BusinessMagazin

Tag: brand

  • Terapia Cluj a anunţat achiziţia unui brand cunoscut de suplimentare alimentare de pe piaţa românească

    Uractiv, unul din cel mai cunoscute branduri de suplimente alimentare din piaţa românească, a fost vândut de Fiterman Pharma către Terapia Cluj, parte a grupului Sun Pharma. Gama Uractiv include 12 produse destinate sănătăţii tractului urinar, pentru adulţi şi copii, şi are o istorie de peste 10 ani în piaţa locală, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. 

    Tranzacţia a fost realizată cu sprijnul unei echipe integrate de specialişti ai PwC România şi D&B David şi Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România. 

    PwC România şi D&B David şi Baias au oferit servicii integrate de asistenţă la tranzactie, evaluare, servicii fiscale şi juridice. Echipa PwC care a asistat tranzacţia a fost formată din George Ureche – Director şi Leader M&A şi Marina Pavel – Senior Manager M&A. Servicii de evaluare au fost oferite de Sorin Petre – Partener Valuation & Economics şi Silviu Dinu – Senior Manager Valuation & Economics, iar asistenţă fiscală a fost oferită de Ruxandra Târlescu – Partener Taxe şi Cristina Fuioagă – Director Taxe. 

    Din echipa D&B David şi Baias au făcut parte Sorin David – Managing Partner şi Romana Petre – Avocat Senior Coordonator. Fiterman Pharma este unul dintre cei mai importanţi jucători din industria farmaceutică românească, cu o istorie de peste 25 de ani. Compania este lider de piaţă în numeroase arii terapeutice şi exportă în peste 15 ţări. Fiterman Pharma este producător şi distribuitor de medicamente, dispozitive medicale, suplimente alimentare şi dermatocosmetice. 

     

     

  • (P) 10.000 de euro, transformaţi în 15 milioane de euro. Povestea primilor 10 ani de Cupio

    Ajuns la prima decadă a activităţii sale, Cupio, brandul românesc ce comercializează produse cosmetice profesionale se bucură de o popularitate tot mai mare, atât la nivel naţional, cât şi internaţional.

    De-a lungul celor 10 ani, Cupio a deschis 21 de magazine fizice în România şi este un furnizor principal de cosmetice pentru saloanele de Beauty din ţară. Produsele brandului au ajuns şi în afara graniţelor, prin intermediul principalilor distribuitori autorizaţi din Italia, Germania, Belgia şi Danemarca.

    Cupio s-a lansat în 2012 şi, încă de la început, a comercializat produse şi instrumente profesionale pentru realizarea manichiurii, accesorii, produse pentru machiaj şi îngrijirea corpului. Pe parcursul anilor, brandul s-a bucurat de o notorietate din ce în ce mai mare, odată cu dezvoltarea portofoliului de produse şi a serviciilor oferite clienţilor.

    Totul a început cu o investiţie de 10.000 de euro

    Era anul 2012 când doi tineri ambiţioşi – Raluca şi Răzvan Ştefănescu – puneau bazele magazinului online de cosmetice www.cupio.ro. Cu o investiţie de doar 10.000 de euro, pe această platformă începeau să fie comercializate în principal oje şi lacuri pentru unghii, dar şi produse de îngrijire a corpului.

    Nu cu multă vreme mai târziu, primul magazin fizic, de tip insulă, se deschidea la Arad. Iar mai apoi, Cupio a început să intre în saloanele de frumuseţe, unde comercializa lacuri de unghii clasice, geluri UV, oje semipermanente, instrumente de manichiură şi aparaturi indispensabile pentru tehnicienii de unghii.

    După un an de activitate, Cupio ajunge la şapte angajaţi, trei magazine fizice şi o cifră de afaceri de 120.000 de euro.

    Cunoscut de la început ca principal furnizor de produse pentru manichiură, Cupio a continuat pe parcursul anilor cu diversificarea gamei de produse. Astfel, în 2016 a început să lucreze la dezvoltarea liniei de make-up, odată cu lansarea genelor false Cupio Lash. Imediat după, a introdus în portofoliu alte zeci de alte produse profesionale pentru machiaj – palete de farduri, rujuri şi creioane de buze, produse pentru machiajul sprâncenelor şi pensule profesionale.

     

    Când visele devin realitate

    Cupio este o dorinţă devenită realitate pentru fondatorii brandului. Numele acestuia provine din limba latină şi înseamnă ”dorinţă”. Nimic mai sugestiv pentru ceva ce avea să devină un vis împlinit.

    Încă de la început, visul Ralucăi era de a deschide magazine Cupio în marile oraşe ale ţării, iar al lui Răzvan, de a face din Cupio un brand internaţional. La 10 ani de Cupio, aceste obiective au fost îndeplinite, iar progresele pentru creşterea tot mai mare a notorietăţii brandului continuă.

    În prezent, Cupio deţine 21 de magazine în oraşe mari din România precum Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Cluj-Napoca, Iaşi, Suceava, Târgovişte, Braşov, Sibiu, Arad, Craiova, Ploieşti şi Galaţi.

    Extinderea internaţională este un alt vis care prinde contur tot mai mult, astfel că în prezent produsele Cupio sunt comercializate în ţări precum Germania, Italia, Danemarca, Belgia, prin intermediul distribuitorilor autorizaţi.

    De asemenea, un obiectiv deosebit de important pentru anul 2022 este lansarea site-ului international Cupio, care va fi disponibil în limba engleză şi prin intermediul căruia produsele brandului vor putea fi comandate de pretutindeni.

     

    Pasiunea şi ambiţia înving orice provocare

    Cu o echipă puternică în spate, care a început cu doar câţiva angajaţi, iar astăzi a ajuns să numere peste 140, Cupio a depăşit toate provocările întâmpinate în cei zece ani de activitate. Una dintre cele mai mari a fost pandemia de coronavirus.

    Deşi 2020 a fost un an provocator pentru toate business-urile, Cupio a continuat extinderea sa, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. A fost o perioadă în care e-commerce-ul a cunoscut o expansiune considerabilă. Reducerea mobilităţii consumatorului şi telemunca au dus la schimbarea comportamentului de consum. Tot în anul în care a început pandemia, Cupio a deschis 5 magazine în România şi şi-a consolidat relaţia cu distribuitorii principali din Italia şi Germania.

    ”Chiar dacă, la nivel de cifre, anul pandemiei a arătat bine, asta nu înseamnă că provocările au lipsit. Pandemia şi-a pus amprenta atât în ceea ce priveşte comportamentul de cumpărare, cât şi în ceea ce priveşte bugetul de investiţii şi nevoia de regândire a business-ului”, a declarat Răzvan Ştefănescu, Director General al brandului.

    La finalul anului 2021, cifra de afaceri la nivelul întregului grup de firme Cupio a fost de 15 milioane de euro.
     

    Cupio nu ar fi nimic fără echipa şi comunitatea sa

    La 10 ani de activitate, Cupio se bucură de o popularitate tot mai mare atât în rândul comunităţii online, cât şi în offline. Zeci de saloane din România folosesc produsele Cupio care le ajută pe femei să îşi satisfacă dorinţa de a fi frumoase şi de a se simţi mereu tinere şi atrăgătoare.

    Şi pentru că un brand nu ar fi nimic fără comunitatea sa, Cupio e aproape de aceasta prin intermediul canalelor de comunicare social media, precum Instagram, Facebook sau Tik-Tok.

    În plus, clienţii şi fanii brandului au acces gratuit şi nelimitat la materiale educaţionale şi informative gratuite cu privire la diverse produse şi tehnici de beauty, prin intermediul Blogului Cupio, dar şi prin canalul de Youtube – Cupio România. 

    În ceea ce priveşte echipa, Cupio Dream Team este formată din oameni care lucrează zi de zi pentru creşterea brandului românesc. Pasiunea pentru frumos, creativitatea şi deschiderea către tot ceea ce este nou conturează profilul angajatului Cupio.

     

    Despre Cupio

    Încă de la început, brandul românesc fondat la Timişoara s-a poziţionat pe piaţa produselor de manichiură. Astfel, a lansat oja semipermanentă Cupio To Go!, care a devenit cel mai cunoscut şi apreciat produs al brandului.

    În 2019, Cupio a fost desemnat cel mai vândut brand de produse pentru manichiură din România, conform unui studiu realizat de compania de cercetare de piaţă Market Vector, care a analizat vânzările din perioada 2018-2019 în locaţiile din centrele comerciale româneşti.

    Portofoliul brandului numără acum peste 10.000 de produse ce pot fi achiziţionate fie online, de pe platforma oficială www.cupio.ro, fie din cele 21 de magazine fizice care se găsesc în marile oraşe ale ţării.

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Ce creştere salarială ar cere cineva ca să-şi schimbe jobul de la o companie cu brand la o firmă fără nume? De la 50% la chiar 100%!

    Piaţa muncii este în continuare extrem de agitată. Deşi este criză politică, geopolitică, economică, paradoxal, pe piaţa muncii nu este nicio criză, cererea de oameni fiind mai mare decât oferta, cel puţin pe hârtie, din sondaje sau din declaraţiile angajatorilor. Pe piaţa poziţiilor de middle şi top management din corporaţii, unde este destul de bine, cu salarii ce depăşesc 1.000 – 1.500 de euro net pe lună, plus beneficiile aferente, începe să se instaleze o dorinţă de stabilitate, mai mult decât o dorinţă de schimbare de job. Multă lume ar vrea să schimbe angajatorul, se uită după poziţii libere, dar în realitate, de la dorinţă la execuţie este o diferenţă destul de mare. Toţi se uită în jur, este inflaţie, dobânzile cresc, economia scade, războiul este lângă noi şi nimeni nu ştie când se va termina, aşa că lumea se uită mai degrabă după stabilitatea locului de muncă, dată în primul rând de brandul şi numele angajatorului, şi mai puţin se uită după alte poziţii, în altă parte. Bineînţeles că banii, adică salariul, sunt pe primul loc, dar când vremurile sunt tulburi este mai important angajatorul, numele lui, capacitatea de a plăti salariile şi de a rezista în faţa crizelor. Companiile din piaţă care au un brand bun de angajator, construit în timp, se bucură de încrederea angajaţilor, cu toate avantajele care rezultă din acest lucru, adică angajaţii se gândesc de zece ori dacă să plece, dacă să schimbe angajatorul şi pentru ce preţ.

    Într-o discuţie la Aleph Business, am întrebat-o pe Oana Botolan, managing partner la CTeam Human Capital, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de resurse umane de pe piaţă, ce creştere salarială ar cere cineva dacă ar fi să schimbe jobul de la un angajator cu nume la o companie mai puţin cunoscută. Dacă este un job destul de căutat în piaţă, unde există mai multe alternative, creşterea de salariu cerută este de 50-60%. Dacă este un specialist, unde poziţiile respective sunt mult mai puţine în piaţă, deşi riscul este mai mare de a nu găsi apoi un job, creşterea salarială cerută este chiar de 100%, menţionează Oana Botolan. Dar companiile ar plăti aceste creşteri salariale? Nu! Dar cineva care merge la un interviu poate să ceară.  Cei care nu au un brand bun de angajator, care nu s-au îngrijit într-un deceniu de imaginea companiei de review-urile lăsate de foştii angajaţi, trebuie să plătească salarii mai mari dacă vor să atragă angajaţi din altă parte. Avantajul brandurilor mari este că atrag angajaţi întotdeauna, pentru că au politici mai bune de HR  şi mai puţin pentru că oferă cele mai mari salarii din piaţă. Deşi este vânzoleală pe piaţa muncii, cel puţin la nivelul corporatiştilor, de multe ori ofertele primite de la concurenţă nu sunt atât de generoase. Mai degrabă lumea se bate în beneficii,  în prezentarea unor oportunităţi de creştere, în proiectele unde cineva ar trebui să lucreze, şi mai puţin accentul cade pe pachetul salarial. După COVID, toată lumea discută despre marea demisie în masă, dar realitatea arată că, odată ce a venit criza economică adusă de creşterea preţurilor la enegie şi războiul din Ucraina, multă lume s-a mai liniştit, pentru că nu este cazul să-ţi dai demisia acum şi să te arunci într-un necunoscut care nu are nimic concret. Mulţi cochetează cu ideea de a fi antreprenori, dar odată ce pui pe hârtie nişte idei, vezi că în primii ani câştigul obţinut este mult mai puţin decât salariul pe care îl luai cu certitudine şi la timp de la compania unde lucrai. Ofertele cu salarii mai mari ar veni de la companiile din eşalonul doi, dar acolo riscurile sunt mai mari în perioadele tulburi. Nu ştii dacă îţi vei lua salariul şi peste şase luni, pentru că aceste companii depind doar de câteva proiecte. Pică un contract, dispar şi banii şi s-ar putea să dispară şi joburile care se înfiinţaseră pentru acel proiect. În continuare vom vedea agitaţie pe piaţa muncii corporatiste, dar până la terminarea acestei crize, stabilitatea locului de muncă adusă de numele angajatorului este mai importantă decât o ofertă primită din altă parte, cu o creştere salarială de doar 10%.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

     

  • Povestea lui Rudolf Lindt şi cum a apărut unul dintre cele mai cunoscute branduri de ciocolată din lume

    Îndrăgostit, ca orice alt elveţian, de ciocolată, Rudolf Lindt a lansat un brand care îi poartă numele, cunoscut astăzi în toată lumea. Iar când a decis să vândă businessul, a încredinţat afacerea şi tehnica secretă de producţie tot unui ciocolatier elveţian, David Sprüngli-Schwarz. Rezultatul? Lindt & Sprüngli, o companie cu vânzări anuale de aproape 4 miliarde de euro.

    Lindt s-a născut pe 16 iulie 1855, la Berna, în familia farmacistului şi politicianului Johann Rudolf Lindt şi al soţiei sale, Amalia Eugenia Salchli. Între 1873 şi 1875 a făcut ucenicie la Lausanne, la compania de ciocolată Amédée Kohler & Fils. Cu experienţa dobândită, în 1879 şi-a fondat propria fabrică de ciocolată în Mattequartier, o secţiune a oraşului vechi din Berna.

    Antreprenorul a reuşit, de asemenea, să îmbunătăţească calitatea produselor companiei prin dezvoltarea unui dispozitiv de amestecare pe lungime a ciocolatei, tehnică care oferă o consistenţă mai fină şi permite evaporea aromelor nedorite. A fost, de asemenea, printre primii producători care au adăugat unt de cacao înapoi în masa de ciocolată, aceste două inovaţii contribuind în mare măsură la calitatea recunoscută internaţional a ciocolatei elveţiene. În 1899, Lindt şi-a vândut fabrica şi procedeul secret de fabricare către Chocolat Sprüngli AG, care de atunci a operat sub denumirea de Chocoladefabriken Lindt & Sprüngli AG. Sprüngli a plătit 1,5 milioane de franci de aur (valută folosită până în 2003 de Banca Internaţională pentru Reglementare) pentru drepturile de comercializare şi reţetă. Antreprenorul a murit pe 20 februarie 1909 la Berna, oraşul său natal.

    Cu o pasiune la fel de mare pentru ciocolată, compatriotul lui Lindt, David Sprüngli-Schwarz, născut într-un canton elveţian, a intrat în această industrie în 1836. Iniţial, el a cumpărat, împreună cu fiul său, Rudolf Sprüngli-Ammann, o mică cofetărie în oraşul vechi din Zürich, producând ciocolată sub numele David Sprüngli & Son. Cei doi au înfiinţat şi o fabrică de mici dimensiuni, unde şi-au produs ciocolata în formă solidificată. Când Rudolf Sprüngli-Ammann s-a pensionat, în 1892, a oferit două părţi egale din afacere fiilor săi. Fratele mai mic, David Robert, a primit două magazine de cofetărie care au devenit cunoscute sub numele Confiserie Sprüngli. Fratele mai mare, Johann Rudolf, a primit fabrica de ciocolată. În 2020, Lindt & Sprüngli a înregistrat vânzări de peste 4 miliarde de franci (aproape 4 miliarde de euro), având peste 13.500 de angajaţi la nivel internaţional.

  • Surpriză colosală de la eMAG în România. Anunţul a lăsat în urma cea mai valoroasă multinaţională

    Topul celor mai valoroase branduri româneşti este condus în acest an de eMag, evaluat la 1,02 miliarde euro, în creştere cu 29%, care a depăşit Dacia, în scădere cu 28%, la 815 milioane euro, conform ultimului raport al Brand Finance, firmă globală independentă de evaluare şi strategie de brand.

    „Consumatorii devin tot mai familiarizaţi cu comerţul online în pieţele cheie (România, Ungaria şi Bulgaria), iar potenţialul de creştere al brandului rămâne ridicat, chiar dacă sectorul online este foarte competitiv şi în continuă schimbare. Această recunoaştere reprezintă o confirmare a rolului transformator pe care comerţul online îl are în vieţile oamenilor şi ne motivează să ne continuăm investiţiile accelerate în infrastructură şi tehnologie pentru a susţine evoluţia stilului de viaţă al românilor şi a transformării eMAG în ecosistem regional de ecommerce”, a declarat Tudor Manea, CEO eMAG.

     

    Aceasta schimbare de la vârful clasamentului a rezultat din creşterea brandului de e-commerce, favorizată de orientarea mai accentuată a consumatorilor către online în timpul pandemiei, combinată cu scăderea veniturilor Dacia.

    “Până foarte recent, brandul Dacia părea abonat la primul loc în clasament. Ascensiunea fermă a brandului eMAG marchează şi un simbolic schimb de ştafetă, de la un brand cu vechime către un brand inventat cu mai puţin de 30 de ani în urmă. Pe această notă, ar fi un semn pozitiv pentru România dacă tot mai multe branduri din “noua economie” ar urca in top 50.”, a declarat Mihai Bogdan, Managing Director, Brand Finance Romania.

    În fiecare an, compania de consultanţă şi evaluare de brand Brand Finance evaluează cele mai valoroase branduri globale, naţionale şi sectoriale. Cele mai valoroase 50 de branduri româneşti sunt incluse în raportul anual Brand Finance România 50.

    Dedeman (a cărui valoare de brand a crescut cu 24% până la 504 milioane euro) si Altex (in creştere cu 31% până la 123 milioane euro) evidenţiază creşterea brandurilor din retail, împreună cu eMAG. Potrivit Brand Finance, în pofida faptului că operează în principal prin magazine fizice, într-un mediu puternic afectat de restricţiile din timpul pandemiei, brandul Dedeman a crescut şi rămâne cel mai valoros brand deţinut integral de acţionari români, protejându-şi poziţia a treia în clasament.

    În acelaşi timp, Banca Transilvania (poziţia 5 în clasamentul valoric) a fost desemnat ca cel mai puternic brand românesc, cu un rating AAA+, şi o valoare de 397 milioane euro, în creştere cu 6%. BT are un index de forţă a brandului de 90/100, ceea ce o plasează pe plan global între primele zece cele mai puternice bănci.

    Clasamentul brandurilor în funcţie de forţa lor este completat de Dedeman, OMV Petrom, Ursus şi Digi.

     

    Valoarea combinată a primelor 50 de branduri a crescut cu 5,6% faţă de clasamentul de anul trecut, în linie cu creşterea pe ansamblu a economiei româneşti (5,9%).

    Cercetarea şi analiza care au stat la baza acestui raport anual publicat de Brand Finance privind cele mai valoroase branduri româneşti au fost finalizate înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, si marchează în principal revenirea economică după disrupţia provocată de pandemia Covid. Chiar dacă legăturile economice ale Romaniei cu Ucraina şi Rusia nu sunt substanţiale, viitoarele cercetări vor arăta în ce măsură unda de şoc a războiului va afecta valoarea economică creată.

    Brandurile noi, create de sectorul privat în ultimii 30 de ani, ocupă 60% din locurile acestui clasament, şi generează peste 60% din valoarea totală, ceea ce este o bună măsură a dinamismului economic.

    Lista brandurilor cu cea mai mare valoare nu a suferit multe schimbări în ultimii ani, cu doar două-trei branduri intrând sau ieşind din clasament în fiecare an.

    In această ediţie, doar două intrări în top 50: brandul BILKA (care a revenit după o absenţă in 2021) cu o creştere impresionantă de 56% a valorii până la 20 milioane euro, şi brandul de bere Ciuc (valoare 18 milioane euro).

    Cele două branduri care nu se mai regăsesc în clasament în acest an sunt COCORICO şi Blue Air,   cel din urmă fiind în procedura de insolvenţă ca urmare a restricţiilor din pandemie.

    “Brandurile locale nu duc lipsă de provocări, întrucât globalizarea aduce o expunere mai mare, chiar şi pentru acele branduri care nu ies din ţară. Tocmai această combinaţie şi alternanţă de oportunităţi şi ameninţări stimulează brandurile să evolueze şi să-şi consolideze forţa.”, spune Mihai Bogdan.

     

     

     

  • (P) De calitatea vieţii angajaţilor depinde calitatea muncii lor. Consolidează-ţi brandul de angajator cu pachetele inovatoare pentru sănătate şi nutriţie Gusto Pass Plus de Sănătate şi Gusto Pass Plus de Echilibru de la Sodexo

    Performanţă fără stare de bine nu se poate

    Succesul şi sustenabilitatea unei companii depind în mare măsură de coeziunea angajaţilor săi. Astfel, companiile au datoria de a avea grijă de oamenii care îşi unesc eforturile, abilităţile şi competenţele pentru a performa împreună.

    Calitatea muncii angajaţilor, randamentul şi implicarea acestora, depind în mare măsură de sănătatea şi de calitatea vieţii lor. Prin urmare, starea de bine a angajaţilor devine o prioritate pentru angajatori, care se întrec în a le oferi pachete de beneficii ce demonstrează grija şi preocuparea companiilor pentru talentele lor, care nu sunt uşor nici de găsit, nici de păstrat.

    În acest sens, organizaţiile abordează holistic experienţa angajaţilor, concentrându-se în egală măsură pe dezvoltare, engagement şi stare de bine. În cercetările cu privire la viitorul wellness-ului, compania de consultanţă McKinsey & Company a identificat 6 dimensiuni ale stării de bine: sănătate, fitness, nutriţie, aspect, odihnă şi mindfulness. Manifestând grijă faţă de toate aceste aspecte, angajatorii îi fac pe oameni să se simtă valorizaţi, importanţi, apreciaţi şi le oferă sentimentul apartenenţei la o comunitate în care se află în siguranţă.

    Astfel, cu o investiţie nu foarte mare se poate ajunge foarte departe.

    Preţuieşte-ţi angajaţii cu Gusto Pass Plus de Sănătate şi Gusto Pass Plus de Echilibru de la Sodexo

    Sodexo lansează, în premieră în România, Gusto Pass Plus de Sănătate şi Gusto Pass Plus de Echilibru – două pachete inovatoare şi unice de soluţii de well-being care cresc calitatea vieţii angajaţilor, oferindu-le acces la servicii de telemedicină, consiliere pentru nutriţie, gestionare a stresului, încurajând un stil de viaţă sănătos.

    Peste 70% din vizitele medicale pot fi înlocuite cu servicii de telemedicină, conform studiului realizat de Comisia Europeană în 2018, „Market study on telemedicine”. Gusto Pass Plus de Sănătate oferă 20 de specializări medicale, disponibile 24/7 – de la medicină generală, până la psihiatrie şi kinetoterapie. Acestea pot fi accesate prin telefon, aplicaţie mobilă sau online, şi sunt disponibile pentru angajaţi şi familiile lor. Serviciile pot fi accesate eficient, prin platforme user-friendly, cu timp scurt de răspuns, pentru a obţine trimiteri, consultaţii şi reţete. Consultaţiile video pot fi programate în prealabil. Serviciile de telemedicină sunt furnizate de Telios Care, partener al Sodexo România, care beneficiază de o echipă specializată, cu experienţă de lucru în spitale de stat şi private, atât din ţară, cât şi din străinătate.

    Sănătatea se bazează în mare măsură pe prevenţie. Astfel, Gusto Pass Plus de Echilibru oferă beneficii complementare cardului de sănătate. Cu ajutorul acestuia, angjaţii au acces la consultaţii cu privire la nutriţie, la gestionarea stresului şi a tulburărilor de somn, precum şi la programe de terapie personalizate, adaptate la nevoile lor specifice.

    „Angajaţii preţuiesc cel mai mult sentimentul de siguranţă, relaţiile şi dezvoltarea personală şi tocmai de aceea aceste servicii vin să completeze portofoliul nostru şi se aliniază cu tendinţele globale”, declară Daniela Coman, Product Manager, Sodexo Romania.

    Rezilienţa angajaţilor asigură rezilienţa companiei

    Grija companiilor faţă de starea de bine a angajaţilor creşte moralul, motivaţia şi productivitatea oamenilor, creşte loialitatea acestora şi atrage noi talente.

     „Am construit aceste oferte personalizate, cu servicii medicale, de medicină preventivă şi stil de viaţă sănătos în urma unor studii şi cercetări de piaţă, astfel încât să răspundem nevoilor reale atât ale angajaţilor şi ale angajatorilor din România, urmând tendinţele globale de preocupare tot mai accentuată pentru starea de bine a oamenilor. Acestea vin să susţină misiunea noastră de a îmbunătăţi calitatea vieţii angajaţilor din România şi ne dorim să aibă un impact pozitiv semnificativ în stilul de viaţă al angajaţilor şi al familiilor acestora”, spune Manuel Fernandez Amezaga, Country CEO – Sodexo România&Bulgaria.

    Consultaţi aici gama completă de produse Sodexo.

     

  • Cum a transformat o antreprenoare un business de import într-o isterie mondială

    De numele antreprenoarei daneze Winnie Liljeborg se leagă cel al binecunoscutului brand de bijuterii Pandora. Ce a dus la succesul din prezent al companiei?

    Născută în Danemarca, Winnie Liljeborg este una dintre cele mai bogate femei din ţara sa. Ea a pus bazele afacerii care avea să îi aducă acest statut în 1982, avându-l alături pe Per Enevoldsen, de profesie aurar, cu care s-a şi căsătorit ulterior. Businessul a pornit cu un mic magazin în Copenhaga, iar pentru a avea în permanenţă un portofoliu de produse atractiv, cei doi călătoreau adesea în Thailanda, în căutarea de noi modele de bijuterii pentru import. Treptat, cererea a început să crească, aşa că în 1987 antreprenorii au decis să opereze spaţii mai mari de retail. Totodată, fondatorii au decis să coopteze în echipă şi un designer, pentru a crea propriile modele de accesorii.

    Producţia a început la doi ani distanţă, într-un atelier thailandez. Una dintre cele mai importante borne din istoria companiei a fost atinsă în anul 2000, odată cu lansarea charmurilor Pandora şi a brăţărilor-suport, un concept îmbrăţişat instantaneu de public, şi care a condus la o evoluţie rapidă a businessului, urmată de expansiunea internaţională. În 2003, compania a intrat în Statele Unite, iar un an mai târziu s-a extins pe pieţele din Germania şi Australia.

    Pentru a putea creşte capacitatea de producţie, în 2005 antreprenorii au deschis o fabrică pe şase etaje în Thailanda, rămasă şi în prezent una dintre cele mai importante facilităţi ale companiei. La un an distanţă, fondul de investiţii cu capital privat Axcel a cumpărat 60% din afacere. În 2008 şi 2010 a urmat deschiderea unor noi unităţi de producţie. În 2021, veniturile companiei cu sediul în Glostrup, Danemarca, s-au ridicat la 3,5 miliarde de dolari, cele mai mari din istoria businessului, potrivit Forbes.

    Astăzi, produsele Pandora sunt comercializate în 100 de ţări de pe şase continente, businessul având un număr de 7.700 de centre de vânzare, inclusiv 2.600 de unităţi de tip conceptstore, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul companiei. Liljeborg şi fostul său soţ, Enevoldsen, au împreună un fiu, Christian. Cei doi au divorţat în 2008. În prezent, antreprenorarea trăieşte în oraşul danez Roskilde şi are o avere estimată la circa 4 miliarde de coroane daneze (aproximativ 500 de milioane de euro), după o donaţie de aproape
    1 milion de coroane, efectuată în urmă cu doi ani.
     

     

  • Cum s-a ajuns la dispariţia unui gigant mondial. Care este motivul pentru care Inditex, proprietarul magazinelor Zara, a decis să închidă toate magazinele, inclusiv pe cel online al brandului Uterqüe

    Brandul spaniol Uterqüe, unul dintre fraţii mai mici ai Zara, a dispărut recent din peisajul modei mondiale după ce compania–mamă, gigantul Inditex, a decis să închidă toate magazinele, inclusiv cel online. Acesta este doar cel mai recent exemplu de nume mare, care a tras obloanele şi care se va pierde în negura vremii.

    Debenhams, Topshop, Century 21, Christopher & Banks sau American Apparel sunt alte mărci din moda internaţională care au capitulat. În locul lor au apărut, cu siguranţă, multe alte afaceri, pentru că moda este un organism viu, în perpetuă schimbare. Ce îi face pe unii jucători să reziste în această piaţă, iar pe alţii să dispară? Aceasta este o întrebare pentru care nu există un răspuns standard.

    „La paradisul femeilor” este titlul unuia dintre multele romane ce poartă semnătura lui Émile Zola, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori francezi ai tuturor timpurilor. Acţiunea acestei opere se desfăşoară – ca punct central – în cadrul unui centru comercial de tip department store, o noutate pentru finalul anilor 1800 în ceea ce priveşte genul acesta de destinaţie pentru cumpărături. Titlul cărţii este evocator şi vorbeşte, într-o manieră poetică, despre pasiunea doamnelor de a face shopping, pasiune ce rămâne intactă şi astăzi. De atunci însă, s-au schimbat o serie de lucruri când vine vorba de modă şi cumpărături.

    În primul rând, piaţa este mai concurenţială ca oricând, cu mii şi mii de branduri mai mari sau mai mici care se luptă pentru bugetul de shopping al oamenilor din diferite colţuri de lume. Şi, tocmai din acest motiv (deşi nu numai), nu toate mărcile rezistă în acest război dus pe mai multe „fronturi” – magazine fizice, online, reţele sociale sau diferite alte platforme de vânzare şi promovare. De fapt, chiar unele nume mari capitulează şi dispar din piaţă, ultimii doi ani oferind o serie lungă de exemple concludente.

    În al doilea rând, modul de a face cumpărături este astăzi diferit de acum mai bine de un secol. Magazine monobrand sau multibrand, malluri, centre comerciale, parcuri de retail sau comerţ stradal. Offline sau online. Toţi aceşti termeni vorbesc despre acelaşi lucru – despre shopping. Doar că pentru fiecare brand, modelul de business poate fi diferit.

    Nu în ultimul rând, s-a schimbat consumatorul faţă de vremea lui Zola. Clientul este acum mai selectiv şi mai exigent ca oricând, uitându-se dincolo de brand. Astfel, oamenii caută poveşti cu care să relaţioneze, caută mărci care au un scop şi o viziune.

    În tot acest context, unele mărci dispar, iar altele le iau rapid locul. Unele branduri trag obloanele magazinelor fizice şi închid tot, inclusiv site-urile de prezentare şi vânzare online, în timp ce altele renunţă la anumite pieţe ori operaţiuni.

    Cel mai recent exemplu este cel al gigantului spaniol Inditex, ce deţine printre altele brandul fanion Zara. Grupul a închis magazinul Uterqüe din Băneasa Shopping City din Bucureşti, singura unitate sub acest nume din România. Decizia vine în contextul în care grupul a renunţat la acest brand din portofoliu, închizând toate magazinele Uterqüe din lume. Conform celor mai recente date, e vorba de circa 80 de magazine în 16 ţări.

    Această marcă a fost adusă în România în offline în urmă cu circa cinci ani. Magazinul din Băneasa Shopping City inaugurat atunci este singurul care a fost deschis în această perioadă.

    Brandul Uterqüe, ce a fost fondat în 2008, era poziţionat pe segmentul premium şi era specializat în vânzarea de accesorii, deşi avea şi o colecţie mai puţin extinsă de haine. Pe acelaşi segment de preţ, dintre mărcile din grupul Inditex, mai există doar Massimo Dutti. De altfel, ca urmare a reorganizării businessului, ce ţinea de Uterqüe va fi integrat în cadrul magazinelor Massimo Dutti, conform unui anunţ anterior al grupului, citat de presa străină. Deja, astăzi, magazinul online al Uterqüe te trimite către Massimo Dutti.

    După închiderea Uterqüe, grupul spaniol mai deţine în continuare Zara, Zara Home, Bershka, Stradivarius, Oysho, Pull&Bear şi Massimo Dutti, toate prezente şi în România. Per total, local sunt circa 140 de unităţi offline şi câte un magazin online pentru fiecare marcă.

    Uterqüe nu este singurul brand care a pierdut lupta în ultimii ani, Debenhams sau Topshop fiind alte exemple care au cedat sub presiunea pandemiei. Retailerul britanic Debenhams, care a fost prezent în România de două ori şi care s-a retras ultima dată din moda locală în 2017, a închis ultimele 120 de magazine în urmă cu circa un an. Decizia a fost anunţată după ce discuţiile cu un investitor care ar fi putut salva businessul fondat acum aproape 250 de ani au eşuat.

    În ianuarie 2021, brandul şi site-ul au fost preluate de retailerul online Boohoo, pentru doar 55 de milioane de lire. Astăzi, mai există astfel doar magazinul online Debenhams, nu şi magazinele care au scris un capitol important din moda mondială. Debenhams a fost un nume care a scris istorie atât pe piaţa mamă, cât şi peste hotare.

    În România, brandul a intrat iniţial în plin boom economic, acum mai bine de 14 ani, adus de către antreprenorul Octavian Radu, care a deţinut franciza local şi regional. În 2013, antreprenorul anunţa că şi-a încheiat toate socotelile cu moda după ce a renunţat şi la ultimul său brand, Debenhams. În anii de boom economic el crease un adevărat imperiu în lumea locală a modei, strângând în portofoliu peste zece francize ale unor mărci precum Aldo, Debenhams sau Mandarina Duck.

    În cel mai bun moment al său, Debenhams ajunsese local la o reţea de opt magazine dintre care şapte în România şi unu în Republica Moldova. Motivele invocate de Octavian Radu în momentul închiderii reţelei Debenhams din România erau concurenţa tot mai crescută pe piaţa de modă, unde multe nume au venit direct, şi criza de acum mai bine de un deceniu care şi-a pus amprenta asupra bugetelor consumatorilor. Brandul Debenhams a revenit apoi în România în 2015, după aproape doi ani de pauză cu magazinul din Bucureşti Mall. A urmat cel din Plaza România în decembrie 2015.

    Atât în Bucureşti Mall cât şi în Plaza România brandul fusese şi anterior prezent, sub fostul francizat, antreprenorul Octavian Radu. A doua oară, brandul britanic a fost adus de grupul MRPI care deţine franciza atât pentru România cât şi pentru Bulgaria. În 2017 cele două magazine s-au închis din nou, marcând un nou eşec al Debenhams în România. Brandul britanic era cunoscut pentru magazinele sale mari, de tip department store, ce ajungeau la 2.500-3.000 mp. Compania era activă pe segmentul preţurilor medii, unde se bătea cu nume precum Zara.

    Dana Radoveneanu, retail director în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox: „Românii sunt pasionaţi de shopping şi acest lucru poate fi observat şi din cheltuielile pe care le efectuează în magazine. România este o piaţă de dimensiune medie spre mare, cu o putere de cumpărare în creştere, factori ce sunt luaţi în calcul de retaileri atunci când decid să intre pe o anumită piaţă. Există potenţial foarte mare pentru atragerea de noi branduri.”

    Problemele retailerului britanic au început încă dinainte de pandemia de Covid-19, dar au fost adâncite de acest eveniment care a dat peste cap industria modei din toată lumea.

    Un parcurs similar a avut şi grupul de modă Arcadia, un alt gigant britanic care s-a prăbuşit sub greutatea propriilor probleme. În aceeaşi perioadă cu vânzarea Debenhams, gigantul britanic Asos a anunţat că preia brandurile Topshop, Topman şi Miss Selfridge de la grupul Arcadia, aflat în insolvenţă, în schimbul sumei de 330 mil. lire sterline. La finalul lui 2020, Arcadia, grup ce deţine printre altele brandurile Topshop, Topman, Dorothy Perkins, Wallis şi Miss Selfridge, a decis intrarea în incapacitate de plată. Grupul avea peste 500 de magazine fizice. Totuşi, Asos nu a fost interesat de preluarea acestora, ci doar de achiziţia brandurilor.

    Astfel, mărci care au ţinut capul de afiş în comerţul stradal al ultimelor decenii au dispărut, rămânând doar nişte nume într-un vast ocean online.

    Magazinele offline de fashion au fost afectate grav de pandemie deoarece, pe de-o parte, oamenii au stat mai mult în case şi nu şi-au mai cumpărat haine şi pantofi. Pe de altă parte, limitarea libertăţii de mişcare a dus la scăderea traficului din aceste magazine şi implicit la declinul vânzărilor. Toate acestea s-au suprapus faptului că în lunile de lockdown aceste unităţi – considerate neesenţiale – au fost închise.

    În acest context, până şi cei mai mari jucători, care au forţă financiară, cum este cazul Inditex, proprietarul Zara, au anunţat închiderea unor magazine. Jucătorii mici sunt cu atât mai vulnerabili.

    Totuşi, la fel s-a întâmplat şi înainte de pandemie cu unele companii, cum este cazul grupului american American Apparel, cunoscut pentru reclamele sale îndrăzneţe, neconvenţionale. Magazinele fizice au fost închise în 2017, cu mult înainte de pandemie, pentru ca operaţiunile online să fie păstrate. Astfel, acest model de business axat exclusiv pe comerţul virtual nu este o noutate adusă de pandemie, ci un fenomen care doar se accentuează odată cu trecerea timpului şi cu apariţia diverselor probleme. Închiderea iconicului magazin Colette din Paris, în acelaşi an 2017, reprezintă un alt semn în această direcţie. Şi cele două sunt doar câteva exemple la îndemână când, de fapt, numărul lor e mult mai mare. Şi totuşi, analiştii spun că retailul offline nu va dispărea. E vorba doar de o reconfigurare şi de o dezvoltare a celor puternici în detrimentul tuturor celorlalţi.

    Iar în modă, un domeniu guvernat de trenduri şi de o rotaţie mare a produselor la raft, dispariţia unor jucători, apariţia altora şi dezvoltarea celor deja existenţi e „business as usual”.

    Nu întotdeauna însă, dispariţia unui brand dintr-o piaţă înseamnă şi moartea lui. De cele mai multe ori, e vorba de exitul dintr-o ţară unde rezultatele nu sunt pe măsura aşteptărilor. În cazul României există mai multe astfel de exemple, de la Esprit şi Kiabi (brand din portofoliul grupului ce deţine Auchan sau Decathlon), la Gap şi Debenhams.

    Spre exemplu, marile mărci de modă din Marea Britanie – Topshop, New Look, Debenhams – şi SUA – Gap, Forever 21 – nu au avut priză la publicul din România, astfel că aceste nume cu renume mondial nu au rezistat şi au făcut exit. Situaţia nu este una recentă, primele exituri având loc acum mai bine de un deceniu, în timpul crizei din 2008-2009. Totuşi, anii ce au urmat nu au adus schimbări.

    Mai mult, businessurile „made in SUA“ sau cele ce provin din Marea Britanie şi care rezistă încă în piaţa modei din România nu îşi fac loc la vârf, având doar câteva magazine şi afaceri pe măsură. Este cazul unor branduri precum Marks & Spencer sau Next. „Brandurile britanice şi americane nu se potrivesc cu stilul româncelor. Ele sunt mai sobre în abordare, iar consumatoarele locale preferă un stil mai fashion“, spune anterior un executiv din industrie. În acest context, cei mai mari jucători din modă sunt Pepco (Polonia), H&M (Suedia), Inditex (Spania), C&A (Olanda-Germania) şi Peek & Cloppenburg (Austria-Germania).

    Este interesant de remarcat că toate marile branduri americane sau britanice care au ieşit din România – din cauza unor probleme strict locale sau corelate cu unele internaţionale – erau aduse în franciză. Şi cele rămase au de cele mai multe ori acelaşi model de business. Spre comparaţie, toate mărcile puternice din modă sunt venite direct.

    Acest aspect poate ţine de distanţa care desparte ţările (România şi piaţa-mamă a unui retailer), dar şi de puterea de cumpărare a consumatorilor locali şi de faptul că există pieţe mai dezvoltate în Occident care sunt, cu siguranţă, prioritare.

    Lipsesc de astfel din peisajul autohton mărci americane precum J. Crew, Abercrombie & Fitch, Banana Republic ori Old Navy. Recent au venit în premieră – şi tot în franciză – americanii de la Victoria’s Secret, brand sub care s-a deschis un magazin în Băneasa Shopping City.

    În ceea ce priveşte moda britanică, lipsesc şi de aici două nume mari – Primark (despre care s-a tot vorbit că se uită către Europa de Est) şi Urban Outfitters. Primark, care are magazine foarte mari ca suprafaţă şi cu preţuri foarte mici, va intra în România în 2022, conform unui anunţ făcut de grupul irlandez la origine.

    Piaţa totală de haine din România este evaluată la circa 3,5 mld. euro, fiind active câteva sute de branduri de îmbrăcăminte, în special străine. Acestora li se adaugă câteva zeci de nume din piaţa de încăţăminte, cu vânzări de circa 1 mld. euro anual.

  • Cum să faci un business din igiena plantelor

    Ideea familiei Grosu de a fabrica produse de curăţenie şi igienă îşi are rădăcinile undeva în 1998, când Filofteia şi Romeo au făcut primii paşi în acest tip de business, dedicat iniţial firmelor profesionale de curăţenie. Ani mai târziu, în 2011, au creat Herbaris, un brand prin care scot pe piaţă produse de îngrijire destinate persoanelor care preferă ingredientele naturale pentru igiena proprie şi a casei.

    Herbaris este o afacere de familie fondată de Filofteia şi Romeo Grosu, o companie antreprenorială românească pornită din iubire pentru natură, pentru că plantele sunt ingredientele-cheie din reţetă. Unele dintre ele, demult uitate sau prea puţin valorificate, precum pelinul sau roiniţa. „Facem produse naturale după reţete proprii, organizate în game pentru igiena personală – săpunuri astringente, exfoliante, hidratante şi pentru ten acneic, cosmetice bio pentru femei şi pentru bărbaţi, balsam de buze, săpun de ras natural şi balsam după ras, unt de shea, şampoane şi balsam pentru păr. Pomada de corp este un produs-vedetă”, spune Filofteia Grosu, de profesie chimist, în prezent studentă în cadrul unui program de masterat în Produse farmaceutice şi cosmetice din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti. Soţul ei, Romeo, este economist şi se implică şi el în businessul Herbaris, în care au investit până acum aproximativ 100.000 de euro în decurs de zece ani. Dincolo de produse pentru igiena personală, Herbaris are şi un portofoliu de detergenţi pentru rufe, pentru baie, pentru bucătărie şi pardoseli, toate pe bază de pelin, roiniţă, pin, mentă, soc, scorţişoară, anason, cafea şi multe altele.

    Preţurile sunt cuprinse între 25 de lei pentru un săpun natural şi 65 de lei pentru un şampon lichid. Un detergent de vase cu eucalipt costă 24 de lei, iar detergentul de rufe – 56 de lei. „Avem un public majoritar feminin, cu vârste cuprinse între 20 şi 55 de ani, persoane cu un stil de viaţă activ, informate. Avem însă şi un public format din bărbaţi, tocmai de aceea am creat o serie de produse special dedicate lor. Şi avem şi un public important format din familii”, mai spune Filofteia Grosu. Bio Manufactura Concept Natura, compania prin care este operat businessul Herbaris, a avut în 2020 afaceri de 239.000 de lei, un prag care a fost depăşit anul trecut, înregistrând astfel un nou record în evoluţia afacerii. Cât despre 2022… „este un an în care avem planuri din punctul de vedere al dezvoltării. Deja, de câţiva ani, dezvoltăm constant produsele Herbaris. Am diversificat foarte mult săpunurile, în timp am creat şi şampoane şi balsam de păr. Suntem orientaţi să ne dezvoltăm mai ales în zona de marketing şi comunicare. La nivel operaţional, dezvoltăm mereu atât produsele, cât şi modul de fabricaţie, când este necesar.”

    Lipsa târgurilor şi a evenimentelor din ultimii doi ani se resimte în creşterea Herbaris şi tocmai de aceea pariul familiei Grosu a fost şi mai puternic pe mediul online. Astfel, unul dintre obiectivele setate pentru 2022 este consolidarea prezenţei în online şi dezvoltarea magazinului virtual. „Toate produsele sunt fabricate în România, producem la Vălenii de Munte. Avem o echipă stabilă şi inclusiv o linie de cercetare şi dezvoltare de produse. Înainte de pandemie, participam la multe târguri şi evenimente de profil, unde, pe lângă procesul de vânzare, aveam un contact direct cu clienţii, contact care acum ne lipseşte. Şi în mediul online suntem în contact cu clienţii, dar suntem nerăbdători să ne întoarcem şi la evenimentele live.”

    Cum activitatea de la Herbaris nu poate fi făcută remote, pandemia nu a trecut neobservată în procesul de producţie, încetinind ritmul de dezvoltare în anumite momente. Totuşi, tot pandemia a şi deschis căi de dezvoltare, precum magazinul online, iar viitorul continuă să se scrie pentru Herbaris.

    Preţurile sunt cuprinse între 25 de lei pentru un săpun natural şi 65 de lei pentru un şampon lichid. Un detergent de vase cu eucalipt costă 24 de lei, iar detergentul de rufe – 56 de lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Corpore Vital – şcoală de formare în masaj şi kinetoterapie (Braşov)

    Fondator: Radu Drăgan

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri lunară: 30.000 de lei (6.000 de euro)

    Prezenţă: Braşov

    Green Kitchen – restaurant (Târgu- Mureş)

    Fondator: Iulian Suciu

    Investiţie iniţială: 60.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 1,3 mil. lei (260.000 de euro)

    Prezenţă: Târgu-Mureş

    Maruan – atelier de vitralii (Bucureşti)

    Fondatoare: Mariana Cişmaru

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Prezenţă: online

    Nuts for Nuts – producţie de unturi vegetale (Arad)

    Fondatori: Irina şi Florin Ancuţa

    Investiţie iniţială: 6.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 330.000 de lei (66.000 de euro)

    Prezenţă: naţională

    Fuioru’ Fermecat – atelier de decoraţiuni (Mogoşoaia)

    Fondatoare: Nicoleta Nicşan

    Investiţie iniţială: câteva sute de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 7.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Femeile-brand din business: antreprenoarele care şi-au pus numele în jocul afacerilor româneşti

    Ce poate sta mai bine drept garanţie pentru o afacere decât numele fondatorului pus în joc, transformat în brand şi trimis către fiecare client în parte? Aceasta a fost strategia aleasă de câteva femei din lumea locală a antreprenoriatului, care au decis să se transforme pe ele în brand pentru produsele lor, punând în joc propriile nume, porecle sau identificându-se cu obiectul de activitate ales. Citiţi-le poveştile mai jos, într-o lună-simbol pentru femei, fie ele antreprenoare sau nu.

     

    Roxana şi Lucian Codreanu au împletit pasiunea ei pentru obiecte handmade şi pe cea a lui pentru stilouri într-un business care poartă numele Roxi şi care a pus pe piaţă instrumente de scris personalizate. Brandul este inspirat de numele cofondatoarei, responsabile de partea artistică şi de creaţie, ea putând petrece chiar şi o zi întreagă pentru o comandă mai complicată. Pixurile şi stilourile Roxi sunt produse după modele imaginate de cei doi antreprenori, apoi sunt personalizate chiar de ei cu diferite decoraţiuni din acril şi accesorii. Cumpărătorii pot alege din modele deja existente pe site sau pot veni cu propriile idei.

    Raluca Avădani se pregătea să revină la serviciu în primăvara anului 2020, după concediul de maternitate, când a redescoperit o pasiune mai veche, cea pentru croitorie şi ţesături naturale, inspirată de mama ei încă din copilărie. A făcut, în primă fază, câteva haine pentru copilul ei, din astfel de materiale, şi nu a durat mult până când i-a propus mamei ei să conceapă împreună un brand local de haine, Ralu Land, produse în Iaşi, adică un tărâm cu creaţii semnate de Raluca. La început a avut o maşină de cusut casnică, iar mama ei avea două utilaje industriale pe care nu prea le folosise. A fost nevoie de foarte mult research pentru ţesături, iar ulterior au început conceperea tiparelor. Treptat, de la haine pentru copii, Raluca Avădani s-a extins şi cu piese vestimentare dedicate femeilor.

    Delia Burcă a pornit alături de soţul ei în businessul Madame Delice Gourmet, concentrat pe producţia de dulceţuri, zacuscă, sosuri şi conserve. Ideea i-a venit Deliei de la propriile obiceiuri din gospodărie, aşa că, în 2016, a trecut de la mica producţie din bucătăria proprie la o producţie controlată, într-un spaţiu dotat corespunzător, cu toate avizele şi autorizaţiile necesare. Practic, garajul familiei a fost transformat pentru a deveni un spaţiu adecvat producţiei artizanale. Primul sezon de produse a fost cel din primăvara anului 2017. A început cu producţia de condimente din legume deshidratate, în două amestecuri – pentru supe, ciorbe şi fripturi, apoi s-au adăugat treptat dulceţuri şi siropuri la zacuscă în mai multe sortimente, conserve pentru toamnă, sosuri şi sucuri naturale. În familie, sarcinile sunt împărţite între ea şi soţul ei, astfel că, dacă Delia Burcă se implică în producţie, reţete, selecţia ingredientelor şi promovare, soţul său este responsabil de partea de logistică, distribuţie şi etichetare.

    Tatiana Ursu a deschis, cu o investiţie prin StartUp Nation, un atelier în Braşov, unde confecţionează perne, pături, pulovere şi alte produse dintr-un fir de lână gigant. Afacerea ei, Kardelia, a luat naştere însă la finalul lui 2017. Ideea de a se concentra pe această nişă i-a venit în decembrie 2017, când, uitându-se pe Facebook, privirea i s-a oprit asupra unei imagini cu o pătură din lână gigant. A început căutările pentru a vedea de unde poate cumpăra ceva similar fabricat în România, însă a constatat că oferta nu exista la acel moment. A petrecut un an întreg pentru a învăţa tehnicile necesare, pentru a se perfecţiona, apoi a lansat afacerea, amplasată în Braşov. „Kardelia este un nickname (o poreclă – trad.) pe care mi l-am pus singură în liceu, pe când nu se folosea numele real pe internet. Prietenii mă cunosc sub numele acesta, iar atunci când căutam un brand pentru atelierul meu, mi-au spus că acesta trebuie să fie”, povesteşte Tatiana Ursu.

    „Fata cu prosecco” este numele de cod al Alinei Chiticaru. Iniţial, îşi promovase afacerea cu numele de ZumWines, dar cum toţi colaboratorii o ştiau drept „fata cu prosecco”, aşa i-a rămas numele. După cum şi brandul o sugerează, Alina livrează prosecco mereu şi oriunde. Businessul s-a născut din bani împrumutaţi de la prieteni şi din dorinţa de a nu mai avea un program fix. Alina Chiticaru se săturase să meargă la birou şi să aibă aceleaşi sarcini în fiecare zi. Nu prea mai găsea motivaţie şi îşi dorea să facă ceva care să-i pună imaginaţia la încercare. Aşa că astăzi livrează aproape la orice oră o sticlă de prosecco sau un cadou potrivit pentru cine ştie ce ocazie şi aşa au ajuns s-o cunoască oamenii. Nu vinde doar o sticlă de vin, ca cele care se pot găsi oricând în orice supermarket, ci o împachetează într-o poveste, dar şi într-un ambalaj drăguţ, pentru a face experienţa completă.

    Dana Văcaru, de profesie jurist, a renunţat la planul de a da examenul de admitere la barou pentru a se dedica afacerii cu murături a familiei sale. Începuse să vândă în străinătate, prin intermediul unui partener, avea cunoştinţele necesare de la bunici şi părinţi, aşa că a dus businessul mai departe. Acum cinci ani, a creat brandul Domnişoara Murătură, care se regăseşte astăzi pe rafturile mai multor reţele de magazine din România. Halele de producţie se află în localitatea Slobozia Moară din judeţul Dâmboviţa, unde locuiesc părinţii Danei şi unde au locuit şi bunicii ei.

    Murăturile din Dâmboviţa au ajuns până în Italia, Spania, Germania, Grecia, Cipru, Marea Britanie. Borcanele care poartă eticheta „Domnişoara Murătură“ conţin foi de varză pentru sarmale, varză tocată – care se vinde foarte bine în zona Ardealului, zeamă de varză, castraveţi muraţi şi gogonele în saramură. Cel mai bine se vând foile de varză, dar şi zeama de varză murată.

    Diana Buga a căutat dintotdeauna modalităţi de exprimare a pasiunii ei pentru artă prin care să-şi lase amprenta în timp. Unul dintre aceste moduri a căpătat viaţă sub numele Diabuga Design, un atelier de obiecte de iluminat aparte, pentru că şi ideea de lumină o fascinează pe Diana în egală măsură. A absolvit Universitatea de Artă şi Design, în cadrul căreia a făcut cunoştinţă cu multe materiale cu care a trebuit să experimenteze şi să pună în practică diverse teme, aşa că acesta a fost mediul în care au luat naştere primele idei, cele premergătoare pentru ceea ce este astăzi Diabuga Design. La început, cumpărătorii erau familia şi prietenii, aşa că ei fost, practic, „sursele de finanţare”. Timpul şi răbdarea dedicate s-au adăugat şi ele la planul de investiţii, în perioada în care Diana descoperea forme şi materiale. Cele câteva colecţii de corpuri de iluminat pe care le-a făurit până acum sunt concepute în propriul atelier, în Cluj-Napoca, şi au preţuri între 500 şi 800 de lei. Diana îşi doreşte însă să conceapă şi alte categorii de produs în viitor.

    Nicoleta şi Radu Hriţcu deschideau, în urmă cu şase ani, primul lor local cu dulciuri tradiţionale, în Iaşi. Anual,
    şi-au extins reţeaua cu câte un nou magazin Cuptorul Moldovencei, iar astăzi există mai multe magazine sub brandurile Cuptorul Moldovencei şi Glazurai. Dacă la Cuptorul Moldovencei gama include 70 de produse de cofetărie-patiserie, Glazurai este un concept „to go”, vânzând miniprăjituri la cutie, ambalate ca un cadou. Povestea acestui business cu plăcinte, prăjituri, cozonaci şi deserturi din copilărie a început cu adevărat în urmă cu mai bine de un deceniu. Reţetele sunt, în principal, de inspiraţie românească, dar şi din Republica Moldova – de unde este originară Nicoleta Hriţcu, şi din Canada – unde a locuit mai mulţi ani Radu Hriţcu. Pregătirea lor profesională include studii în domeniul teatrului – Nicoleta, şi economic – Radu.

    Crăiţa Merelor este numele unei livezi din Voineşti, judeţul Dâmboviţa, cu rădăcini vechi de peste 60 de ani, pe care familia Oprea o îngrijeşte şi în cadrul cărei produce peste 130 de tone de mere anual. În livadă se găsesc circa 15 soiuri de mere, pe care membrii familiei Oprea le vând în toată ţara, atât online, cât şi în pieţe sau târguri.

    „Crăiţa Merelor este brandul pe care l-am construit cu familia mea – mama, tata şi sora – atunci când ne-am dorit să transmitem mai mult clienţilor noştri şi să le spunem povestea livezilor, nu doar să le oferim produsele noastre. Eu sunt imaginea din spatele afacerii: Corina Oprea, 33 de ani, cu experienţă în management de mai bine de 10 ani, dar cu mai bine de 25 de ani de experienţă în livadă, pentru că aici am crescut”, povestea Corina Oprea în primăvara anului 2021. Livezile familiei sunt desfăşurate în satul Voineşti şi în satele adiacente, iar suprafaţa totală este de patru hectare. În jur de 90% din plantaţie este reprezentată de meri, dar afacerea nu s-a oprit aici, astfel că familia Oprea s-a îndreptat şi către alţi pomi fructiferi, cum ar fi pruni, gutui, cireşi, vişini şi piersici. În plus, au extins şi mai mult plantaţia cu mure şi zmeură, pentru consumul propriu şi, ulterior, pentru publicul larg.

    Adina Foldager locuia deja de câţiva ani în Danemarca atunci când a început să studieze piaţa locală şi să constate că există o lipsă în ceea ce priveşte produsele de puericultură premium. Aşa că în 2018, pe 1 mai, la câteva luni după deschiderea unei firme, lansa magazinul online Adinish, specializat în produse pentru părinţi şi copii inspirate din cultura scandinavă. Între timp, businessul s-a extins şi în offline, cu un showroom în zona Arcului de Triumf din Bucureşti şi un altul în Cluj-Napoca.

    Cea mai mare parte a furnizorilor – circa 95% – provine aşadar din Scandinavia, însă în magazinele Adinish se găsesc şi branduri care au fost alese pentru că sunt lideri în sectorul lor, chiar dacă sunt originare din America, din Canada sau Olanda. Adina a dezvoltat şi o gamă proprie de produse, fabricate în Portugalia, care cuprinde pături pentru înfăşat, pijamale, body-uri şi alte accesorii.

    Înainte a pune brandul Adinish şi pe un spaţiu fizic, ea şi soţul ei au popularizat conceptul, pentru o perioadă, mergând cu magazine tip pop-up în marile oraşe din ţară şi prezentându-şi produsele, pentru ca oamenii să-i cunoască şi fizic înainte de a comanda online.