BusinessMagazin

Tag: cifra de afaceri

  • De ce anunţă greve angajaţii Metrorex?

    • Eliminând subvenţiile primite de la stat, Metrorex înregistrează pierderi de 55% din cifra de afaceri (358 mil. lei, aprox 77 mil. euro), în timp ce firmele similare din regiune obţin un profit mediu de 11%: Budapesta (+16%), Praga (10%), Varşovia (5%)

    • Metrorex înregistrează 63 de angajaţi la fiecare kilometru de metrou, cu 20% peste media din capitalele analizate ca referinţă (51,41) şi de 3 ori mai mult decât Budapesta (care înregistrează 20,21 angajaţi / kilometru de metrou
    • Salariul mediu net / angajat la Metrorex este de 1.144 euro / lună (7.555 lei brut), de două ori peste media naţională şi cel mai mare din regiune
    • Metrorex înregistrează o cifră de afaceri / angajat de 31.600 euro / an, de aproape 3 ori sub media  din capitalele de referinţă (87.300 euro / angajat / an) şi de 6 ori sub media înregistrată de angajaţii reţelei de metrou din Budapesta 
    • Viteza medie înregistrată de trenurile Metrorex este de 22,5 km / oră, mult sub media capitalelor de referinţă (31 km / oră). 

    Sursa: COFACE

  • Povestea prietenilor din copilărie care au creat o afacere in şopronul din curtea familiei. Ce au reuşit aceştia să facă a intrat in istorie

    Prieteni din copilărie, William Harley şi Arthur Davidson au dovedit că zicala ”unde-s doi puterea creşte“ este cât se poate de adevărată. Împreună, au fondat una dintre cele mai mari companii de motociclete din lume, Harley-Davidson, care are, anual, o cifră de afaceri de peste zece miliarde de dolari

    William Sylvester Harley s-a născut pe 29 decembrie 1880, în Milwaukee, Wisconsin.

    La 15 ani, Harley a început să muncească în fabrica de biciclete Meiselbach. In timpul colegiului, el a lucrat în biroul unui arhitect şi a fost chelner în frăţia Kappa Sigma.

    În 1907, Harley a obţinut o diplomă în inginerie mecanică la Universitatea din Wisconsin-Madison şi trei ani mai târziu s-a căsătorit cu Anna Jachthuber, cu care a avut doi fii şi o fiică. Printre hobby-urile sale se numărau golful, vânătoarea şi pescuitul.

    Arthur Davidson s-a născut pe 11 februarie 1881, ca fiu al lui William C. Davidson şi al Margaretei Adams McFarlane, şi a mai avut încă patru fraţi. El a avut trei copii: Margaret, Arthur Jr. şi James Davidson. Era cunoscut ca un bun povestitor, iar una din celebrele sale istorisiri, povestea unchiului Honey, este legată chiar de istoria companiei Harley-Davidson.

    Harley şi Davidson au strâns împreună o sumă de câteva sute de dolari, pentru a investi în primul lor proiect. Cineva a furat însă toţi banii din casa lui Davidson, dar unchiul acestuia, care avea o fermă de albine în apropiere, le-a împrumutat celor doi băieţi suma de 500 de dolari, salvând, astfel, soarta companiei. De atunci, cei doi l-au poreclit unchiul Honey (miere). 

    Istoria Harley-Davidson începe în 1901, când Harley, în timp ce lucra ca ucenic proiectant pentru Barth Mfg. Co., a elaborat schiţele unui motor care să poată fi montat pe cadrul unei biciclete obişnuite. |n următorii doi ani, Harley şi prietenul său din copilărie, Arthur Davidson, au lucrat la prima motocicletă, care a fost terminată în 1903, cu ajutorul fratelui lui Arthur, Walter Davidson. La testarea motorului, Harley şi Davidson au înţeles că acesta nu este suficient de puternic pentru a putea urca dealurile din împrejurimi fără a se ajuta de pedale.

    Ei s-au hotărât să înceapă un al doilea proiect, în care au primit ajutorul pionierului motoarelor exterioare Ole Evinrude. Piesele au fost asamblate în şopronul din curtea familiei Davidson şi, pe 8 septembrie 1904, prima motocicletă Harley-Davidson, condusă de Edward Hildebrand, care avea să reprezinte prototipul pentru următoarele modele, lua parte la cursa State Fair Park.

    Anul următor au fost vândute primele trei motociclete Harley-Davidson. |n 1906, Harley şi fraţii Davidson au construit prima fabrică, în Chestnut Street (devenită Juneau Avenue). |n doar un an, producţia a crescut la 150 de exemplare, iar cei doi parteneri au început să vândă motociclete departamentului de poliţie. Tot atunci, cel de-al treilea frate al lui Arthur Davidson, William, s-a alăturat afacerii.

    În 1920, Harley-Davidson devenise cea mai mare fabrică de motociclete din lume. |n 1921, una dintre motocicletele companiei, condusă de Otto Walker, a fost prima din lume care a câştigat o cursă cu o viteză de peste 160 km/oră.
    Cele două războaie mondiale au avut o importanţă deosebită în stabilirea notorietăţii companiei şi în vânzările acesteia, deoarece armata SUA a achiziţionat zeci de mii de motociclete Harley-Davidson pentru a le folosi în război.

    În timpul marii crize economice din perioada interbelică, vânzările companiei au scăzut de la 21.000 de exemplare vândute în 1929 la sub 4.000 în 1933. |n ciuda acestui fapt, compania a lansat o nouă linie în 1934, în stilul Art Deco, cu un nou tip de motor.

    Harley a fost inginer-şef şi trezorier al companiei până la moartea sa, pe 18 septembrie 1943. Davidson a murit pe 30 decembrie 1950, la vârsta de 69 de ani, într-o coliziune dintre două maşini, la câţiva kilometri de casă. |n accident a murit şi soţia sa, Clara. |n prezent, compania îl care ca CEO pe Matt Levatich. Harley-Davidson are o cifră de afaceri de peste 10 miliarde de dolari, în jur de 6.000 de angajaţi şi un profit anual de aproape 700 de milioane de dolari.
     

  • BUSINESS PENTRU ROMÂNIA: Horaţiu Ţepeş, Bilka Steel – „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie”

    După un prim deceniu de creşteri record, până la venituri de aproximativ 400 de milioane de lei, antreprenorul Horaţiu Ţepeş are bine conturate planurile şi pentru următorii 10 ani ai Bilka, un business pe care vrea să-l transmită peste generaţii.

    Noile planuri setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide: în acestea intră un buget de investiţii de 20 de milioane de euro, într-o nouă hală de producţie, precum şi deschiderea unei fabrici în afara graniţelor.

    „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie, pentru că nu avem absolut nicio nevoie de a atrage un fond de investiţii, nu avem nevoie de finanţare. Stăm foarte bine la capitolul grad de îndatorare, planul de dezvoltare îl avem foarte bine făcut pentru următorii 10 ani cu siguranţă. Avem planurile foarte bine puse la punct, ştim ce avem de făcut”, răspunde Horaţiu Ţepeş, întrebat dacă ia în calcul vânzarea Bilka, în contextul în care ştirile cu antreprenori români care îşi cedează businessurile crescute în criză au ţinut capetele de afiş în ultimii ani.

    Bilka însă, brandul de sisteme de acoperişuri metalice cu origini braşovene, nu este de vânzare, chiar dacă cifrele, după un deceniu de activitate, îi fac pe investitori să îl contacteze constant pe antreprenor: anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri netă de 271 de milioane de lei (cca 60 mil. euro), în creştere cu 41% faţă de anul anterior, iar  în primele şase luni ale anului a înregistrat o creştere de 54%, până la 147 de milioane de lei.

    Cota de piaţă pe segmentul acoperişurilor metalice, în care este lider din 2012, a ajuns anul trecut la 30%; gradul de îndatorare al companiei se plasează la 24,23%, iar marja profitului brut, la 12,2%. 95% din cifra de afaceri se datorează produselor proprii (toate componentele sistemului de acoperiş care au ca materie primă oţelul prevopsit), iar diferenţa este realizată din vânzarea de produse complementare (un sistem complet de acoperiş are nevoie şi de accesorii precum ferestrele de mansardă, folia anticondens sau şuruburi, produse comercializate şi pentru care au parteneri strategici).

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birouri întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, a devenit neîncăpătoare pentru planurile antreprenorului. „Toate acestea, la nivelul actualului sezon, nu ne sunt de ajuns. Cu siguranţă va trebui să facem ceva, mai ales pentru dezvoltarea produselor destinate sectorul industrial”, sugerează Ţepeş direcţia de concentrare a Bilka pentru anii următori.

    Citeşte aici interviul integral acordat de Horaţiu Ţepeş Business MAGAZIN

  • Grigore Horoi, preşedinte / Agricola

    Carte de vizită

    A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi este economist şi doctorand în ştiinţe economice

    Şi-a început cariera în cadrul grupului de firme Agricola în urmă cu peste două decenii şi jumătate, preluând frâiele conducerii întregului grup în 2009

    Este căsătorit şi are doi copii, iar dacă ar fi să aleagă altă profesie, i-ar plăcea să fie antrenor

    Anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri de peste 683 de milioane de lei

    CITESTE POVESTEA LUI GRIGORE HOROI

  • Vitacom Electronics – afaceri de 38,5 milioane lei în primele nouă luni din 2018

    ”Pentru Vitacom, primele nouă luni ale acestui an au fost caracterizate de o creştere continuă în ceea ce priveşte valoarea vânzărilor efectuate. Obiectivul stabilit la începutul anului 2018 a fost depăşit cu 13,5% faţă de anul trecut. În ceea ce priveşte profitul, dacă ne referim la aceeaşi perioadă, vorbim de o creştere de 3%”, declară Aviva Vita, PR & marketing manager în cadrul Vitacom Electronics.

    Pentru anul 2018, retailerul anticipează o creştere de 15% a vânzărilor efectuate, de 57,3 milioane lei.

    În ceea ce priveşte raportul vânzărilor online versus offline, vânzările online au reprezentat 55%, clienţii companiei îndreptându-se tot mai mult către magazinul online al companiei.

  • Povestea unei femei care a reuşit într-o afacere dominată de bărbaţi

    Carte de vizită

     A absolvit Facultatea de Horticultură din Bucureşti şi are o diplomă de licenţă în inginerie, viticultură şi oenologie

     Timp de aproape nouă ani a lucrat ca director de producţie la Cramele Halewood, iar în 2003 a înfiinţat Domeniile Săhăteni, alături de Steve Cacenco

     Are o linie de vinuri care îi poartă numele şi este cea mai cunoscută femeie oenolog din România

     A lucrat în Africa şi în Australia, însă nu îi place să stea în străinătate, departe de familie

     Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a depăşit valoarea de2 milioane de euro 

    Povestea reginelor vinului din România. Un sfert din producţia anuală iese din mâinile lor

     

     

  • Un antreprenor din Iaşi vrea să facă un milion de euro din exportul de software

    „Când a venit vremea să plec pentru a urma o carieră în industria IT, mi-am dat seama repede că cel mai bine este să îmbin cunoştinţele tehnice pe care le-am dobândit în timpul studiilor cu experienţa trăită în companie pentru a lucra pe cont propriu. Startul a fost o companie de servicii web pe care am început-o cu un coleg de facultate”, povesteşte antreprenorul.

    Costi Teleman este fondatorul şi CEO-ul IntelligentBee, o companie din Iaşi specializată în furnizarea de servicii de dezvoltare software şi suport tehnic. A petrecut cinci ani ca angajat în timpul facultăţii, perioadă în care spune că a făcut de toate, iar printre aspectele care au condus la dezvoltarea sa se numără observarea şi participarea activă la evoluţia unei companii de la cinci la 50 de oameni. Ideea de a porni IntelligentBee i-a venit după ce a plecat din compania la fondarea căreia a participat şi despre care spune că se îndrepta mai mult în zona de vânzări. „Fiind programator şi simţind o creştere a pieţei de produse online, am decis că pot creşte o companie de servicii de dezvoltare în această direcţie. Aşa a luat naştere IntelligentBee, o companie care livrează soft la comandă şi suport tehnic către clienţii corporate din toată lumea.”
    Spune că la început compania era formată cu precădere din oameni extrem de bine pregătiţi tehnic, însă cu abilităţi de promovare şi vânzări reduse – prin urmare, primele obstacole au apărut atunci când au început să caute contracte.

    „Am dat apoi peste o altă problemă, pentru că a trebuit să dimensionăm corect numărul de oameni care pot livra serviciile către clienţi. Ne-a luat ceva timp să găsim o metodă sustenabilă de a creşte compania şi credem că am găsit-o”, spune Costi Teleman. Din punctul lui de vedere, succesul se leagă de managementul mai bun al capitalului uman şi introducerea de produse proprii în ecuaţie. „Acest lucru ne permite să creştem cifra de afaceri într-un ritm mai alert decât creşterea numărului de angajaţi.”

    Echipa s-a dezvoltat constant, an de an, pe măsură ce numărul de proiecte a crescut; numărul angajaţilor a ajuns în prezent la 35.
    „Dacă până în 2014 aveam cu precădere oameni de execuţie − programatori şi suport tehnic − de atunci am început să aducem lângă noi oameni cu experienţă pe departamente care sunt critice pentru creşterea oricărei companii, cum ar fi resurse umane, vânzări, marketing şi aşa mai departe.” Dintre proiectele dezvoltate de IntelligentBee, el aminteşte de Eventway.io, o platformă de ticketing destinată organizatorilor de evenimente din toată lumea.

    „Prin această platformă i-am putut ajuta pe cei de la Afterhills, cel mai mare festival de muzică şi artă din Moldova, să-şi administreze mai eficient vânzările de bilete pentru ediţia din acest an. Mai mult, ne-am îmbunătăţit platforma, iar noua versiune a atras mai mulţi clienţi decât ne-am aşteptat.”
    Printre aceştia se numără Salvaţi Copiii, TEDx sau FabLab. Platforma Eventway.io se bazează pe modelul business-to-business şi se adresează organizaţiilor şi companiilor naţionale şi internaţionale. Până acum, investiţia în proiect s-a ridicat la 60.000 de euro, urmând ca până la finalizare, în 2019, să mai fie investiţi încă 140.000 euro.

    Din punctul de vedere al antreprenorului, piaţa locală de servicii software şi suport tehnic este cel puţin la fel de competitivă, din punctul de vedere al calităţii serviciilor comparativ cu preţul, ca orice altă ţară din Europa de Vest.
    „Pentru noi a fost totuşi o piaţă în schimbare, însă raportul a rămas la fel de bun. Dacă acum 10 ani preţul pentru serviciile furnizate de companii româneşti era mai mic decât acum, iar experienţa era şi ea limitată din cauza lipsei de expunere la proiecte cu adevărat complexe, acum au crescut experienţa, nivelul calităţii de execuţie a serviciilor, precum şi preţul. Acum ne putem bate cu cei mai buni jucători de pe piaţă.”
    El oferă ca exemplu creşterea unui produs online pentru un client din Statele Unite, încă de la înfiinţarea companiei respective, în urmă cu opt ani. „Dacă atunci când am început să lucrăm cu ei erau foarte mici, nu aveau nici măcar un sediu, am continuat să-i ajutăm atât pe partea de dezvoltare de software, cât şi de suport tehnic până când, acum un an, au fost listaţi la Bursa din New York, iar acum două săptămâni au fuzionat cu Twilio, o tranzacţie care  s-a ridicat la 2 miliarde de dolari. Suntem mândri că am avut şansa să fim acolo şi să ajutăm la creşterea lor şi că încă le suntem parteneri.”

    Potrivit presei internaţionale, Twilio, o companie de cloud computing cu sediul central în San Francisco, a anunţat cumpărarea SendGrid (o platformă de comunicare pentru clienţi) într-o tranzacţie estimată la 2 miliarde de dolari.
    Potrivit ZF, piaţa locală de software şi de servicii de IT va depăşi în 2019 două praguri istorice: numărul de IT-işti va trece de 100.000, iar valoarea totală a industriei va trece de 5,1 miliarde de euro, conform unui studiu realizat de compania de cercetare şi consultanţă Pierre Audoin Consultants (PAC) şi Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii IT (ANIS).

    Pentru anul în curs însă, Costi Teleman şi-a propus atingerea unei cifre de afaceri de 1 milion de dolari. „Asta ar însemna să marcăm o nouă creştere, cum de altfel s-a întâmplat cam în toţi aceşti ani, de la înfiinţare şi până în prezent.“
    Costi Teleman vede o trecere din ce în ce mai accelerată a sectorului IT de la dezvoltarea de servicii la crearea de produse proprii, care să se folosească de cele mai noi tehnologii disponibile la nivel mondial. Capacitatea de execuţie există deja, spune el, stimulată de foarte multe proiecte pentru pieţele din vest sau de peste ocean.
    „Acum suntem în procesul de formare a capacităţii de promovare, de management al performanţei şi de finanţare. În maximum doi ani vom lucra la produse pe care le vor folosi oamenii din întreaga lume, însă ele vor fi româneşti.”

  • „O piaţă din ce în ce mai educată”

    „Avem şi vom avea în continuare o relaţie directă atât cu constructorii, cât şi cu dezvoltatorii, doar că această relaţie nu are o dimensiune comercială“, spune Adrian Garofeanu, explicând modelul de business al producătorului de soluţii de izolaţie. „Fără o dimensiune comercială pentru că noi vindem produsele doar prin intermediul distribuitorilor.“

    Knauf Insulation, divizia de vată minerală a grupului german Knauf, a avut afaceri de 13 milioane de euro în România anul trecut. Grupul Knauf este unul dintre cei mai mari producători din lume de soluţii de izolaţie, având în componenţă peste 40 de fabrici situate în 15 ţări, peste 5.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de aproximativ 2 miliarde de euro.

    Pe piaţa locală, compania a devenit unul dintre principalii furnizori de vată minerală pentru aplicaţii precum acoperişurile plate de tip terasă şi termoizolarea faţadelor. De altfel, produsele şi soluţiile Knauf Insulation au fost integrate în proiecte de referinţă precum Timpuri Noi Square, Oregon Park, concept store Lidl, Vox Timişoara, One Tower sau Skanska Tower. Ca structură, portofoliul Knauf Insulation cuprinde peste 30% vată minerală de sticlă, utilizată pentru acoperişuri înclinate, pereţi de compartimentare, faţade ventilate, restul fiind reprezentat de vată minerală bazaltică, pentru faţade de contact, acoperişuri plate (industrial, centre logistice), faţade ventilate (office) şi accesorii Homeseal LDS, Heraklith, acoperişuri verzi, izolaţii tehnice şi produse destinate termoizolării plafoanelor de garaje, a subsolurilor sau a spaţiilor tehnice.
    Potrivit ZF, vata minerală a devenit în ultimul an un magnet pentru investiţiile în producţie, după ce grupul danez Rockwool şi francezii de la Saint-Gobain au anunţat că investesc împreună peste 50 de milioane de euro pentru noi fabrici. Piaţa de profil a cumulat o cerere de peste 7 milioane de metri cubi în 2016. Din rândul producătorilor de vată minerală în România face parte şi AdePlast (companie deţinută de Marcel Bărbuţ), cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    În 2008, atunci când Knauf Insulation a intrat pe piaţa din România, consumul de vată minerală se situa la un volum de 71.000 tone şi o valoare de circa 81 de milioane de euro; doi ani mai târziu, piaţa ajungea la cei mai scăzuţi indicatori comerciali din ultimul deceniu: până la 50.000 de tone în volum şi 38 de milioane de euro în valoare. A fost un punct de cotitură, piaţa de vată minerală crescând apoi treptat şi ajungând, în 2016, la volume de 92.000 de tone şi la o valoare de 58 milioane de euro.

    „În acord cu evoluţia consumului intern de vată minerală, de la aproximativ 92.000 tone în 2016 la 109.000 tone estimate pentru 2018, am observat că obiceiul de consum s-a schimbat în favoarea utilizării materialelor de izolaţie mai prietenoase cu mediul şi mai eficiente pentru aplicaţiile în care sunt utilizate, pentru un aport sporit de confort termic şi acustic, cât şi pentru siguranţă în caz de incendiu”, notează Adrian Garofeanu, directorul comercial al Knauf Insulation România. „La o scară mai mare, în Uniunea Europeană, clădirile sunt responsabile de 40% din consumul de energie şi 36% din toate emisiile de carbon. Cererea de renovare este în creştere, iar directivele Uniunii Europene impun crearea de noi măsuri în scopul creşterii eficienţei energetice, concomitent cu acţiunile de combatere a schimbărilor climatice.”

    Cele mai performante pieţe pentru Knauf sunt Marea Britanie, Franţa şi Malaysia. Reprezentanţii companiei spun că noile fabrici din Franţa şi Malaysia vor contribui semnificativ la expansiunea companiei, prin intermediul soluţiilor livrate către clienţii din Europa şi Asia. Investiţia de 110 milioane de euro din Moselle (Franţa) este programată pentru finalizare în 2019, având o capacitate de producţie de 110.000 de tone de vată minerală bazaltică, cantitate suficientă pentru a renova 25.000 de case. „Comparativ, guvernul francez îşi propune să crească performanţă energetică a clădirilor prin reabilitarea a 500.000 de imobile în fiecare an. Unitatea din Malaysia are ca termen de finalizare anul 2020 şi va produce 75.000 de tone de vată minerală pe an. Deoarece piaţa respectivă este destul de segmentată, există acces facil la port prin proximitatea faţă de Singapore, iar nivelul produselor locale este slab calitativ, putem vorbi de perspective foarte bune în această zonă”, subliniază Adrian Garofeanu.
    „Beneficiarul e mai educat, vorbeşte cu meşteri sau merge în magazine, înţelege mai bine care produse sunt mai de calitate”, spune Adrian Garofeanu. „Acest lucru nu se întâmpla înainte. Avem o piaţă din ce în ce mai educată.”
    Un studiu realizat de compania de cercetare de piaţă InterBiz arată că piaţa vatei minerale va înregistra o scădere uşoară în 2019, însă perspectivele pe termen mediu sunt optimiste. Astfel, conform estimărilor pentru următorii patru ani, acest segment va înregistra creşteri de 4% pe an atât în volum, cât şi în valoare. Directorul comercial al Knauf Insolation spune că până în 2022 va exista o creştere a pieţei determinată de construcţia magazinelor, de evoluţia sectorului imobiliar, dar şi de creşterea puterii de cumpărare.
    Compania operează două depozite logistice, la Bucureşti şi Curtici, pentru a eficientiza trasportul produselor care sunt aduse de la fabrici din Serbia, Cehia, Slovenia, Slovacia sau Turcia. Ca strategie de business, Adrian Garofeanu vorbeşte de creşterea capacităţii pe liniile existente şi nu de investiţii în noi unităţi de producţie.

  • Lanţul dm încheie anul financiar cu o creştere de peste 22%

    Cele 95 de magazine au generat un profit net de 6,3 milioane lei. În cursul anului, compania a investit în dezvoltarea şi modernizarea reţelei un total de 33,2 milioane lei. Planurile pentru anul financiar început acum prevăd continuarea extinderii reţelei.
     
    “Anul financiar care tocmai s-a încheiat a fost, într-o mare măsură, un an de continuare a dezvoltării”, afirmă Ivana Martináková, CEO al dm drogerie markt România. 
     
    dm drogerie markt SRL face parte din grupul dm, activ la nivel internaţional, şi este magazinul destinat produselor de drogherie  pentru milioane de gospodării din 13 ţări europene.  Oferă, de asemenea, prin intermediul unui magazin online, o mică selecţie a varietăţii produselor dm, în China. Vânzările la nivel de concern, în anul financiar 2017/18, s-au ridicat la 10.700 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creştere de 4,3% faţă de anul precedent. În întreaga Europă, dm are aproape 62.000 de angajaţi şi 3.566 de filiale.

  • AdePlast a înregistrat în primele 9 luni ale acestui an cu o creştere a cifrei de afaceri de 14%

    Acelaşi trend pozitiv se regăseşte şi în exporturi, care îşi menţin o pondere de 8% din cifra de afaceri. Toate aceste creşteri se cuplează cu dezvoltarea companiei pe ansamblu, odată cu finalizarea platformei de la Işalniţa, cu un aport investiţional de 22 milioane euro.

    „Pe parcursul acestui an afacerile Adeplast s-au desfăşurat aşa cum ne-am planificat. O importanţă semnificativă în creşterea cifrei de afaceri a avut-o segmentul construcţiilor nerezidenţiale şi segmentul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii. Dacă la mijlocul anului înregistram o creştere de 12%, ritmul s-a accelerat, astfel că în trimestrul al treilea vânzările au crescut cu 17%. Şi exporturile au contribuit la creşterea vânzărilor, iar ţările spre care ne-am îndreptat în acest an au fost Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova, Grecia, dar şi pieţe occidentale ca Spania, Italia, Austria sau UK unde am înregistrat creşteri consistente ale vânzărilor”, a afirmat Daniel Stăncescu, CEO AdePlast

    El a mai spus că o altă realizare importantă a companiei de acesta o reprezintă finalizarea platformei de la Işalniţa, care a demarat producţia la sfârşitul lunii august. „Investiţia s-a făcut cu scopul de a deservi toată partea de sud a ţării, Bulgaria, Serbia, precum şi celelalte ţări din fosta Iugoslavie”.