BusinessMagazin

Tag: bogati

  • Cine este constănţeanca ce a ajuns una dintre cele mai bogate femei din America, cu o avere de peste 1 miliard de dolari

    În urmă cu ceva timp scriam despre Anastasia Soare, cea mai bogată şi prima româncă cu o avere de 1 miliard de dolari. Ea îşi menţine şi în 2019 locul 21 pe care îl ocupă în topul publicaţiei internaţionale Forbes al celor mai bogate antreprenoare din Statele Unite, cu o avere de 1,2 miliarde de dolari, conducând un business cu vânzări anuale de 375 de milioane de dolari. Construit în doar două decenii, imperiul său din industria cosmeticelor este evaluat astăzi la 3 miliarde de dolari, iar printre clientele sale se numără nume grele de la Hollywood. 

    „În 1989 m-am mutat în SUA cu fiica mea. Nu vorbeam deloc engleză şi îmi era foarte dor de familie. Primele şase luni au fost incredibil de grele. Atunci mi-am găsit de lucru ca estetician în Beverly Hills”, îşi aminteşte antreprenoarea Anastasiei Soare începutul „visului american” trăit pe propria piele, într-un interviu acordat revistei Business MAGAZIN.

    „Mogul în industria cosmeticii”, „American Success Story”, „Cea mai nouă miliardară din industria americană a frumuseţii” sau, cel mai des, „Regina Sprâncenelor” sunt doar câteva dintre apelativele sub care se regăseşte povestea româncei în titlurile presei internaţionale.

    De la publicaţiile de lifestyle însă, unde numele acesteia era cel mai des întâlnit iniţial, balanţa titlurilor de ziar înclină, de anul trecut, înspre cele economice şi de business, după ce fondul american de investiţii cu capital de risc Texas Pacific Group (TPG) şi-a dat votul de încredere în Anastasia Beverly Hills. Fondul a anunţat achiziţia unui procent minoritar din companie; reprezentanţii celor două părţi nu au dat detalii despre valoarea tranzacţiei, însă specialiştii citaţi în presa internaţională vorbesc despre o sumă care ar ridica valoarea companiei la în jur de 3 miliarde de dolari, în timp ce averea antreprenoarei este evaluată la 1 miliard de dolari.

    Ca urmare a acestor rezultate, Anastasia Soare s-a numărat anul trecut printre noile intrate în clasamentul internaţional Forbes al celor mai bogate femei antreprenor din lume care şi-au construit singure averile, direct pe poziţia 21. Alături de ea, pe aceeaşi poziţie se află nume precum Sara Blakely, fondatoarea companiei de lenjerie Spanx, cu vânzări estimate la 400 de milioane de dolari, Carolyn Rafaelian, fondator şi CEO al companiei de bijuterii Alex and Ani, cu venituri anuale de circa 411 de milioane de dolari potrivit owler.com, şi Neerja Sethi, cofondator al companiei de consultanţă şi outsourcing din IT Syntel, cu venituri anuale de peste 900 de milioane de dolari (cumpărată anul trecut de firma franţuzească de IT Atos SE într-o tranzacţie de circa 3,4 miliarde de dolari).

    Nume cunoscute precum al fashion designerului Vera Wang (poziţia 34, avere de 630 mil. dolari), ale cântăreţelor Madonna (poziţia 36, avere de 590 mil. dolari) sau Celine Dion (poziţia 46, avere de 439 mil. dolari) se află mult mai jos în clasament. Anastasia Soare este totodată şi una dintre cele 14 antreprenoare imigrante cu cele mai mari averi din Statele Unite.

    Compania pe care a fondat-o a evoluat de la un salon de înfrumuseţare închiriat la o reţea de saloane răspândite în toată lumea, precum şi la o linie de cosmetice distribuite în peste 3.000 de magazine anul trecut. În prezent, compania este prezentă în 25 de ţări, cu sute de angajaţi în întreaga lume. Cele mai recente pieţe pe care businessul şi-a extins activitatea sunt Spania, Italia şi Polonia. În România, brandul Anastasia Beverly Hills a fost adus în sistem de franciză de către Andreea Altay şi deţine patru saloane în cadrul cărora se vând şi produsele brandului.

    Primul salon a fost deschis în 2010, la parterul hotelului Radisson, un an mai târziu a urmat salonul din Băneasa Shopping City, în 2014 a fost deschisă unitatea din Dorobanţi, iar în urmă cu trei ani businessul s-a extins şi în afara Capitalei, odată cu deschiderea din City Park Mall Constanţa, oraşul de origine al antreprenoarei. Potrivit celor mai recente date publicate pe site-ul Ministerului de finanţe, franciza a înregistrat în 2016 venituri de aproximativ 4,44 milioane de lei.

    Reţeta românească pentru visul american
    Antreprenoarea povesteşte că, în timp ce lucra ca estetician, în cadrul salonului unde s-a angajat când a ajuns în Statele Unite, a observat o lacună în piaţă: mai exact, a realizat că nimeni nu acorda suficientă atenţie sprâncenelor. „Atunci când petreci suficient de mult timp privind chipuri, realizezi că sprâncenele au o putere de a transforma foarte mare. Astfel, am început să ofer conturarea sprâncenelor ca serviciu separat. Am fost inspirată de Raportul de Aur, un concept despre care am învăţat în detaliu la şcoala de artă. Mi-am dat seama că sprâncenele ar trebui conturate şi personalizate în funcţie de structura osoasă a fiecărei persoane. Astfel, am dezvoltat o formulă care punea în practică acest Raport de aur.

    Pe măsură ce a crescut cererea pentru acest serviciu, am făcut trecerea de la o cameră închiriată într-un salon la propriul meu salon”, îşi continuă ea povestea. („Raportul de aur”, „Proporţia de aur”, notată cu litera grecească Φ, este primul număr iraţional descoperit din istorie. El este aproximativ egal cu 1,618, n.red.) În timp ce mulţi artişti şi arhitecţi şi-au proporţionat lucrările conform acestui raport celebru, considerând că acesta conferă lucrărilor o estetică plăcută, Anastasia Soare a folosit în mod intuitiv principiul în domeniul frumuseţii. Ea povesteşte că încă din perioada copilăriei, în Constanţa, era preocupată de acest concept. „În copilărie am petrecut mult timp în atelierul mamei mele. În acele momente am înţeles pentru prima dată conceptul de proporţie şi am realizat că unghiuri diferite sau ajustări în diferite locuri, pentru diverse tipuri de corp, pot înfrumuseţa instant”, îşi aminteşte ea în interviul acordat Business MAGAZIN.
    În 1997, şi-a deschis propriul salon, iar trei ani mai târziu a creat o categorie de produse cosmetice total nouă – cele pentru sprâncene, care s-a desprins din tehnica ei proprie de pensat. Ulterior, gama de produse cosmetice s-a extins pentru ochi, faţă şi categorii de produse pentru buze. Compania foloseşte social media pentru a-şi dezvolta comunitatea de clienţi – fiind în prezent cel mai urmărit brand din industria cosmeticelor de pe Instagram.

    Într-un interviu anterior acordat publicaţiei internaţionale Forbes, povesteşte că viaţa în România, în perioada regimului comunist, în anii ’70-’80, era greu de suportat: „Existau o mulţime de reguli în care eu nu credeam, ştiam că nu voi putea niciodată ca femeie să fac ceva, să arăt că pot să fac o mulţime de lucruri, aşa că am vrut să fiu liberă, să am acea libertate de gândire, să fiu relevantă şi să pot să aduc o diferenţă în vieţile oamenilor. Nu ştiam dacă voi reuşi sau nu, dar am vrut să încerc. A fost singurul motiv pentru care mi-am dorit atât de mult să vin aici, să schimb ceva. Nu mi-a fost teamă că voi fi respinsă”.

    Ea îşi aminteşte şi că, după ce a ajuns în Statele Unite un alt român a ajutat-o să găsească primul loc de muncă. Potrivit ei, provocările nu lipsesc din calea înfiinţării unui business ca imigrant, însă ea a avut parte de susţinerea oamenilor care au fost dispuşi să îşi asume diverse riscuri alături de ea şi care au fost, în cele mai multe cazuri, alţi imigranţi.

    „Când am ajuns în SUA un alt român m-a ajutat să obţin prima slujbă. Mi-am închiriat şi primul spaţiu de lucru, dar şi salonul tot de la imigranţi. Iar managerul de bancă de la Wells Fargo era un mexican care m-a ajutat să iau un credit în anii ’90, când nu era deloc simplu”, descrie ea începuturile afacerii. De altfel, ea spune că în amintirea acelei perioade şi a încrederii pe care oamenii i-au acordat-o, a pornit Anastasia Brighter Horizon Foundation, prin care le oferă tinerilor fără susţinere din familie posibilitatea de participare gratuită la cursuri de cosmetică şi de a avea un început bun în carierele lor. De asemenea, spune că şi-a propus să sprijine şi alţi români imigranţi, aşa că din echipa sa fac parte mai mulţi angajaţi români, pe care îi descrie ca fiind „oameni foarte muncitori”.

    Când vine vorba despre angajaţi, antreprenoarea spune că „îmi plac oamenii care sunt dispuşi să facă acel pas în plus, care vor trece peste ceea ce se aşteaptă de la ei, pentru că îşi doresc să exceleze. Îmi plac oamenii întreprinzători”.
    Anastasia Soare adaugă că cea mai mare realizare din cariera ei este aceea de a-i fi oferit fiicei sale un scop, ceva de care să fie cu adevărat pasionată: Claudia Soare îi este alături în business, fiind preşedintele companiei şi, potrivit presei internaţionale, cea care a generat boomul vânzărilor companiei, după promovarea brandului în social media.

    Peste hotare, antreprenoarei îi lipseşte cel mai mult familia, care a rămas, în continuare, în România. Spune că în ţară locul său preferat este oraşul natal, Constanţa. Nu îi lipsesc niciodată din bagaj produsele de makeup şi cele pentru păr, iar mâncărurile sale favorite sunt mămăliga şi mititeii.
    În ceea ce priveşte agenda ei zilnică, o descrie într-un singur cuvânt: „ocupată”, iar destinaţia sa preferată este „oriunde are de lucru”.
    Când vine vorba despre tinerii antreprenori, Anastasia Soare spune că „fiecare este diferit şi fiecare va avea un drum propriu. Ne dorim cu toţii să reuşim şi să ne depăşim fricile. Sfatul meu este să nu renunţe niciodată! Să înţeleagă că drumul către succes este dificil şi să meargă mereu înainte”. Apoi adaugă şi alte câteva principii după care s-a ghidat în afaceri: succesul înseamnă să iubeşti ceea ce faci atât de mult încât să nu simţi că munceşti; să înveţe din fiecare greşeală pe care o fac – „Un lucru de care sunt foarte mândră este că nu fac niciodată aceeaşi greşeală de două ori” – şi conchide cu: „Drumul către succes este dificil şi trebuie să meargă mereu înainte”. 
    „Ce semnificaţie are pentru dumneavoastră faptul că ocupaţi poziţia 21 în topul celor mai bogate antreprenoare care şi-au construit singure averea în Statele Unite?”, am întrebat-o pe Anastasia Soare. A răspuns, simplu: „Sunt extrem de mândră de acest lucru”. Totuşi, spune că va fi cu adevărat mulţumită doar atunci când „fiecare femeie din lume va avea un Brow Wiz” (unul dintre produsele cheie ale brandului – n.red.). 

    Internaţionalizarea:
    Următorul nivel
    „Anastasia, Claudia şi echipa lor au construit un brand de succes, autentic, inovativ, care rezonează cu consumatorii. Ca investitori, suntem entuziasmaţi de oportunitatea unui parteneriat cu antreprenori dinamici precum Anastasia şi Claudia şi să ducem viziunea lor la următorul nivel. Suntem impresionaţi de oferta de produse diferte şi de atenţia pe client”, scriau reprezentanţii TPG în comunicatul de presă de anul trecut care anunţa investiţia în brand. Până la momentul închiderii ediţiei, reprezentanţii TPG nu oferiseră informaţii suplimentare revistei Business MAGAZIN despre această tranzacţie. Cu toate că niciuna dintre cele două părţi nu a vrut să dea detalii în privinţa anunţului, reprezentanţii Anastasia Beverly Hills spun că decizia de vânzare a unui pachet minoritar are ca scop expansiunea globală a brandului şi accesul la expertiza Texas Pacific Group. Compania Imperial Capital a fost consultantul financiar pentru Anastasia Beverly Hills, iar Goldman Sachs & Co. LLC, RBC Capital Markets, UBS Investment Bank şi Deutsche Bank au fost consultanţii financiari ai TPG, oferind şi finanţarea necesară tranzacţiei.
    „A fost incredibil să văd cum evoluează businessul”, a spus antreprenoarea în cadrul aceluiaşi comunicat de presă. „Cu ajutorul fiicei mele, Claudia, ceea ce a început ca un singur studio de pensat în Beverly Hills a devenit una dintre companiile cu cele mai rapide creşteri din industria globală a frumuseţii. Eu şi Claudia suntem extrem de fericite să anunţăm parteneriatul nostru cu TPG. Acesta este următorul pas în evoluţia Anastasia Beverly Hills. Vânzarea procentului minoritar în companie ne va permite să ajungem la mai mulţi fani de pe glob.”
    Vânzarea către TPG înseamnă, potrivit observaţiilor presei internaţionale, şi startul pentru trendul unicornilor din industria frumuseţii. Brandul Pat McGrath Labs, care reprezintă o linie de produse de machiaj create de make-up artist-ul Pat McGrath, a fost evaluată la 1 miliard de dolari în iunie anul trecut, după ce a primit o investiţie de 60 de milioane de dolari de la Eurazeo Brands, iar Glossier, o afacere cunoscută drept brandul preferat de cosmetice al milenialilor, înfiinţată de Emily Weiss în 2010, a avut parte de o finanţare recentă de la Sequoia Capital care a plasat afacerea la o evaluare de
    1,2 miliarde de dolari.

    Frumuseţea – un business în creştere

    Piaţa globală de produse cosmetice a fost evaluată la peste 532 de miliarde de dolari în 2017 potrivit companiei de cercetare Orbis Research, iar aşteptările reprezentanţilor pieţei vizează o creştere de până la aproximativ 805 miliarde de dolari până în 2023, înregistrând o rată anuală de creştere de 7,14% între 2018-2023. Printre cei mai mari jucători din industrie se numără: L’Oréal Group,  Procter & Gamble, Beiersdorf AG, Avon Products Inc., Unilever, The Estée Lauder Companies Inc., Shiseido, Kao Corp., Revlon Inc., Mary Kay Inc., Yves Rocher, Oriflame, Cosmetics Global SA sau Alticor. În ultimele două decenii, scăderea ratei fertilităţii şi a mortalităţii a avut ca rezultat creşterea ratei populaţiei îmbătrânite la nivel global. Dorinţa puternică în rândul bărbaţilor şi femeilor de a păstra aparenţa unui chip tânăr a hrănit industria cosmeticelor din întreaga lume, ducând la o creştere solidă a cererii pentru produsele antiîmbătrânire, făcând loc pentru noi inovaţii în produse cosmetice şi stimulând astfel creşterea industriei. Până în 2025, populaţia de peste 60 de ani ar putea creşte până la 2,09 miliarde de persoane, potrivit studiului. Speranţa de viaţă pentru femei se preconizează că va creşte de la
    82,8 ani în 2005 până la 86,3 ani în 2050, în timp ce pentru bărbaţi aceasta va evolua de la 78,4 la 83,6 ani. Astfel, aşteptările sunt ca, în mod concomitent cu creşterea speranţei de viaţă, va creşte în continuare şi cererea pentru produse antiîmbătrânire.

    Carte de vizită:

    ■  Născută în România, a studiat aici istoria artei şi arhitectura;
    ■  A imigrat în SUA în 1989 şi a obţinut un job într-un salon de frumuseţe;
    ■  În 1997, şi-a deschis propriul salon de înfrumuseţare, iar în 2000 a lansat propria linie de produse pentru sprâncene, sub numele Anastasia Beverly Hills;
    ■  Vânzările au prins elan, potrivit presei internaţionale, după ce fiica ei, Claudia, care este preşedintele companiei, a început să promoveze brandul pe Instagram;
    ■  Compania vinde în jur de 500 de produse în peste 3.000 de magazine.

    Votul de încredere de miliarde de dolari

    Înfiinţat în 1992 de David Bonderman şi Jim Coulter, în Texas, Statele Unite, Texas Pacific Group a derulat sute de investiţii în varii domenii, începând de la Continental Airlines, în 1993, până la companii precum Cirque du Soleil sau Uber.
    În luna iunie a anului trecut, TPG Capital (TPG), platforma de capital privat a companiei globale de active alternative TPG, a anunţat că a încheiat un acord pentru a face o investiţie minoritară strategică în compania Anastasia Beverly Hills. Condiţiile tranzacţiei nu au fost însă divulgate. Potrivit presei internaţionale, înţelegerea privind achiziţionarea de către TPG a unui pachet minoritar din Anastasia Beverly Hills ducea evaluarea companiei la circa 3 miliarde de dolari. Potrivit unor surse citate de CNBC, businessul cu produse de înfrumuseţare are aproximativ 200 milioane dolari în EBITDA (profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare). Cu toate că niciuna dintre cele două părţi nu a vrut să ofere detalii în privinţa anunţului, reprezentanţii Anastasia Beverly Hills spun că decizia de vânzare a unui pachet minoritar are ca scop expansiunea globală a brandului şi accesul la expertiza Texas Pacific Group. „Anastasia, Claudia şi echipa lor au construit un brand de succes, autentic, inovativ care rezonează cu consumatorii. Ca investitori, suntem entuziasmaţi de oportunitatea unui parteneriat cu antreprenori dinamici precum Anastasia şi Claudia şi să ducem viziunea lor la următorul nivel. Suntem impresionaţi de oferta
    de produse diferte şi de atenţia pe client.“ Potrivit businessoffashion.com, Anastasia Beverly Hills nu avea nevoie de investiţia de la TPG pentru a supravieţui, brandul era profitabil, cu vânzări de 375 de milioane de dolari în 2018. Această finanţare facilitează extinderea la nivel global a companiei.

    Unicorni în industria frumuseţii
    Potrivit presei internaţionale, Anastasia Soare a lansat anul trecut, prin vânzarea către TPG, un nou trend – al unicornilor în industria frumuseţii:

    Pat McGrath Labs: o linie de produse de machiaj create de make-up artist-ul Pat McGrath, evaluată la 1 miliard de dolari în iunie anul trecut, după ce a primit o investiţie minoritară de 60 de milioane de dolari de la Eurazeo Brands.


    Kylie Cosmetics: este linia de produse cosmetice lansată de Kylie Jenner; anul trecut a semnat cu retailerul american Ulta pentru distribuţie, iar vânzările înregistrate de brandul său au avut parte de un boom. Ea a devenit astfe, la 21 de ani, cel mai bogat antreprenor care şi-a construit singur averea, aceasta fiind estimată la 1 miliard de dolari.


    Glossier: afacerea este cunoscută drept brandul preferat de cosmetice al milenialilor şi a fost înfiinţată de Emily Weiss în 2010. Cea mai recentă finanţare, de la Sequoia Capital, a plasat afacerea la o evaluare de
    1,2 miliarde de dolari.


    Drunk Elephant: La începutul acestui an, reprezentanţii companiei americane Drunk Elephant, înfiinţată de Tiffany Masterson în 2012, au anunţat, potrivit Wall Street Journal, că iau în calcul o vânzare a unei părţi din businessul de produse de îngrijire a pielii făcute cu ingrediente naturale, care ar putea situa evaluarea companiei la 1 miliard de dolari.

    ÎNAPOI ÎN ROMÂNIA
    Când vine vorba despre Anastasia Beverly Hills în România, reprezentanţii companiei spun că aproape 90% dintre clienţii de aici sunt femei cu vârste cuprinse între 17 şi
    50 de ani. În saloanele locale Anastasia Beverly Hills, preţurile produselor pentru sprâncene încep de la 79 lei, pe când paletele de farduri au un preţ de 230 lei, iar serviciile, de pildă cel de conturat sprâncene, costă 150 de lei. „Pot spune că femeile din România iubesc produsele de makeup şi beauty şi îşi doresc mereu să încerce lucruri noi”, descrie antreprenoarea clientele românce.

  • Cine este miliardarul care susţine un program de muncă extrem

    Jack Ma, unul dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii, a fost criticat recent pentru susţinerea acordată aşa-numitului program 996, care se referă la un program de muncă de 12 ore pe zi, 6 zile pe săptămână.
     
    Ma, fondator al gigantului online Alibaba, a publicat mai multe comentarii pe reţelele sociale în care aproba un program de muncă extrem. “Dacă găsim lucruri care ne plac, 996 nu reprezintă o problemă”, a transmis Ma printr-o postare postată pe siteul Weibo. “Dacă nu îţi place ceea ce faci, atunci fiecare oră e un chin”.
     
    Mai mulţi utilizatori s-au arătat revoltaţi de declaraţiile lui Ma, aşa că el a revenit, scriind că nu a vrut să promoveze programul extins, ci să îi laude pe cei care muncesc mai mult decât strictul necesar.
     
    Jack Ma este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori chinezi. Născut într-o familie săracă, el nu a avut prea mult succes în mediul academic, pornind Alibaba cu bani strânşi de la mai mulţi prieteni.

  • Tara unde bogaţii devin şi mai bogaţi, iar săracii sunt înlocuiţi de roboţi

    Una dintre cauzele acestui rezultat este preluarea de către maşinării şi roboţi a numeroaselor tipuri de sarcini, care până nu demult aparţineau clasei de mijloc şi celor mai săraci. „Dezvoltările tehnologice au înlocuit din ce în ce mai mult posturile muncitorilor calificaţi”, a declarat Chad Sparber, profesor asociat şi preşedinte al departamentului economic de la Universitatea Colgate. Iar această schimbare va creşte agresiv. Aproximativ 38% din locurile de muncă din SUA ar putea fi expuse riscului de automatizare până la începutul anilor 2030, potrivit unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers LLP. Industriile „cele mai expuse” includ comerţul cu amănuntul, transporturile şi depozitarea, precum şi industria prelucrătoare.

    Utilizarea de către companii a angajaţilor temporari şi a celor cu normă parţială pentru a reduce costurile poate, de asemenea, să sporească discrepanţa, iar creşterea salariilor să nu ţină pasul cu creşterea cheltuielilor rezidenţiale şi a necesităţilor de bază. Locuinţele la preţuri accesibile, de exemplu, se găsesc foarte greu, iar muncitorii sunt nevoiţi să găsească o chirie îndepărtată de locul de muncă sau să suporte navete lungi şi costisitoare. Costurile de închiriere au crescut la nivel naţional cu 3,9 % în luna martie faţă de anul precedent, potrivit Departamentului Muncii.

    Bloomberg a calculat, de asemenea, cu cât s-a modificat diferenţa dintre cei mai bogaţi 5% şi clasa de mijloc, rezultând o creştere cu 58.800 de dolari. „Companiile au dublat reducerile de costuri şi eficientizarea operaţiunilor;  muncitorii de la baza companiei simt greul, pe când cei din vârf doar beneficiile”, a mai declarat Chris Rupkey, CFO al MUFG Union Bank din New York.

     

  • Cât de ZGÂRCIŢI sunt defapt cei mai bogaţii oameni ai lumii

    1. Mark Zuckerberg conduce o maşină de 30.000 de dolari

    Deşi îşi permite să cumpere câte un Ferrari pentru fiecare zi din lună, fondatorul Facebook conduce o maşină absolut comună: Volkswagon GTI cu transmisie manuală, care costă doar 30.000 de dolari.

    2. Warren Buffet locuieşte în aceeaşi locuinţă pe care a cumpărat-o în 1958, cu 31.500 de dolari.

    Warren Buffet este unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă, dar locuieşte de mai bine de 50 de ani în casa cu cinci dormitoare din Omaha. Despre cumpărarea acesteia spune că este “Una dintre cele mai bune trei investiţii pe care le-am făcut vreodată.”

    3. Bill Gates poartă un ceas de 10 dolari

    Nu numai că nu îl interesează ceasurile Rolex şi poartă un ceas de 10 dolari, dar în locuinţa sa nici măcar nu există o maşină de spălat vase.

    4. Charlie Ergen, fondator şi preşedinte al Dish Network, merge la serviciu zilnic cu mâncarea la pachet

    Desigur că mâncarea la serviciu este scumpă, aşa că fondatorul Dish Network îşi ia în fiecare zi la serviciu, într-o pungă de hârtie maro, un sendviş şi o băutură Gatorade.Până recent, şeful companiei americane şi-a şocat colegii, pentru că atunci când mergeau în deplasări erau nevoiţi să împartă camerele de hotel. Ergen a declarat, la un moment dat, pentru Financial Times: “Mama mea a crescut pe vremea Marii Crize. Nu am un birou de mahon.”

    5. Carlos Slim Helu, cel mai bogat om din Mexic, nu are şofer şi munceşte în fiecare zi

    Mulţi dintre cei care îşi doresc să fie bogaţi visează să aibă un şofer. Nu este şi cazul lui Carlos Slim Helu, care conduce un Mercedes vechi, cumpără haine la reduceri din propriile magazine şi vreme de 40 de ani a locuit în aceeaşi casă.

    6. Jim Walton lucrează într-o clădire banală din cărămidă, în oraşul său natal

    Parte din cea mai bogată familie a Americii, Jim Warton a moştenit obiceiurile extrem de cumpătate ale tatălui său, Sam Warlton, cel care a pus bazele afacerii Walmart, cel mai mare retailer din întreaga lume.
    În ciuda averii sale uriaşe, el preferă să conducă maşini vechi şi biroul în care lucrează este de-a dreptul sărăcăcios.

    7. John Caudwell, om de afaceri englez şi unul dintre fondatorii retailerului de telefonie Phones 4u, se tunde singur

    Miliardarul care şi-a construit propriul imperiu este acum pensionat dar păstrează foarte multe dintre obiceiurile care l-au ajutat să economisească bani. De pildă, preferă să nu lase bani la frizer şi se tunde singur.

    8. Amancio Ortega, fondatorul Inditex, mănâncă la cantină, alături de angajaţi. Miliardarul care controlează Zara are o serie de obiceiuri umile.

    9. David Cheriton, profesor celebru la Universitatea Stanford, refoloseşte plicurile de ceai

    10. Azim Premji, cel mai bogat indian din domeniul tehnologiei, obişnuieşte să fie atent la cât de multă hârtie igienică folosesc angajaţii.
     

  • Prinţ şi cerşetor, varianta modernă: cum a reacţionat o familie de milionari când s-a mutat în casa unor oameni săraci

    Terry Bentley a luat decizia care avea să schimbe viaţa familiei sale pentru totdeauna atunci când a cumpărat o companie pentru 5.000 de lire sterline, iar în urmă cu şase ani, când a vândut-o, aceasta înregistra venituri de peste 42,5 milioane de lire sterline.

    Familia Bentley (Terry, soţia sa, Sharon – ambii în vârstă de 54 de ani şi fiica lor Kaylee, 26 de ani), milionară acum, a făcut schimb în cadrul unui show televizat cu Angela Carter-Begbie, mama divorţată a patru copii, potrivit DailyMail. În cadrul acestui program de televiziune, cele mai bogate familii din rândul celor 10% cele mai bogate din Marea Britanie sunt aduse în lumina reflectoarelor, alături de cele 10% cele mai sărace. Formatul emisiunii prespune nu doar schimbarea locuinţelor între cei bogaţi şi săraci, dar şi încadrarea în bugetul săptămânal pe care îl are în mod obişnuit familia respectivă la dispoziţie.

    Dacă Terry are trei maşini parcate pe alee (un Porsche, un Range Rover şi, evident, un Bentley), Angela conduce o Skoda veche, în zilele în care îşi permite să o alimenteze. ”Am crezut că am murit şi am ajuns în Rai” – descrie femeia în vârstă de 42 de ani proprietatea exclusivistă cu patru dormitoare în care a petrecut o săptămână. 

    ”Casa lor arată ca un showroom. Bucătăria este mare, au trei băi; eu trebuie să impart baia cu cei patru copii ai mei”, descrie Angela casa milionarilor.

    Milionarii din familia Bentley au fost îngroziţi să descopere că vor avea 138,83 de lire sterline ca să supravieţuiască –  suma de bani pe care Angela o are la dispoziţie după ce îşi plăteşte chiria şi facturile. Pe de altă parte, Kaylee cheltuieşte 300 de lire sterline doar pe haine, iar viaţa ei include numeroase ieşiri în oraş (în care nici măcar nu se gândeşte la valoare notei, cartea ei de credit nu o dezamăgeşte niciodată, după cum scrie Dailymail).

    Valoarea bugetului săptămânal al familiei Bentley este de peste 1.700 de lire sterline.  ”Mi-ar lua trei luni şi jumătate să câştig atât de mulţi bani”, spune Angela. Întrebată care a fost lucrul cel mai surprinzător referitor la acest stil de viaţă, Angela a spus că timpul liber pe care l-a câştigat. Sharon nu lucrează, astfel că Angela nu a avut foarte multe lucruri de făcut: ”Am putut să stau şţi să citesc o carte; am încercat asta timp de doi ani şi nu am avut niciun moment liber”, spune ea.

    Angela, în prezent divorţată, lucrează în trei locuri: într-ujn magazin, curăţă case şi face şi masaje terapeutice. În contrast, Sharon şi Kaylee se bucură de zile regulate de spa. Ele cheltuiesc aproximativ 200 de lire sterline pentru a-şi aranja părul (şi chiar şi mai mult dacă aleg şi un serviciu de machiaj).

    ”Această experienţă mi-a deschis ochii asupra a cât de multă muncă implică să fii sărac şi cât de mult timp consumă acest lucru.”

  • ULTIMA ORĂ: Unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români, la spital, în stare extrem de gravă

    Omul de afaceri Florian Walter a ajuns la Spitalul Floreasca joi seară, după un accident vascular cerebral.

    Florian Walter, fostul patron de la Dinamo, Universitatea Cluj si Petrolul Ploieşti şi deţinător al firmei de salubritate Romprest, a ajuns joi seară la terapie intesivă, la Spitalul Floreasca. Potrivit primelor informaţii, el a suferit un accident vascular cerebral şi este intubat şi ventilat mecanic.

    Florian Walter a ajuns iniţial la spitalul universitar din Capitală, dar a fost transferat la Floreasca pentru că are nevoie de operaţie.

    Florian Walter a fost unul dintre cei mai bogaţi români

    Florian Walter a fost unul dintre cei mai bogaţi români, cu o avere estimată la 50 de milioane de euro în 2015. A controlat mai multe cluburi de fotbal, dar apoi procurorii au început să-l ancheteze, pentru un prejudiciu de 4,5 milioane de euro, scrie stirileprotv.ro

     

  • Unde vor să locuiască milionarii lumii: Cei mai mulţi se mută în Australia, SUA şi Canada

    Peste 108.000 de milionari au migrat anul trecut în altă ţară, o creştere cu 14% faţă de anul anterior, şi aproape dublu faţă de nivelul din 2013, potrivit datelor organizaţiei New World Wealth citate de Bloomberg.

    Australia, SUA şi Canada sunt noile destinaţii preferate ale bogaţilor, în timp ce China şi Rusia sunt locurile din care pleacă cei mai mulţi.

    Marea Britanie a pierdut anul trecut circa 3.000 de milionari pe fondul Brexitului.

    Potrivit datelor, circa 12.000 de milionari s-au mutat în Australia, 10.000 în SUA şi 4.000 în Canada, următoarele destinaţii favorite fiind Elveţia care a câştigat 3.000 de milionari şi Emiratele Arabe Unite cu 2.000

    Pe ultimele locuri, China a pierdut 15.000 de milionari, Rusia a pierdut 7.000, urmată de India cu 5.000, Turcia şi Franţa cu 4.000, respectiv 3.000.

    Migraţia oamenilor bogaţi conturează o parte din condiţiile prezente la nivel global, încât milionarii fug de locurile care prezintă mai puţine oportunităţi de business sau tensiuni religioase ori politice, spune Andrew Amoils, şeful cercetării în cadrul New World Wealth.

     

  • Cum s-a transformat în ruine un oraş românesc vizitat în trecut de bogaţii lumii? – VIDEO

    Legenda spune că marele Hercule s-a oprit aici pentru a se odihni şi pentru a se spăla în băile romane, cunoscute de-a lungul şi de-a latul imperiului în timpul celor 165 de ani de ocupaţie a Daciei.

    În timpul regimului comunist s-au construit numeroase hoteluri precum Roman, Hercule, Afrodita, Minerva sau Diana. La câţiva ani după revoluţie, străzile şi aleile s-au umplut de pensiuni, mai mici sau mai mari, mai albe sau mai colorate. Herculane părea să îşi revină: lumea nu mai venea doar pentru tratamente iar tinerii începeau să petreacă tot mai multe vacanţe acolo. Chiar şi ceva străini, nu foarte mulţi, dar suficienţi pentru a pune pe picioare, câteva luni pe an, economia micii localităţi.
    La sfârşitul anilor 2000, însă, lipsa unui plan de reabilitare şi dezinteresul autorităţilor regionale au început să se facă simţite. Dacă în restul ţării se mai făceau ceva progrese, se mai reparau drumuri şi se mai construiau poduri, aici timpul parcă stătea în loc. Doar statuia lui Hercule, emblema unui loc pe care altădată doar cei puţini îşi permiteau să-l vadă, stă neatinsă, parcă, de anii ce trec.
    Staţiunea Băile Herculane a intrat într-un program de reabilitare, susţinut de fonduri europene şi de consiliul judeţean. La cum merg lucrările, însă, va mai trece mult timp până la primele rezultate.
     

  • Cum a fost salvat un gigant bancar din Elveţia de banii unor oameni bogaţi din Asia cu aproape 20 miliarde dolari

    Oamenii bogaţi din Asia au salvat grupul bancar UBS Group în primul trimestru al acestui an după ce CEO-ul Sergio Ermotti a speriat investitorii cu avertismente referitoare la condiţiile problematice din piaţă, ceea ce a afectat veniturile băncii elveţiene, potrivit Bloomberg.

    Astfel, clienţii din regiunea Asia Pacific au adus aproape trei sferturi din capitalul nou pe care banca elveţiană l-a atras în primele trei luni ale anului, de 22,3 miliarde dolari – grupul avea nevoie de capital nou din cauza clienţilor care şi-au retras banii în T4 2018.

    Intrările de capital şi un profit uşor peste aşteptări au salvat ceea ce se putea dovedi un trimestru dezastruos pentru grupul elveţian, pe fondul performanţei slabe a băncii de investiţii.

    Ermotti a anunţat condiţii de piaţă mai bune faţă de luna martie, când a descris primul trimestru drept unul dintre cele mai proaste din istorie, forţând banca să-şi reducă cheltuielile cu 300 milioane dolari.

    Astfel, veniturile nete ale băncii s-au ridicat la 1,14 miliarde dolari în T1, cu 27% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce profitul înainte de taxe s-a ridicat la 1,55 miliarde dolari, în scădere cu 26%.

     

     

  • Lumea ascunsă a Cavalerilor Templieri. Cum au ajuns cea mai puternică şi bogată ”corporaţie religioasă”

    Printre străzile aglomerate de turişti, studenţi, avocaţi, autobuze supraetajate, biciclişti şi taxiuri negre ale Londrei, se află o clădire care spune povestea Cavalerilor Templieri.

    Cunoscută drept Biserica Templului şi poziţionată în apropierea catedralei Sfântului Paul şi a Pieţei Trafalgar, clădirea  a fost cândva bastionul Cavalerilor Templieri. Reprezentanţi ai ordinului medieval cunoscut drept unul dintre cele mai puternice şi bogate culte religioase, ei au trăit, s-au rugat şi au muncit aici în intervalul 1185-1312, potrivit unui reportaj al BBC.

    În 1120, cavalerii creştini au cucerit Ierusalimul în Prima Cruciadă. Chiar dacă oraşul era sigur, rutele de pelerinaj până la acesta erau pline de pericole. Cei care voiau să ajungă la Ierusalim erau deseori atacaţi, tâlhăriţi sau chiar ucişi. Câţiva cavaleri s-au dedicat protejării pelerinilor şi rutelor pe care mergeau ei.

    CUM ARATĂ CLĂDIREA  CARE A FOST CÂNDVA BASTIONUL CAVALERILOR TEMPLIERI

    Drept răsplată, regele Ierusalimului le-a oferi un ”sediu central” pe Muntele Templului. Au primit numele de Caveleri Templieri şi au devenit renumiţi în toată lumea pentru curajul lor. Cavalerii Templieri au devenit şi foarte bogaţi. În 1139,  Papa Inocenţiu al II-lea a dat un ordin prin care Cavalerii Templieri deveneau şi mai puternici. Acest ordin permitea Cavalerilor Templieri să treacă liber graniţele, să fie excluşi de la plata taxelor, iar singura autoritate recunoscută rămânea doar Papa. Aceasta era o confirmare a puterii lor, care se pare ca a fost susţinută de patronul Ordinului, Bernard de Clairvaux, pentru că l-a ajutat pe Papa Innocentiu să conducă biserica Catolică.

    Deşi misiunea principală a Ordinului era militară, doar un număr mic de membri se afla efectiv pe frontul de luptă. Restul aveau un rol de sprijin (un fel de spate al frontului, “templier”) , atât pentru ajutorul individual al cavalerilor, cât şi pentru a asigura buna funcţionare a infrastructurii financiare. Templierii, deşi făcuseră un jurământ de sărăcie, în realitate în timp au ajuns să controleze bogăţii ce depăşeau cu mult donaţiile directe pentru cauza lor. Unii nobili participanţi la cruciade îşi depuneau averea în mâinile templierilor, pentru perioada cât erau plecaţi. Acumularea de bogăţii în acest mod în Europa şi Ţara Sfântă a dus la apariţia primelor scrisori de credit, pentru pelerinii ce călătoreau în Ţara Sfântă.

    Pe baza acestui amestec de donaţii şi de afaceri, templierii au stabilit o reţea financiară în întreaga creştinătate. Deţineau suprafeţe întinse atât în Europa cât şi în Orientul Mijlociu; cumpărau şi foloseau ferme şi podgorii; construiau biserici şi castele; erau implicaţi în manufactură, importuri şi exporturi; aveau propria lor flotă navală, şi, pentru un timp, deţineau întreaga insulă Cipru. Templierii au fost numiţi uneori ca prima corporaţie multinaţională.

    În prima jumătate a secolului al XII-lea, a intervenit nevoia unui sediu central mai mare pentru diviza lor londoneză, astfel că până în 1185 au construit Biserica Templului.

    În prezent, aceasta nu pare grandioasă, mai ales prin comparaţie cu Catedrala Sfântului Paul aflată în apropiere. Până în urmă cu aproximativ 13 ani, puţini turişti vizitau acest obiectiv, însă după publicarea romanului ”Codul lui Da Vinci” al autorului Dan Brown, unde una dintre principalele scene descrise era la Biserica Templieră, aici au început să vină circa 500 de vizitatori zilnic.