Tag: carti

  • Viaţa savurată după cum spune Tripadvisor

    TEHNOLOGIA NE-A SIMPLIFICAT INDUBITABIL VIAŢA. Şi, cam de pe când au apărut internetul, forumurile, comunităţile virtuale şi posibilitatea de a-ţi da cu părerea, amator sau profesionist, am devenit mai leneşi, inclusiv în alegerea distracţiilor.

    Cumpărăm cărţi recomandate de alte minţi sau suflete, vedem filme pentru că au fost plăcute de alţi ochi, mergem în vacanţe, hoteluri şi restaurante încercate deja de alte trupuri. Vrem rezumatul la orice înainte de orice; alegem filme, cărţi, restaurante şi hoteluri ca şi cum am alege un televizor, aspirator sau anvelope. Eliminăm riscul, renunţăm la curiozitate şi mergem pe drumuri bătute.

    Simplificăm procesul, credem; dar luând de-a gata deciziile altora, ne uităm pe noi şi subiectivismul care face ca aceste decizii să nu ni se potrivească.

    TripAdvisor zice că acel hotel e de designer? Parcă nu e chiar aşa la faţa locului. Filmul lăudat de toţi ţi s-a părut slab; torturile făcute de acel cake designer de pe Facebook merită cu mult mai multe like-uri decât are. Dorada de la noul restaurant era congelată şi prin urmare justifică preţurile decente care i-au încântat pe evaluatori.

    CÂND SE IA PĂREREA CELORLALŢI DREPT ETALON, TREBUIE SĂ NE ÎNTREBĂM CINE SUNT CEILALŢI? Cât de mult ne putem încrede în părerile lui thedirtypaw, Bart Simpson sau fj2010?

    Este dificil de analizat o comunitate virtuală, cu atât mai mult cu cât componenta ei este volatilă. Este suficient însă să reţinem că subiectivismul şi diletantismul caracterizează mare parte din recenziile găsite pe site-uri, forumuri etc.

    În lipsa unor criterii de evaluare clare, opinia comunităţilor online de lifestyle trebuie luată cu titlu orientativ şi provocată, verificată. Ca să poţi avea o opinie, trebuie să încerci personal, nu prin corespondenţă. Tocmai de aceea, când mi s-a cerut să scriu o recenzie de restaurant, am avut îndoieli. Nu cred în recenzii decât ca lectură, dacă sunt scrise de profesionişti şi nici atunci. Gusturile nu se discută; se pot educa, deschide şi atât.

    Şi, dacă primele două acţiuni îmi sunt peste puteri, o pot încerca pe a treia. Aşadar, continuarea acestui articol vine însoţită de avertizarea firească că este o opinie personală, rezultatul experienţei directe şi nemijlocite a autorului şi trebuie tratată (eventual verificată) ca atare.

    BON ESTE UN RESTAURANT FRANŢUZESC AUTENTIC, situat în pitorescul centru vechi bucureştean, căruia îi exploatează aerul francez dat de arhitectură, ba chiar merge mai departe şi îi conservă o parte din istorie, după cum afirmă Cristian Corvin, tânărul arhitect aclamat internaţional în ultimii ani pentru proiectele sale – Lacrimi şi Sfinţi, Laborator de cocktailuri, La bonne bouche etc.

    La BON, păstrarea vie a trecutului se face prin cele 300 de uşi şi ferestre de lemn recuperat care îi acoperă integral pereţii. Interiorul este uşor teatral, cu lămpi realizate din damigene retezate şi obloane în interior, dar extrem de primitor graţie unui scenariu de lumini ce aruncă căldura galben-aurie peste mesele cu meniuri de plută şi şervete vesele în pătrate albe şi roşii.


    ADRIANA SOHODOLEANU (CĂLĂTOR PASIONAT, GOURMET ÎN TRAINING ŞI ANTREPRENOR,PROPRIETAR AL BOUTIQUE-ULUI ONLINE DE CADOURI WWW.BISCUIT.RO )

  • Vacanţa ideală în Cuba: havane, rom şi salsa

    CE PARE CĂ FEELING-UL A FOST MAI TARE DECÂT IDEEA PRECONCEPUTĂ ŞI ÎNCĂ DE LA PRIMUL CONTACT AM FOST ÎNTÂMPINATĂ DE OAMENI FRUMOŞI, veseli, doritori de petreceri, cântând, dansând şi unduindu-se pe ritmuri de salsa. Oameni şi locuri care m-au fermecat.

    Eu îmi leg destinaţiile de ceva care m-a făcut într-un fel sau altul să vibrez, astfel că pot să afirm că mi-am ales această frumoasă insulă atrasă fiind de mai multe lucruri despre care învăţasem sau citisem.Ca să fiu mai precisă, două personaje îmi suscitau îndeosebi atenţia: primul – cine altul decat El Comandante Che Guevara şi al doilea, marele scriitor american Ernest Hemingway. Eram fascinată de Che Guevara, bărbatul frumos, misterios şi impunător, personaj atât de disputat şi mistificat încă şi în zilele noastre. Cine nu a auzit sau fredonat celebra melodie “Hasta siempre, Comandante” şi chiar dacă acum poate nu v-o aduceţi aminte, trebuie doar să daţi o căutare pe YouTube şi o să înţelegeţi despre ce vorbesc.

    IN CEEA CE ÎL PRIVEŞTE PE ERNEST HEMINGWAY, ERAM, CA SĂ SPUN AŞA, fanul său încă din copilărie, iar cărţi precum “Adio, arme”, “Pentru cine bat clopotele” şi “Bătrânul şi marea” m-au făcut să-l iubesc şi să-mi doresc ca într-o zi să văd şi unul dintre locurile preferate ale scriitorului. De fapt, ultimele sale două cărţi au fost scrise chiar în Cuba. Ei bine, am adăugat tot ce aflasem între timp despre Cuba, plajele mirifice, licoarea îmbătătoare a romului, parfumul unui fum de havană şi ritmul pasional şi lasciv al muzicii, iar acest amestec de ingrediente s-a transformat în dinamită curată.Vă propun, aşadar, o incursiune pe un tărâm de vis atârnat parcă în mrejele istoriei, blocat în iţele timpului. Trebuie să vă amintesc că cea mai bună perioadă de vacanţă în Cuba este între lunile noiembrie şi aprilie, însă chiar dacă între mai şi noiembrie este sezonul ploios, nu vă descurajaţi. Cuba este frumoasă oricând, iar ploile, chiar spectaculoase, se opresc ca din senin, lăsând soarele să strălucească.

    Iată, aşadar, că într-o zi de noiembrie am aterizat la Havana după un zbor de circa 9 ore din Amsterdam.Minunata mea vacanţă în Cuba o planificasem cu trei zile în Havana şi şapte zile în Varadero, una dintre celebrele staţiuni cubaneze. Deşi obosită, n-am putut să nu remarc în drumul spre hotel frumoasele şi pitoreştile străzi, dar care erau parcă încremenite în timp, cu maşini şi clădiri asemenea. Oraşul în sine este încântător cu clădiri vechi, superbe, construite în secolele 18 şi 19, în stil colonial, cu piaţete colorate şi spectaculoase, cu bulevarde ample şi maşini americane de prin anii ’60, vestitele Buick-uri.


    ROXANA BĂLCESCU (COPROPRIETAR AL AGENŢIEI DE TURISM ŞI EVENIMENTE CMB TRAVEL)

  • Timpul timpului

    Răbdarea şi conştientizarea sunt concepte despre care nu ne învaţă nimeni niciodată şi nici nu prea ne prindem ce şi cum ar trebui să învăţăm despre ele. Învăţăm graba, presiunea, urgenţa, prioritizarea, acţiunea, obiectivele, eficienţa.

    Nu mă gândesc la excese de spiritualitate sau la meditaţii în gaşcă la locul de muncă, ci la curajul de a fi conştienţi în permanenţă că nu ştim nimic dinainte. Orice interpretăm, conotăm sau opinăm stă sub semnul unei mari incertitudini, iar noi putem doar acţiona şi reacţiona în funcţie de cum se întâmplă lucrurile. Deşi este valorizată aproape inflaţionist, proactivitatea poate fi uneori dăunătoare. Graba de a clarifica lucrurile este uneori o astfel de proactivitate dăunătoare.

    Deşi nu este nimic mai dureros decât este răbdarea în situaţiile conflictuale, aceste situaţii, depăşite cu răbdare, ne îmbogăţesc viaţa cum nimic altceva nu o poate îmbogăţi. Dar câţi dintre noi avem această disponibilitate? Câţi dintre noi putem face faţă incertitudinii? Mulţi dintre cei care au frica de zborul cu avionul, când conştientizează că stând pe loc sunt într-o viteză înspăimântător de mare, simt o relaxare şi zborul cu avionul nu mai este chiar atât de neplăcut. La fel este şi cu incertitudinea: este de fapt cea mai mare certitudine posibilă.

    De ce ne-ar fi atât de frică de ea?
    Zâmbesc gândindu-mă cum ar fi un curs despre răbdare şi despre conştientizare pentru o echipă de top management. Îmi imaginez chipurile lor atunci când li s-ar anunţa obiectivele: la sfârşitul acestul program veţi şti cum să definiţi răbdarea şi conştientizarea şi care sunt comportamentele asociate lor, le veţi practica începând de acum şi la final veţi avea toată răbdarea de care este nevoie pentru a-i învăţa răbdarea şi conştientizarea pe cei din jurul vostru începând din primul moment în care veţi întâni pe cineva.

    Probabil imediat după acest moment totul s-ar transforma într-un mare curs despre nerăbdare. “Cât durează să învăţ să am răbdare?”, ar fi probabil cea mai mare curiozitate a participanţilor. Mai corect ar fi însă să ne întrebăm: “Care sunt acele experienţe de care am nevoie şi cum le pot identifica astfel încât să devin o persoană mai răbdătoare? Câte astfel de experienţe mă pot face o persoană mai răbdătoare?”.

    În viteza lumii în care trăim avem habar despre tot, însă nu ne mai rămâne şi timp de pus în practică tot ce ştim. Simplul fapt că ştim despre existenţa unui concept ne face să spunem repede că ştim despre ce este vorba ca şi cum am avut deja şi experienţa trăirii personale a acelui concept. De la a şti că binele este bine până a avea binele în sistemul de valori e un drum la fel de lung ca acela care va dura până când se vor inventa injecţiile cu cărţi. Însă este mai simplu ca imediat ce auzim că binele este bine să spunem că asta este un truism. Şi, în loc ca de aici să pornească o discuţie, ea se încheie.

    Răbdarea nu este despre pasivitate, ci despre vigilenţă şi agerime. A avea răbdare nu înseamnă că aşteptăm să se întâmple ceva, ci că suntem lucizi în legătură cu lucrurile care se întâmplă. Conştientizarea nu este despre a şti ceva despre noi, ci despre a alege să facem ceva în legătură cu lucrurile pe care le ştim despre noi. “Sunt o fire irascibilă, ştiu asta despre mine, dar aşa sunt eu!” – este o încăpăţânare, nu o conştientizare.

    Dacă proactivitatea stă în responsabilitatea noastră, răbdarea de a vedea limpede cum se aliniază cei din jurul nostru devine timp câştigat. În febra proactivităţii cel mai adesea uităm care este ritmul celor din jurul nostru, uităm că dacă ei ar fi avut acelaşi ritm pe care noi îl avem, probabil ar fi fost ei generatorii de proactivitate. Nu ţinem cont de faptul că timpul acordat fiecărui om atunci când omul are nevoie de acel timp este cel mai mare câştig reciproc. Timpul pe care ni-l acordăm nouă înşine este cel mai mare dar posibil, este poate unica şansă de a descoperi la timp timpul timpului nostru.


    IULIANA STAN (OD & leadership consultant şi director general al Human Synergistics România)

  • Black Friday şi la cărţi

    Mai mult, pentru cei aflaţi în standul Litera, în cadrul târgului de carte Gaudeamus, vineri 23 noiembrie 2012, editura pune la dispoziţie titluri la preţuri şi mai mici: pe lângă discounturile de 65%, existente din târg, Litera oferă o reducere suplimentară de 10%.

    Compania a avut anul trecut venituri de 43 de milioane de lei şi un profit de 500.000 lei iar previziunile pentru anul în curs se referă la vânzări în scădere dar un profit mai mare.

    Piaţa cărţii a scăzut cu circa 40% de-a lungul ultimilor cinci ani, estimează Dan Vidraşcu, director general al Editurii Litera. Piaţa anuală a cărţilor ajunge la circa 60 de milioane de euro, cifră ce nu incude vânzările de manuale şi pe cele de la chioşcuri, care ridică pragul la o valoare aproape dublă, conform unor estimări.

  • Cele mai ridicole titluri de cărţi din istorie (GALERIE FOTO)

    BUSINESS Magazin vă prezintă câteva din cele mai neinspirate exemple de cărţi din lume, atât la capitolul titluri, cât şi la modelul de copertă ales de editor.

    VEZI MAI JOS SI ALTE GALERII FOTO




  • Avem bibliotecă, avem valoare

    De câţiva ani încoace, oamenii cu un anumit nivel al veniturilor încep să se întoarcă spre cărţi, cărora doresc să le facă loc în casele lor, amenajând special încăperi destinate unei biblioteci. Mulţi ajung să aibă o bibliotecă mare, datorită cărţilor adunate de-a lungul timpului, iar atunci când îşi permit le alocă o încăpere din casa lor, pe care o folosesc ca loc de citit sau de relaxare, ori ca loc unde copiii lor îşi pot face temele pentru şcoală. Dar, cum nu toţi ştiu ce cărţi să aleagă, au apărut şi firme ce oferă servicii de alcătuire a unei biblioteci de cărţi valoroase şi chiar şi unele librării sau anticariate au personal angajat pentru asistat clienţii în alcătuirea unei colecţii.

    Gusturile colecţionarilor variază: unii vor ca toate cărţile să fie îmbrăcate într-un material anume pentru aspect, alţii caută opere complete ale unor autori, iar alţii pun opere unor scriitori ca Jane Austen şi Charles Dickens alături de filozofii greci şi latini, în speranţa că vor reuşi să le trezească şi copiilor lor plăcerea pentru asemenea lecturi.

    Există chiar şi companii care oferă servicii de îmbrăcat cărţi, pentru ca să aibă toate aceeaşi nuanţă şi material dorit de client. Şi au apărut şi arhivari sau bibliotecari calificaţi, care să catalogheze cărţile celor care le cer ajutorul şi apoi să aibă grijă de ele.

  • Cărţile despre Steve Jobs, comandate în avans de mii de persoane

    Biografia “Steve Jobs “, scrisă de Walter Isaacson, care va fi lansată pe 21 noiembrie, a fost cartea cea mai cumpărată (prin precomandă) de pe site, joi, în condiţiile în care, înainte de moartea cofondatorului Apple, se afla pe locul 375. Creşterea vânzărilor pentru acest titlu a fost de 37.400%, potrivit Amazon.com. Pe locul al doilea s-a clasat “I, Steve: Steve Jobs in his Own Words”, o biografie de George Beahm – care se afla pe locul al 47.563-lea înainte de decesul lui Jobs. Cartea va intra în librării pe 8 noiembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doua saptamani cu mancaruri si vinuri frantuzesti la Cora

    Magazinele au pus in evidenta pe aleile centrale produse
    gastronomice frantuzesti pe care publicul le poate degusta.
    Vinurile vor fi amplasate in jurul unui cub care reprezinta harta
    renumitelor podgorii frantuzesti. Pe plasmele din magazin va putea
    fi urmarit un film despre vinuri, iar muzica ambientala este si ea
    tot frantuzeasca.

    Nu numai produsele gastronomice vor fi scose in evidenta, ci si
    restul produselor care tin de cultura si stilul de viata frantuzesc
    – carti, DVD-uri, CD-uri.

    Evenimentul este organizat cu sprijinul Misiunii Economice Franceze
    in Romania.

    Cora Romania, parte a Grupului Louis Delhaize, are acum sase
    hipermarketuri. Al saptelea magazin din retea, Cora City Park
    Constanta, va fi inaugurat la 28 iulie, pe un spatiu de 7.700 de mp
    in centrul comercial City Park din Constanta. Noul magazin va
    angaja aproximativ 280 de persoane.

    Precedenta inaugurare a avut loc in martie, cu magazinul din
    Drobeta Turnu-Severin. Reteaua are in plan sa cheltuiasca pe
    expansiune in 2011 mai mult decat dublul sumei de anul trecut, cand
    a investit 40 de milioane de euro.

  • eMAG a vandut 11.500 de carti intr-o luna

    In magazin se gasesc peste 21.000 de titluri din toate domeniile
    de la 500 de edituri aflate permanent in stoc. Dupa numarul de
    carti vandute, topul domeniilor este urmatorul: 23% beletristica ,
    22% carti pentru copii, 8% business si 8% stiinte umaniste.
    Atingerea acestei cifre a fost posibila prin experienta
    partenerilor de la Libris si a fortei de marketing a platformei
    eMAG.

  • Amazon a vandut mai multe carti digitale decat pe hartie

    Amazon a raportat un profit net de 416 milioane de dolari pentru
    cel de-al patrulea trimestru al anului trecut si vanzari nete de
    12,95 miliarde de dolari. In ce priveste vanzarile de carti, de la
    inceputul anului, Amazon a spus ca a vandut 115 ebook-uri la 100 de
    carti traditionale- chiar daca e-book urile nu sunt in aceleasi
    editii ca si cartile.

    De asemenea compania spus ca a vanzut milioane de Kindle in
    acest ultimo trimestru. “Multumita consumatorilor, am dus la capat
    doua mari scopuri”, a spus Jeff Bezos, fondatorul si CEO
    Amazon.com. ” Am avut primul trimestru cu vanzari de peste 10
    miliarde de dolari si dupa ce am vandut milioane din Kindle din cea
    de-a treia generatie in ultimul trimestru, cartile Kindle au
    devenit cel mai popular format de carti din magazine”, a completat
    acesta.