BusinessMagazin

Tag: comisie

  • Reprezentantul lui Iohannis în plenul Comisiei de la Veneţia: Opinia Comisiei asupra celor trei legi ale justiţiei, extrem de necesară

    “Preşedintele României a solicitat Comisiei de la Veneţia să analizeze şi să emită o opinie cu privire la legile justiţiei întrucât, dacă acestea intră în vigoare în forma adoptată de către Parlament, vor avea un impact negativ asupra independenţei şi a funcţionării sistemului judiciar din România, implicit asupra statului de drept. Cele trei legi adoptate de Parlament prezintă multiple deficienţe, iar conţinutul lor poate şi trebuie să fie îmbunătăţit substanţial. Modificările aduse celor trei legi afectează independenţa magistraţilor, prin introducerea unor prevederi criticabile. De exemplu, controlul asupra tuturor soluţiilor date de procurori de către procurorul ierarhic superior se extinde şi asupra temeiniciei, nefiind astfel limitat la nelegalitate”, se arată în informarea referitoare la intervenţia acestuia în cadrul plenului Comisiei de la Veneţia.

    Bogdan Dima s-a referit şi la crearea secţiei speciale de investigare a infracţiunilor comise de magistraţi, lucru care este, potrivit acestuia, “de natură să afecteze independenţa activităţii magistraţilor” şi a mai evidenţiat că legile au un impact negativ asupra funcţionării sistemului judiciar.

    “A fost operată o serie de modificări care pot permite pensionarea magistraţilor la vârsta de 45 de ani, cu numai 20 de ani vechime în profesie, toate acestea în paralel cu majorarea perioadei de pregătire pentru intrarea în profesie. De asemenea, prin modificările aduse, avizul conform al CSM pentru stabilirea schemelor de personal ale instanţelor şi parchetelor a fost eliminat, decizia urmând să revină doar Ministrului Justiţiei. Nu în ultimul rând, modificările aduse legilor justiţiei conduc la diminuarea rolului garantului independenţei justiţiei – Consiliul Superior al Magistraturii. De exemplu, cele mai multe atribuţii ale acestuia, care acum sunt exercitate de către Plen, sunt transferate secţiilor, ceea ce va afecta funcţionalitatea CSM şi va afecta participarea reprezentanţilor societăţii civile membri ai CSM la luarea deciziilor CSM”, a mai transmis Dima.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană: România rămâne una dintre ţările cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor din UE

    În intervalul 2007-2016, PIB-ul pe cap de locuitor al României a crescut cu aproape 20%, comparativ cu media Uniunii Europene. Astfel că, dacă în 2007 el se situa la 40% din medie, în 2016 a ajuns la 60%. O excepţie o face regiunea Capitalei, care în 2015 a atins un nivel de aproape 140% din media UE.

    Raportul mai atrage atenţia şi asupra existenţei unor decalaje foarte mari între regiuni.

    Mai exact, în momentul de faţă, vestul ţării are un PIB pe cap de locuitor situat la aproximativ 60% din media UE, sud-vestul ţării are o medie de aproximativ 50%, sud-estul de 50%, sud-Muntenia de aproape 50%, zona centrală de 50%, nord-vestul de 50% şi nord-estul de aproximativ 40%. De altfel, această din urmă regiune are cel mai mic PIB pe cap de locuitor din ţară.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Raport CE: În ritmul actual, datoria publică a României va ajunge la 60% din PIB până în 2028

    În raportul prezentat la Bucureşti de oficialul european, în cadrul unei conferinţe de presă, se precizează şi o serie de nereguli cu privire la respectarea angajamentelor pe care România şi le-a asumat în scris.

    O primă neregulă ar fi faptul că atât bugetul pentru 2017, cât şi cel pentru 2018 vizează un deficit global de aproximativ 3% din PIB, în condiţiile în care regula privind deficitul – menţionată în cadrul fiscal-bugetar naţional – impune un deficit structural de 1% din PIB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul a adoptat, în forma iniţială modificările Legii 304/2004 privind organizarea judiciară

    Senatul a adoptat Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, în urma cererii de reexaminare trimisă de preşedintele României către Parlamnent, cu 79 voturi “pentru”, nicio abţinere şi 33 voturi împotrivă.

    Senatorul USR, George-Edward Dircă, a venit cu mai multe amendamente pentru proiectul de lege, însă toate au fost respinse în plen.

    Senatoarea PNL, Aina Gorghiu a susţinut că nu înţelege graba cu care s-a introdus pe ordinea de zi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procurorii CSM vor schimbarea procedurii de numire şi revocare a şefilor de parchete

    „În şedinţa din data de 12 iunie 2018, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât sesizarea domnului Tudorel Toader, Ministrul justiţiei şi a domnului Florin Iordache, Preşedintele Comisiei Speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, în legătură cu propunerea de modificare a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) şi (4) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează procedura de numire şi, respectiv, de revocare din cele mai înalte funcţii de conducere în cadrul Ministerului Public”, arată CSM, printr-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Toader a prezentat delegaţiei Comisiei de la Veneţia stadiul legilor justiţiei

    Subiectele abordate în cadrul discuţiei dintre ministrul Justiţiei şi delegaţia Comisiei de la Veneţia au vizat parcursul legilor justiţiei şi stadiul actual al acestora, dar şi modificarea codului penal şi codului de procedură penală. Astfel, ministrul justiţiei a prezentat parcursul legilor de modificare şi completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

    “A fost detaliată procedura legislativă, marcându-se faptul că procesul de modificare a acestor legi a început în anul 2015, cu implicarea Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, a tuturor actorilor relevanţi în acest proces, s-au prezentat instrumentele constituţionale prevăzute de legislaţia română, aspecte privind controlul de constituţionalitate cu privire la cele trei legi, efectele deciziilor Curţii Constituţionale a României (CCR), respectiv obligaţia Parlamentului de a pune în acord dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale cu deciziile Curţii. Ministrul justiţiei a precizat faptul că CCR a admis unele obiecţii de neconstituţionalitate în legătură cu cele trei proiecte de lege şi că cea mai mare parte a obiecţiilor de neconstituţionalitate formulate au fost respinse, răspunzând, ulterior, întrebărilor experţilor”, arată Ministerul Justiţiei, într-un comunicat de presă postat pe site-ul instituţiei.

    În ceea ce priveşte Codul penal şi Codul de procedură penală, Tudorel Toader a prezentat modificările constând în transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2016/343/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale şi a Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, precum şi modificările pentru punerea în acord a dispoziţiilor din coduri cu Decizii ale Curţii Constituţionale a României.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tudorel Toader se va întâlni cu delegaţia Comisiei de la Veneţia luni, la Bucureşti

    Tudorel Toader a afirmat, vineri, la Arad, că se va întâlni cu delegaţia Comisiei de la Veneţia, luni, la Bucureşti, cu care va discuta în calitate de ministru al Justiţiei, şi nu de membru al comisiei.

    “Eu fac parte din Comisia de la Veneţia din mai 2004, tocmai am intrat în al doilea mandat, din mai 2018. Dar voi discuta nu în calitate de membru al comisiei, ci în calitate de ministru al Justiţiei. Luni, la ora 08.00, vom avea prima întrevedere la Ministerul Justiţiei. Vizita este coordonată de către Ministerul Afacerilor Externe. Dânşii vor avea întrevederi cu multe autorităţi implicate din sistemul judiciar. Vom discuta despre subiectele actuale: Legile justiţiei, coduri penale modificate, eventuale alte întrebări ale dânşilor. Dar, repet, eu voi fi acolo, eu voi coordona din partea Ministerului Justiţiei dezbaterile, dar în calitate de ministru al Justiţiei, nu de membru al comisiei”, a declarat Tudorel Toader.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Amendă de peste 2 miliarde de dolari pentru Google. Cine a pus gând rău gigantului american

    Gigantul Google ar putea fi lovit de o amendă masivă din partea Uniunii Europene, de data aceasta din cauza unui caz de antitrust care în care sistemul de operare Android se află în mijlocul scandalului, potrivit Business Insider.

    Potrivit publicaţiilor Financial Times şi Politico, Comisarul European pentru Competiţie, Margrethe Vestager îşi va anunţa decizia pe acest caz în luna iulie.

    Financial Times scrie că descoperirile Comisiei nu sunt de bun augur pentru companie, ceea ce înseamnă că va plăti o amendă substanţială.

    Amenda ar putea fi mai mare decât cea de 2,4 miliarde de euro pe care a primit-o Google de la UE la mijlocul anului trecut într-un caz separat de antitrust.

    Cu toate acestea, cazul ar putea avea implicaţii mai mari decât o simplă amendă, din cauza problemelor cu care s-a confruntat gigantul Microsoft în anii 90 legat de cazurile antitrust.

    În cazul Google, organele europene de reglementare au investigat compania sub suspiciunea că aceştia au folosit sistemul de operare Android pentru a manipula piaţa şi a micşora cota competitorilor.

    Aceştia au citat tactici precum decizia de a le cere producătorilor să preinstaleze Google Search şi motorul de căutare Google Chrome, drept condiţie pentru accesarea platformei Google Play.

    Comisia Europeană spune că aceste cereri au oferit companiei Google o serie de avantaje şi au limitat alegerea utilizatorului. Android este sistemul de operare dominant la nivel global.

    Google a refuzat să comenteze la cererea Business Insider, însă publicaţia indică spre o postare a companiei din 2016, în care aceştia susţin că Android a creat de fapt mai multă competiţie.

    Acest caz le aminteşte unora de situaţia în care s-a regăsit Microsoft în urmă cu aproape 30 de ani.

    În 1998, Microsoft avea cel mai popular sistem de operare din lume cu Windows. De asemenea îşi împngea în piaţă browser-ul Internet Explorer şi aplicaţia de muzică Media Player.

    Acest lucru, din perspectiva UE şi a guvernului american, a privat utilizatorii de libertatea de a alege, iar Uniunea Europeană a forţat compania să lanseze o versiune a Windows-ului fără Media Player. Potrivit New York Times, procesele guvernului american împotriva Microsoft a ajutat un competitor mai tânăr să prindă avânt: Google.

     

     

     

  • Decizie dură: România, exclusă oficial de la Cupa Mondială de rugby

    Din informaţiile ProSport, această sentinţă poate însemna falimentul federaţiei, deoarece pe lângă excluderea de la turneul final, forul intern mai are de achitat o amendă de 100.000 de lire sterline.

    România a fost descalificată pentru că a folosit un jucător neeligibil, Sione Fakaosilea originar din Tonga, în opt partide din preliminariile Cupei Mondiale. Pentru fiecare meci în care a jucat, prima reprezentativă a primit o penalizare de cinci puncte.

    După decizia iniţială, ProSport a discutat cu om important din rugby-ul românesc. Federaţia Română de Rugby nu mai are bani, iar această decizie poate însemna falimentul federaţiei, din două motive:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Furtuna din Silicon Valley: Comisia Europeană vrea să amendeze Google cu peste 2,4 miliarde de euro

    Gigantul Google ar putea fi lovit de o amendă masivă din partea Uniunii Europene, de data aceasta din cauza unui caz de antitrust care în care sistemul de operare Android se află în mijlocul scandalului, potrivit Business Insider.

    Potrivit publicaţiilor Financial Times şi Politico, Comisarul European pentru Competiţie, Margrethe Vestager îşi va anunţa decizia pe acest caz în luna iulie.

    Financial Times scrie că descoperirile Comisiei nu sunt de bun augur pentru companie, ceea ce înseamnă că va plăti o amendă substanţială.

    Amenda ar putea fi mai mare decât cea de 2,4 miliarde de euro pe care a primit-o Google de la UE la mijlocul anului trecut într-un caz separat de antitrust.

    Cu toate acestea, cazul ar putea avea implicaţii mai mari decât o simplă amendă, din cauza problemelor cu care s-a confruntat gigantul Microsoft în anii 90 legat de cazurile antitrust.

    În cazul Google, organele europene de reglementare au investigat compania sub suspiciunea că aceştia au folosit sistemul de operare Android pentru a manipula piaţa şi a micşora cota competitorilor.

    Aceştia au citat tactici precum decizia de a le cere producătorilor să preinstaleze Google Search şi motorul de căutare Google Chrome, drept condiţie pentru accesarea platformei Google Play.

    Comisia Europeană spune că aceste cereri au oferit companiei Google o serie de avantaje şi au limitat alegerea utilizatorului. Android este sistemul de operare dominant la nivel global.

    Google a refuzat să comenteze la cererea Business Insider, însă publicaţia indică spre o postare a companiei din 2016, în care aceştia susţin că Android a creat de fapt mai multă competiţie.

    Acest caz le aminteşte unora de situaţia în care s-a regăsit Microsoft în urmă cu aproape 30 de ani.

    În 1998, Microsoft avea cel mai popular sistem de operare din lume cu Windows. De asemenea îşi împngea în piaţă browser-ul Internet Explorer şi aplicaţia de muzică Media Player.

    Acest lucru, din perspectiva UE şi a guvernului american, a privat utilizatorii de libertatea de a alege, iar Uniunea Europeană a forţat compania să lanseze o versiune a Windows-ului fără Media Player. Potrivit New York Times, procesele guvernului american împotriva Microsoft a ajutat un competitor mai tânăr să prindă avânt: Google.