BusinessMagazin

Tag: cladiri

  • Unde se construieşte cea mai înaltă clădire din România: nu este vorba de Bucureşti

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, joi, de Iulius Mall Timişoara, compania Iulius începe în primăvară lucrările la trei clădiri de birouri clasa A, cu o suprafaţă totală de 73.000 mp.

    Printre acestea se numără şi cea mai înaltă clădire din România, de 155 de metri.

    Clădirile vor fi realizate în cadrul proiectului multifuncţional Openville Timişoara, situat în apropierea Iulius Mall.

    Cele trei imobile vor fi dezvoltate sub brandul United Business Center (UBC) şi vor fi finalizate în cel mult un an şi jumătate.

    În total, ansamblul Openville Timişoara va include şapte clădiri de birouri, cu o suprafaţă de peste 130.000 mp. O primă clădire a fost deja finalizată şi este închiriată integral, fiind inaugurată în luna ianuarie a acestui an, iar cea de-a doua va fi terminată în luna iunie. Cele două imobile au o suprafaţă de 31.000 mp.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde se construieşte cea mai înaltă clădire din România: nu este vorba de Bucureşti

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, joi, de Iulius Mall Timişoara, compania Iulius începe în primăvară lucrările la trei clădiri de birouri clasa A, cu o suprafaţă totală de 73.000 mp.

    Printre acestea se numără şi cea mai înaltă clădire din România, de 155 de metri.

    Clădirile vor fi realizate în cadrul proiectului multifuncţional Openville Timişoara, situat în apropierea Iulius Mall.

    Cele trei imobile vor fi dezvoltate sub brandul United Business Center (UBC) şi vor fi finalizate în cel mult un an şi jumătate.

    În total, ansamblul Openville Timişoara va include şapte clădiri de birouri, cu o suprafaţă de peste 130.000 mp. O primă clădire a fost deja finalizată şi este închiriată integral, fiind inaugurată în luna ianuarie a acestui an, iar cea de-a doua va fi terminată în luna iunie. Cele două imobile au o suprafaţă de 31.000 mp.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iulius va începe din primăvară lucrările la trei clădiri de birouri în Timişoara

    În total, ansamblul Openville Timişoara va include şapte clădiri de birouri cu o suprafaţă de peste 130.000 mp. Din aceasta, 18.000 mp au fost deja livraţi şi închiriaţi integral, iar alţi 13.000 mp urmează a fi finalizaţi în luna iunie.

    „Openville va fi un centru urban activ, care va crea o experienţă unică în regiune: va reprezenta cel mai bun loc din oraş în care să lucrezi şi o destinaţie aparte de socializare şi relaxare, unde te poţi recreea, fie la cumpărături, restaurante şi cafenele, fie în aer liber, în parcul de 55.000 mp”, a declarat Iulian Dascălu, preşedintele companiei Iulius.

    Cele trei imobile office, printre care se numără şi cea mai înaltă clădire din România (155 m), urmează a fi construite după normele LEED. Tot în acest an, vor fi demarate lucrările de extindere a Iulius Mall Timişoara, cu o suprafaţă de 60.000 de mp de retail,  ajungându-se la un total de 131.000 mp închiriabili. Pe acest segment, Openville va include 430 de magazine, restaurante şi cafenele tematice, cinema multiplex, o zonă de fresh market, cel mai mare loc de joacă şi alte opţiuni pentru petrecerea timpului liber.

    În plus, timişorenii vor avea la dispoziţie şi cel mai mare parc suspendat din România, spaţiu verde de peste 55.000 mp, şi 4.050 de locuri de parcare, subterane şi supraetajate.

  • Numărul de corporatişti din Bucureşti va creşte la 260.000 până la finele anului

    Dintre cele mai importante locaţii de birouri din Bucureşti, zonele Pipera Sud (Dimitrie Pompeiu), Barbu Văcărescu – Floreasca şi zona de Vest ocupă în continuare primele trei poziţii din punct de vedere al numărului de angajaţi din clădirile de birouri moderne, precizează un comunicat DTZ Echinox.

    La sfârşitul anului 2016, în Pipera Sud numărul de angajaţi a depăşit 45.000, în timp ce în Barbu Văcărescu – Floreasca numărul angajaţilor care lucrează în spaţii de birouri moderne se situează la peste 40.000. În zona de Vest, numărul angajaţilor a ajuns la aproximativ 33.000.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai frumos sat din Japonia de care nu a auzit nimeni

    În acest context, un om precum Fujiwara Kiyohira este de admirat. Acesta a trăit în nord-estul Japoniei, între 1056 şi 1128, iar în ciuda faptului că şi-a pierdut tatăl, soţia şi copilul din cauza acuzaţiilor de trădare, Fujiwara a decis să închidă cercul vărsării de sânge şi să-şi folosească averea şi puterea pentru a crea şi menţine pace, nu pentru a instiga la război.

    Stabilindu-şi reşedinţa în satul Hiraizumi, acesta şi-a dedicat ultimile decenii din viaţă pentru crearea unui rai budist pe Pământ, în care sufletele prietenilor şi inamicilor săi, atât oameni cât şi animale, să găsească consolare şi să trăiască în armonie. Fiul şi nepotul său au adăugat la viziunea sa şi mai multe grădini ori temple, făcând recunoscut numele acestuia de-a lungul şi latul Japoniei.

    În 1189, însă, după 100 de ani de pace sub generaţiile Fujiwara, visul budist a fost atacat şi dărâmat de Minamoto Yoritomo, al cărui unic scop a fost să devină shogun şi să stabilească dictatura militară. De-a lungul secolelor care au urmat, războaiele şi focul au devastat clădirile magnifice din lemn ale lui Hiraizumi. Cu toate acestea, realizarile familiei Fujiwara, extrem de influente în istoria Japoniei, nu au fost vreodată estompate din identitatea populară japoneză. Sala puternic aurită, „Holul de aur”, singura structură care a supravieţuit intactă încă din secolul al XII-lea, este considerată una dintre cele mai importante clădiri din Japonia.  De fapt, Hiraizumi ar putea fi chiar cel mai important sat japonez. 

  • Din 2018, Primăria Timişoara introduce taxa pe paragină pentru clădirile istorice nerestaurate

    Potrivit arhitecţilor, în Timişoara sunt aproximativ 14.000 de clădiri istorice, cele mai multe fiind amplasate în zonele Cetate, Iosefin şi Fabric, majoritatea aflându-se într-o stare avansată de degradare, astfel că bucăţi din faţadă cad, iar prea puţini sunt proprietarii interesaţi să le restaureze.

    „Banca de Dezvoltare a Germaniei KfW a numărat 14.000 de clădiri făcute înainte de 1940 în Timişoara. Evident, nu toate sunt sub protecţie, dar sunt clădiri istorice prin vechimea lor. Încă nu este foarte clar numărul clădirilor istorice aflate sub protecţie şi tocmai de aceea şi facem această parte de georeferenţiere de clădiri, pentru a avea un inventar precis şi un număr clar de clădiri care sunt conform legii în situri şi ansambluri de monumente istorice. Cele mai multe clădiri istorice din Timişoara se află în cele trei mari cartiere istorice, respectiv zona Cetate, adică centrul Timişoarei şi Piaţa Unirii, Fabric, mai ales în zona Pieţei Traian, şi cartierul Iosefin, care porneşte de la podul de la Piaţa Maria şi se întinde mult în oraş. Clădiri istorice sunt şi în porţiuni din cartierul Elisabetin, în zona Bălcescu. Practic, o treime din oraş este sub protecţia Legii 422 a monumentelor istorice”, a explicat, corespondentului MEDIAFAX, Sorin Predescu, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Timiş.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce mijloc de transport va înlocui, în viitor, maşina

    Lifturile au avut o influenţă importantă asupra peisajului urban de la intrarea în exploatare în urmă cu circa o sută cincizeci de ani, permiţând construirea unor clădiri mai înalte şi ducând la mutarea locuinţelor de lux de la parter la ultimele niveluri, departe de agitaţia străzii.

    Cum în marile oraşe ale lumii se construiesc clădiri din ce în ce mai înalte şi mai apropiate unele de altele, oamenii vor ajunge să se deplaseze cu lifturile în interiorul acestora şi între ele, susţin producătorii de ascensoare.

    Numărul de lifturi în exploatare a crescut foarte mult în ultimii ani şi au început să apară modele inteligente, care pot fi chemate cu ajutorul unei aplicaţii de pe telefon, ca Otis Gen2 Life, lifturi cu panouri solare de la Schindler sau fără cabluri, pe bază de propulsie magnetică, de la ThyssenKrupp, ori ascensoare cu etaj. Nu peste multă vreme lifturile se vor deplasa şi pe orizontală, vor renunţa la butoane şi vor deveni parte din internetul lucrurilor, adunând informaţii despre componente şi utilizatori, cum ar fi timpul petrecut de aceştia din urmă în cabină. În acel moment, chiar şi cei cărora nu prea le place să meargă cu ascensorul vor fi nevoiţi să le accepte, pentru că dacă s-ar construi clădiri cu puţine etaje, oraşele ar fi mult prea întinse şi greu de străbătut.

    Pentru aceştia, designerii de lifturi încearcă să creeze modele care să facă deplasarea cât mai plăcută şi să nu le dea pasagerilor sentimentul de claustrofobie. Totodată, susţin producătorii, creşte cererea de lifturi elegante, fie ele complet albe ori din cele retro, cum se întâlneau la clădirile de început de secol XX.

  • Veste fulger pentru români: Cel mai mare retailer online din lume vine la Bucureşti şi face angajări MASIVE. Se caută peste 1.000 de persoane

    Americanii de la Amazon, cel mai mare retailer online din lume, vor să închirieze 10.000 mp de birouri în Bu­cu­reşti, su­pra­faţă suficientă pentru a recruta cel puţin 1.000 de angajaţi, po­trivit unor surse apropiate com­pa­niei.

    Cererea pentru extindere vine la mai puţin de un an de când compania ame­ricană a sem­nat pentru închirierea unei suprafeţe de 13.500 mp în Iaşi, în clă­direa United Business Center (UBC) 5 din cadrul proiectului de bi­rouri Palas, controlat de Iulian Das­că­lu. 

    Veste fulger pentru români: Cel mai mare retailer online din lume vine la Bucureşti şi face angajări MASIVE. Se caută peste 1.000 de persoane 

  • Record în piaţa imobiliară – 412.000 de mp, cererea de închiriere pentru spaţii de birouri în 2016

    Peste 200 de tranzacţii de închirieri de birouri s-au înregistrat în 2016 în Bucureşti, arată cele mai recente date CBRE. Potrivit acestora, anul trecut, cererea de închiriere de spaţii de birouri în Bucureşti a depăşit 400.000 de mp – respectiv 412.000 mp, record pentru piaţă imobiliară locală.
     
    Conform datelor CBRE,  71% din cererea totală de spaţii de birouri a fost pentru închirieri în clădiri de clasa A, în timp ce 69% din cererea totală este reprezentată de cererea netă de spaţii de birouri, excluzând renegocierile.  Zonele care au atras cele mai multe cereri în Bucureşti sunt Zona de Vest – 36%  şi Pipera – 25% din cererea totală. Anul 2016 a înregistrat şi cea mai mare tranzacţie imobiliară, respectiv 47.500 de mp de spaţii de birouri, tranzacţie în care CBRE a reprezentat chiriaşul. 
     
    Conform datelor companiei, CBRE România a avut în 2016  cea mai mare cota de piaţă în Bucureşti, atât pe segmentul reprezentării proprietarilor de clădiri  – cota de 47% , cât şi pe cel al reprezentării chiriaşilor – cota de 34% şi pe total tranzacţii – cota de 38%. Din totalul spaţiilor de birouri tranzacţionate de către CBRE, 47,5% au fost tranzacţii de tipul pre-lease,  30,9% au fost renegocieri, iar 15,9% au reprezentat cererea nouă sau extinderea de spaţii.
     
    “Pentru noi sunt foarte importante aceste cifre, dar mai important este că ele se reflectă pe piaţă muncii. Cererile noi şi extinderile de spaţii de birouri realizate de către CBRE  au adus 1800 de noi locuri de muncă”, subliniază Răzvan Iorgu, Managing Director CBRE România.
     
     

  • Proprietarii de clădiri pot fi învinuiţi pentru pagube şi vătămări provocate de căderile de ţurţuri

    „Dacă pe o maşină cad ţurţuri şi astfel este provocată o daună, despăgubirea trebuie cerută proprietarului clădirii. Cu atât mai mult, în cazul în care sunt oameni care suferă vătămări corporale”, a declarat pentru MEDIAFAX un broker de asigurări.

    De cealaltă parte, proprietarii ar trebui să-şi încheie – pe lângă asigurarea obligatorie PAD – şi o poliţă de asigurări pentru daune provocate terţilor de către acea clădire. „Orice companie de asigurări are astfel de poliţe, care se încheie tocmai pentru cazurile în care cad ţurţuri sau alte materiale şi provoacă pagube. Este ca şi RCA la maşini, pentru că şi clădirile pot provoca pagube terţilor”, a mai spus brokerul.

    Ce trebuie făcut în cazul în care căderea de ţurţuri a provocat o daună? „Primul pas este chemarea Poliţiei din arondismentul unde se află clădirea, organul de ordine publică urmând să încheie un proces-verbal de constatare. Cu acest document, păgubaşul se poate îndrepta, în instanţă, împotriva proprietarului clădirii, pentru a-i cere despăgubiri”, a explicat brokerul.

    Potrivit acestuia, dacă maşina este asigurată „CASCO Full”, atunci asigurătorul plăteşte repararea maşinii avariate de ţurţuri (sau de alte materiale) şi îşi recuperează sumele de la proprietarul clădirii, dar dacă asigurarea maşinii este doar RCA, atunci proprietarul maşinii trebuie să acţioneze pe cont propriu. La fel şi în cazul vătămării corporale a unei persoane. „În orice situaţie, trebuie chemată Poliţia la faţa locului, pentru constatarea evenimentului”, a mai precizat brokerul de asigurări.

    În ultimele zile, Pompierii din Capitală şi din judeţul Ilfov s-au confruntat cu un număr mare de solicitări pentru intervenţii de îndepărtare a ţuţurilor de pe clădiri.

    Potrivit prevederilor legale, cei care au obligaţia îndepărtării ţurţurilor de gheaţă formaţi la nivelul acoperişului imobilului sunt proprietarii/administratorii, fie că sunt persoane fizice ori juridice.

    „Potrivit Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr.120/2010, persoanele fizice şi juridice au obligaţia ca, pe timp de iarnă, să îndepărteze ţurţurii de gheaţă formaţi la nivelul acoperişului imobilului, să cureţe în maximum 24 de ore după încetarea ninsorii zăpada depusă şi gheaţa formată pe trotuarele aferente imobilelor unde domiciliază sau unde îşi desfăşoară activitatea, a sediilor de firmă, a curţilor sau terenurilor deţinute, astfel încât traficul pietonal să se desfăşoare în condiţii normale. La imobilele în care la parter funcţionează societăţi comerciale sau prestatori de servicii, obligaţiile menţionate revin acestor unităţi pe timpul funcţionării lor”, se arată într-o informare a ISU Bucureşti-Ilfov.

    Intervenţia pompierilor se poate face doar în situaţii speciale, de pericol real, mai susţin cei de la ISU. „Intervenţia pompierilor se poate realiza doar în situaţii speciale, atunci când sunt puse în pericol vieţi şi/sau se pot produce pagube material, iar înălţimea imobilelor sau condiţiile de amplasare a acestora nu permit administratorilor imobilelor să acţioneze în siguranţa pentru îndepărtarea ţurţurilor”, se notează în informare.

    Proprietarii ori administratorii care nu îndepărtează bucăţile de gheaţă de pe clădiri riscă amenzi între 200 şi 500 de lei. Pentru persoanele juridice, amenzile se încadrează între 500 şi 2.000 de lei.