa. Urmează o perioadă de prudenţă înainte de revizuirea ratingului de ţară, remarcă un analist

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), cea mai mare companie petrolieră din România, a raportat scăderi ale producţiei de ţiţei şi gaze în trimestrul al doilea din 2025, însă rezultatele operaţionale erau anticipate de investitori, având în vedere că acţiunile societăţii s-au apreciat cu 0,6% după publicarea trading update-ului trimestrial.

    „Probabil că piaţa se aştepta la nişte rezultate operaţionale în scădere (În T2/2025 – n.r.). În cazul Petrom avem acest trend raportat la ce era în urmă cu unu-doi ani. Reacţia pieţei asta arată, că nu au fost o surpriză pentru companie”, spune Alin Brendea, analist bursier la Prime Transaction.

    Emitentul cu 48 mld. lei capitalizare a raportat o scădere de 7,2% a producţiei totale de hidrocarburi în T2/2025, la 102,2 mii bep/zi, pe fondul declinului natural al zăcămintelor mature şi al preţurilor mai reduse la ţiţei. Vânzările totale de hidrocarburi au scăzut cu 8%, la 96,9 mii bep/zi.

    Între timp, producţia de ţiţei şi condensat a ajuns la 48,4 mii bep/zi în T2/2025, în scădere cu 4,2 mii bep/zi faţă de aceeaşi perioadă din 2024, iar producţia de gaze naturale s-a diminuat la 53,8 mii bep/zi, comparativ cu 57,5 mii bep/zi în trimestrul al doilea al anului trecut. OMV Petrom îşi va publica la finele lunii rezultatele financiare semestriale.

    „Pe de altă parte, fluctuaţiile de pe piaţa petrolului puteau ajuta la un moment dat Petrom. Am avut acea creştere mare a ţiţeiului, însă preţul s-a stabilizat între timp. Văd şi compania în aceeaşi notă generală a unei veri mai liniştite din acest moment până în zona rezultatelor semestriale, care va coincide cu o primă revizuire a ratingului de ţară”, continuă reprezentantul societăţii de brokeraj.

    Următoarea revizuire programată a ratingului suveran de către Fitch este stabilită pentru 15 august. Până la acel moment, aproape jumătate dintre companiile din structura BET îşi vor fi publicat rezultatele financiare aferente primului semestru din 2025.

    „Având această perspectivă într-o lună, investitorii vor deveni din ce în ce mai prudenţi în a lua măsuri sau decizii semnificative de investiţii pe măsură ce se apropie aceste termene”, spune Alin Brendea pentru ZF.

     

  • Care este compania ce devine prima din istorie care atinge o valoare de piaţă de 4.000 de miliarde de dolari, cât Google şi Facebook la un loc?

    Acţiunile Nvidia (simbol bursier NVDA) înregistrau un avans de 2% la debutul sesiunii de tranzacţionare de miercuri, compania depăşind pentru prima dată pragul de 4.000 de miliarde de dolari în ceea ce priveşte capitalizarea, pe fondul cererii tot mai mari pentru cipurile care alimentează inteligenţa artificială generativă.

    Nvidia devine astfel prima companie din lume care atinge o valoare de piaţă de 4.000 de miliarde de dolari, depăşind Microsoft şi Apple, care au ajuns anterior la 3.000 de miliarde. Microsoft este unul dintre cei mai importanţi clienţi ai săi.

    Fondată în 1993, compania din California a trecut de 2.000 de miliarde de dolari în februarie 2024 şi a atins pragul de 3.000 de miliarde în iunie, înainte de a stabili acest nou record, potrivit CNBC.

    O acţiune NVDA ajungea la 164,2 dolari la ora publicării ştirii, în creştere cu 25% în ultimul an şi aproape 1.500% în ultimii cinci ani. Grupul valorează acum mai mult decât Alphabet (Google) şi Meta Platforms (Facebook) la un loc.

    Rolul jucat de Nvidia în ascensiunea AI l-a adus pe CEO-ul Jensen Huang în atenţia preşedintelui Donald Trump, sporindu-i profilul public dincolo de sfera tehnologiei.

    Huang a fost unul dintre directorii executivi de top care l-au însoţit pe Trump într-o vizită oficială în Arabia Saudită, în luna mai. Nvidia este, de altfel, partener în Project Stargate – o iniţiativă de 500 de miliarde de dolari anunţată de liderul de la Casa Albă la începutul anului, menită să extindă infrastructura dedicată inteligenţei artificiale şi să consolideze poziţia Statelor Unite în domeniul tehnologic.

    Totuşi, ascensiunea Nvidia nu a fost lipsită de obstacole. În ianuarie, startup-ul chinez DeepSeek a atras atenţia pieţelor cu un model AI performant, dar semnificativ mai accesibil, alimentând dezbaterile legate de necesitatea unor investiţii masive în hardware specializat. Anunţul a pus presiune pe acţiunile Nvidia, care au înregistrat o corecţie abruptă la începutul anului.

    În prezent, cotaţia este pe plus cu 18% în 2025.

     

  • Pe 16 iulie începe oferta de vânzare de acţiuni Purcari la 21 de lei. Maspex din Polonia vizează preluarea a 98% din companie pentru 835 mil. lei

    Grupul polonez Maspex, unul dintre cei mai mari jucători din industria alimentară din Europa Centrală şi de Est, lansează din 16 iulie ofertă publică de preluare voluntară a producătorului de vinuri Purcari la preţul de 21 de lei pe acţiune, potrivit documentului aprobat de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

    Oferta vizează achiziţionarea a 39,77 milioane de acţiuni Purcari, reprezentând 98,38% din capitalul social. Perioada de derulare a ofertei este 16 iulie – 30 iulie 2025, iar intermediarul tranzacţiei este BRD – Groupe Société Générale.

    Oferta se va desfăşura prin sistemele Bursei de Valori Bucureşti şi este deschisă tuturor acţionarilor – persoane fizice şi juridice.

    Grupul Maspex, activ în România prin branduri precum Tymbark, Tedi sau Bucovina, îşi extinde astfel expunerea pe piaţa vinurilor premium din Europa de Sud-Est, printr-o tranzacţie despre care spun că nu va duce la delistarea Purcari de la Bursa de Valori.

    Preţul oferit de Maspex, de 21 de lei pe acţiune, înseamnă o tranzacţie de 835 mil. lei.

    Rezultatul final al ofertei va fi comunicat de către intermediarul BRD, iar dovada virării sumelor către acţionari va fi depusă la ASF, conform reglementărilor în vigoare.

    Citiţi mai multe în articolele de mai jos: 

     
     
     
     

  • Europenii îi cumpără pe americani: Grupul italian Ferrero, care produce Ferrero Rocher, TicTac şi Kinder, vrea să cumpere gigantul american Kellog pentru 3 mld. dolari

    Ferrero, grupul alimentar italian deţinut de familie, cunoscut pentru Ferrero Rocher, TicTac şi dulciurile Kinder, se află în discuţii avansate pentru a cumpăra compania americană de cereale pentru mic dejun WK Kellogg, într-o tranzacţie evaluată la până la 3 miliarde de dolari.

    Achiziţia ar putea fi anunţată chiar în această săptămână şi evaluează compania din spatele cerealelor Kellogg’s Corn Flakes, Rice Krispies şi Froot Loops la un preţ semnificativ mai mare faţă de valoarea sa de piaţă actuală, de 1,5 miliarde de dolari, au declarat două persoane familiarizate cu situaţia. Totuşi, au adăugat că nu există garanţia că tranzacţia va fi încheiată şi că termenele ar putea fi amânate.

    Această mişcare vine într-un moment în care industria alimentară se confruntă cu schimbări în obiceiurile consumatorilor, o orientare accentuată către opţiuni mai sănătoase — determinată parţial de creşterea utilizării medicamentelor pentru slăbit — forţând producătorii, în special cei din sectorul dulciurilor, să îşi adapteze strategiile.

    WK Kellogg şi Ferrero nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

    WK Kellogg a fost desprinsă ca o companie specializată pe cereale din America de Nord de către compania-mamă Kellogg Co, care şi-a schimbat numele în Kellanova şi a păstrat mărcile de snacksuri precum Pop-Tarts şi Pringles. Gigantul alimentar Mars a fost de acord anul trecut să achiziţioneze Kellanova într-o tranzacţie de 36 de miliarde de dolari, care este acum supusă unei anchete antitrust din partea autorităţilor de reglementare europene.