BusinessMagazin

Tag: BCE

  • Euro s-a depreciat constant faţă de dolar, reflectând divergenţa între economia SUA şi cea a zonei euro

    De la peste 1,35 dolari/euro la începutul lui iulie 2014, euro s-a depreciat constant faţă de dolar în fiecare dintre lunile următoare, reflectând atât divergenţa între economia SUA, în plină redresare, şi cea a zonei euro, ajunsă aproape de pragul recesiunii, cât şi divergenţa corespunzătoare între politicile monetare promovate de Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană. Fed tocmai se pregătea să încheie ultimul său program de stimulare monetară a economiei, în timp ce BCE se pregătea să lanseze în septembrie prima rundă de finanţări ieftine pentru bănci şi încă rezista cântecelor de sirenă ale pieţelor financiare care îi cereau să urmeze exemplul Fed şi să apeleze şi ea la tiparniţa de bani, spre a da un impuls mai consistent economiei din zona euro.

    După cum ştim, principala piedică în calea pornirii tiparniţei a fost rezistenţa Germaniei, care s-a temut mereu că o astfel de soluţie ar face toate statele cu probleme fiscale din zona euro să arunce la gunoi politicile de austeritate şi să se răsfeţe nemeritat pe nişte bani fictivi. Nici măcar argumentul stagnării economiei din zona euro n-a fost de ajuns spre a face BCE să treacă peste obiecţiile nemţeşti; decisiv însă a fost efortul coordonat de SUA de ieftinire treptată a petrolului în a doua jumătate a anului trecut, care n-a creat numai probleme economiei ruseşti, ci a reuşit să împingă în teritoriu negativ şi inflaţia din zona euro. Aceasta a permis compunerea în timp a unui argument tot mai convingător privind necesitatea ca BCE să pornească tiparniţa monetară spre a combate pericolul deflaţiei (ne amintim că nu mai departe de primăvara trecută, când preţul barilului era încă sus, iar războiul rece al Occidentului cu Rusia era abia la început, fostul bancher central polonez Leszek Balcerowicz încă putea spune cu temei la Bucureşti că pericolul deflaţiei este o poveste fabricată de guvernele ostile reformelor şi de speculatorii financiari).

    Aşa încât pieţele financiare au asimilat deja încă de anul trecut certitudinea că BCE va lansa până la urmă un program de cumpărare de obligaţiuni după modelul Fed (relaxare monetară cantitativă – QE, quantitative easing), singura discuţie fiind despre momentul când această lansare va avea loc. Acest efect de asimilare anticipată a silit BCE ca atunci când a făcut anunţul privind QE, luna trecută, să încerce să ia prin surprindere pieţele aruncând în joc o sumă mult peste aşteptările lor, respectiv 1.100 mld. euro faţă de o estimare în jur de 500 mil. euro. Iar consecinţa a fost că toate efectele pe care economiştii băncilor le aşteptau după lansarea QE, în privinţa deprecierii euro şi a scăderii randamentelor la obligaţiunile de stat din zona euro, să fie net depăşite în amploare. Spre exemplu, Danske Bank a admis că a subestimat efectul de „cartof fierbinte“ al QE (combinaţia dintre lichiditatea în exces din piaţă şi randamente negative la depozite, care împinge capitalurile volatile să iasă de pe euro şi să caute alte active cu riscuri mai mari, dar şi cu randamente mai bune), ajustându-şi în doar câteva zile previziunile privind cursul euro peste 6 luni de la 1,10 la 1,05 dolari.

    Efectul de „cartof fierbinte“ este ceea ce am văzut deja în ultimii ani la fiecare rundă de QE derulată de Fed: pe rând, aurul, monedele exotice, monedele economiilor emergente sau pieţele lor de acţiuni au fost luate cu asalt sau părăsite brutal, cu efecte nocive asupra economiilor respective (un exemplu a fost bula francului elveţian, stopată în 2011 de către banca centrală prin plafonarea aprecierii lui). Acesta e şi motivul pentru care încă de la finele lui 2013, Christine Lagarde, şefa FMI, avertiza guvernele din economiile emergente că e posibil ca apropierea de sfârşit a ultimei runde de QE a Fed (încheiată în octombrie 2014), să agite din nou capitalurile volatile şi să facă astfel necesară instituirea unor controale valutare. Anul 2014 a trecut însă cu bine, pentru că Fed şi-a dozat foarte exact mişcările de închidere a robinetului de bani, în funcţie de statisticile privind mersul economiei americane, şi a anunţat regulat şi din timp pieţele în privinţa a ceea ce va urma, tocmai spre a evita să fie iarăşi şantajată de acestea spre a lansa o nouă rundă de QE, aşa cum s-a întâmplat în vara turbulentă a lui 2011.

  • Primul bilanţ al tiparniţei

     Primele obligaţiuni cumpărate au fost cele ale principalelor economii din zona euro – germane, franceze, italiene şi belgiene – , cu efectul previzibil de a împinge puternic în jos randamentul acestora, până la minime record.

    Deocamdată, efectul a fost că euro a coborât în doar trei zile până la minimul ultimilor 12 ani, respectiv 1,051 dolari/euro, iar randamentele obligaţiunilor guvernamentale au scăzut rând pe rând, din Spania şi Italia până în Finlanda şi Austria, conform Bloomberg. Şeful BCE, Mario Draghi, a susţinut utilitatea programului, estimând că inflaţia în zona euro ar urma să reînceapă să crească spre finele anului, stimulând astfel relansarea economiei, şi a remarcat că în urma primelor achiziţii au scăzut deja cos-turile de îndatorare nu numai pentru Germania, ci şi pentru ţări cu probleme ca Portugalia, în ciuda crizei din Grecia, ceea ce sugerează că programul de achiziţii de active ar putea proteja ţările din zona euro de contagiune în cazul agravării conflictului dintre Grecia şi creditori.
     

  • Oficial al BCE: Banca Centrală Europeană nu se află într-un război al valutelor

    “BCE, ca bancă centrală, nu are o politică valutară. Este un efect secundar al altor lucruri”, a declarat Nowotny la o conferinţă la Frankfurt, referindu-se la deprecierea din ultima perioadă a euro, relatează Wall Street Journal.

    El a adăugat că ratele de schimb valutar nu sunt un factor major pentru economia mondială.

    “Cred că este greşit să presupunem că ceea ce se întâmplă în prezent este un război valutar”, a mai spus bancherul.

    Euro a scăzut miercuri la cel mai redus din ultimii 12 ani faţă de dolar, determinând creşterea cotaţiilor acţiunilor europene, investitorii anticipând câştiguri pentru exportatorii din regiune.

    Politicile divergente ale băncilor centrale, cu programul de achiziţii de obligaţiuni al BCE care a debutat luni şi cu Rezerva Federală a SUA care ar putea începe în iunie să crească dobânzile, au dus la scăderea randamentelor obligaţiunilor din zona euro, în timp ce randamentele obligaţiunilor din SUA sunt în creştere.

    Euro s-a depreciat miercuri cu peste 1%, la sub 1,06 dolari pe unitate, pentru prima oară de la începutul anului 2003.

  • BCE a început să cumpere obligaţiuni guvernamentale

    Persoane apropiate situaţiei au declarat şi că băncile centrale naţionale din zona euro au început să cumpere obligaţiuni germane, italiene, franceze şi belgiene, transmite Bloomberg.

    Preţurile obligaţiunilor au crescut în urma operaţiunilor, iar randamentul obligaţiunilor germane pe termen de 10 ani a scăzut cu 0,05 puncte procentuale, la 0,35%, aproape de un minim record de 0,283% atins pe 26 februarie.

    Randamentul obligaţiunilor italiene cu scadenţa la 10 ani a coborât cu 0,03 puncte, la 1,29%.

    “Achiziţiile de obligaţiuni au efectul aşteptat, piaţa este foarte optimistă. Aşteptăm ca randamentele să scadă puternic”, a declarat Michael Leister, analist la Commerzbank în Frankfurt.

    BCE a anunţat pe o postare pe Twitter că a început achiziţiile de obligaţiuni, împreună cu băncile centrale naţionale.

    În aşteptarea lansării programului BCE în valoare totală de 1.100 miliarde de euro, randamentele obligaţiunilor statelor din zona euro au atins deja minime record.

    Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat săptămâna trecută că măsurile vor genera cea mai rapidă creştere economică a zonei euro din ultimii şapte ani şi vor contribui la apropierea inflaţiei de ţinta instituţiei de aproape 2%.

  • BCE va începe luni achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale

    Draghi a arătat că BCE ar putea cumpăra şi obligaţiuni cu randamente negative, de până la nivelul ratei pentru depozite, de -0,2%, transmite MarketWatch.

    În urma anunţării datei de începere a achiziţiilor de obligaţiuni de către BCE, euro s-a apreciat de la 1,1064 dolari pe unitate la 1,1087 dolari pe unitate. Euro a pierdut însă avansul după declaraţia lui Draghi privind achiziţia de obligaţiuni cu randamente negative, atingând un nou minim al ultimilor 11 ani, de 1,1005 dolari pe unitate.

    Euro a scăzut şi faţă de lira sterlină, la 72,26 pence pe unitate, cel mai redus nivel după decembrie 2007.

    Randamentele obligaţiunilor din zona euro au scăzut la rândul lor. Astfel, randamentul obligaţiunilor portugheze pe 10 ani a coborât cu 0,1 puncte procentuale, la 1,788%, în timp ce randamentul obligaţiunilor germane a scăzut cu 0,19 puncte, la 0,361%.

    Analişti precum Stephen Pope, de la Spotlight Ideas, se întreabă deja dacă afirmaţia lui Draghi privind limita de -0,2% pentru randamentele obligaţiunilor care vor fi cumpărate de BCE poate plafona randamentele din piaţă. În prezent, obligaţiunile germane pe termen de doi ani au un randament de -0,185%, în cazul Austriei de -0,106% Belgiei de -0,108%, Finlandei -0,10%, Franţei de -0,106%, Italiei de 0,209%, Olandei de -0,109%, a precizat Pope.

    BCE a îmbunătăţit pe de altă parte estimarea privind creşterea economică din zona euro din 2015 cu 0,5 punce procentuale, la 1,5%. Pentru 2016 banca centrală anticipează un avans mai mare, de 1,9%, faţă de estimarea anterioară de 1,5%, în timp ce pentru 2017 prognozează o creştere a PIB-ului regiunii de 2,1%.

    Draghi a notat însă că se menţin încă riscurile de încetinire economică.

    Oficialii BCE au revizuit în scădere estimarea referitoare la inflaţia din acest an, la nivelul zero, faţă de ritmul de 0,7% prognozat în decembrie, măsura reflectând în principal scăderea preţurilor petrolului.

    Perspectiva referitoare la inflaţia din 2016 a fost majorată de la 1,3% la 1,5%, pe fondul aşteptărilor de creştere a cotaţiilor petrolului. Pentru 2017, BCE anticipează o inflaţie de 1,8%, aproape de ţinta instituţiei, de aproape 2%.

    Draghi a avertizat că redresarea economică ciclică conformă cu aşteptările BCE nu trebuie să fie motiv de relaxare, arătând că reformele de pe piaţa muncii şi eforturile de îmbunătăţire a climatului de afaceri trebuie să se intensifice în mai multe ţări.

    “Politicile fiscale trebuie să susţină redresarea, dar trebuie să respecte pactul de creştere şi de stabilitate din zona euro, care limitează nivelurile deficitelor şi al datoriilor”, a spus şeful BCE.

    Întrebat în legătură cu posibilitatea de creştere a limitei existente în cazul achiziţiilor de titluri de trezorerie ale Greciei de către băncile elene, Draghi a spus că BCE este o instituţie guvernată după reguli, sugerând astfel că “are mâinile legate”.

    Draghi a confirmat însă că BCE a crescut suma pe care băncile elene o pot accesa din intermediul facilităţii ELA (Emergency Liquidity Assistance).

    “Băncile elene sunt solvabile, s-au făcut multe de către instituţii pentru întărirera poziţiei acestora. Este absolut esenţial ca această solvabilitate să fie menţinută”, a spus şeful BCE.

    El a subliniat faptul că datoriile Greciei către BCE se ridică la nivelul de 68% din PIB-ul ţării, astfel că ultimul lucru care se poate spune este că BCE nu a susţinut statul elen.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a menţinut joi dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, în linie cu aşteptările analiştilor.

    “În cadrul întâlnirii de astăzi, care s-a desfăşurat la Nicosia, Consiliul Guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%”, se arată într-un comunicat al instituţiei europene.

    Ultima modificare a ratei dobânzii de politică monetară a BCE a avut loc în septembrie anul trecut, când instituţia a coborât dobânda la minimul record de 0,05%, de la 0,15% anterior.

  • BCE a menţinut dobânda de politică monetară la minimul record de 0,05%

    “În cadrul întâlnirii de astăzi, care s-a desfăşurat la Nicosia, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%“, se arată într-un comunicat al instituţiei europene.

    Ultima modificare a ratei dobânzii de politică monetară a BCE a avut loc în septembrie anul trecut, când instituţia a coborât dobânda la minimul record de 0,05%, de la 0,15% anterior.

    Analiştii anticipează că preşedintele BCE, Mario Draghi, va prezenta detaliile tehnice referitoare la programul de achiziţii de active anunţat în luna ianuarie în cadrul conferinţei de presă care are loc de la ora 15:30 (ora României).

    În urma şedinţei precedente, Draghi a anunţat că BCE va lansa în luna martie un program extins de achiziţii de active, inclusiv obligaţiuni guvernamentale, în zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro şi care va totaliza 1.080 miliarde euro până septembrie 2016.

    Adoptarea acestui program este justificată de obiectivul BCE de menţinere a stabilităţii preţurilor de consum, în condiţiile în care dobânzile de politică monetară au ajuns deja la un nivelul minim de 0,05%.

    Preţurile de consum din zona euro au scăzut în februarie pentru a treia lună consecutiv, rata anuală a inflaţiei situându-se la -0,3%, potrivit primelor estimări publicate luni de Eurostat.

    În luna ianuarie, preţurile de consum din zona euro au scăzut cu 0,6% comparativ cu aceeaşi lună din 2014, consemnând cel mai important declin de la înfiinţarea zonei euro, în 1999, până în prezent.

    Un nivel similar al inflaţiei, de -0,6%, s-a mai înregistrat în zona euro doar în luna iulie a anului 2009, în timpul recesiunii economice.

    BCE are o ţintă de inflaţie de puţin sub 2%.

  • BCE a menţinut dobânda de politică monetară la minimul record de 0,05%

    “În cadrul întâlnirii de astăzi, care s-a desfăşurat la Nicosia, Consiliul guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%“, se arată într-un comunicat al instituţiei europene.

    Ultima modificare a ratei dobânzii de politică monetară a BCE a avut loc în septembrie anul trecut, când instituţia a coborât dobânda la minimul record de 0,05%, de la 0,15% anterior.

    Analiştii anticipează că preşedintele BCE, Mario Draghi, va prezenta detaliile tehnice referitoare la programul de achiziţii de active anunţat în luna ianuarie în cadrul conferinţei de presă care are loc de la ora 15:30 (ora României).

    În urma şedinţei precedente, Draghi a anunţat că BCE va lansa în luna martie un program extins de achiziţii de active, inclusiv obligaţiuni guvernamentale, în zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro şi care va totaliza 1.080 miliarde euro până septembrie 2016.

    Adoptarea acestui program este justificată de obiectivul BCE de menţinere a stabilităţii preţurilor de consum, în condiţiile în care dobânzile de politică monetară au ajuns deja la un nivelul minim de 0,05%.

    Preţurile de consum din zona euro au scăzut în februarie pentru a treia lună consecutiv, rata anuală a inflaţiei situându-se la -0,3%, potrivit primelor estimări publicate luni de Eurostat.

    În luna ianuarie, preţurile de consum din zona euro au scăzut cu 0,6% comparativ cu aceeaşi lună din 2014, consemnând cel mai important declin de la înfiinţarea zonei euro, în 1999, până în prezent.

    Un nivel similar al inflaţiei, de -0,6%, s-a mai înregistrat în zona euro doar în luna iulie a anului 2009, în timpul recesiunii economice.

    BCE are o ţintă de inflaţie de puţin sub 2%.

  • Euro a atins un nou minim al ultimilor 11 ani faţă de dolar, înainte de şedinţa BCE

     Euro s-a depreciat joi până la 1,1026 dolari pe unitate pe pieţele asiatice, stabilizându-se la valoarea de 1,1048 de dolari pe unitate. Prin comparaţie, miercuri seara, euro era cotat la 1,1075 de dolari pe unitate la New York, potrivit MarketWatch.

    La ora 10:00 (ora României), euro se tranzacţiona pentru 1,1040 dolari pe unitate, în scădere cu 0,3%, pe pieţele din Londra, marcând cel mai jos nivel din septembrie 2003, potrivit Financial Times.

    În luna ianuarie, BCE a anunţat iniţierea unui program de relaxare cantitativă, care presupune cumpărarea de obligaţiuni, inclusiv titluri guvernamentale, în valoare totală de 1.080 de miliarde de euro.

    Acest program este prevăzut să înceapă în luna martie şi să dureze până în septembrie 2016.

    În aceste condiţii, analiştii anticipează că preşedintele BCE Mario Draghi va prezenta detaliile programului în conferinţa de presă de la ora 15:30 (ora României), în urma şedinţei de politică monetară de joi.

    Adoptarea acestor noi măsuri de achiziţii de active este justificată de obiectivul BCE de menţinere a stabilităţii preţurilor, în condiţiile în care dobânda de politică monetară a ajuns la nivelul minim record de 0,05%.

    Preţurile de consum din zona euro au scăzut în februarie pentru a treia lună consecutiv, rata anuală a inflaţiei situându-se la -0,3%, potrivit primelor estimări publicate luni de Eurostat.

    În luna ianuarie, preţurile de consum din zona euro au scăzut cu 0,6% comparativ cu aceeaşi lună din 2014, consemnând cel mai important declin de la înfiinţarea zonei euro, în 1999, până în prezent.

    Un nivel similar al inflaţiei, de -0,6%, s-a mai înregistrat în zona euro doar în luna iulie a anului 2009, în timpul recesiunii economice.

    BCE are o ţintă de inflaţie de puţin sub 2%.
     

  • Grecia ar putea primi fonduri suplimentare încă din martie, dacă începe imediat adoptarea reformelor

    Potrivit acordului de extindere a programului de ajutor financiar încheiat săptămâna trecută, Grecia nu ar trebui să primească fonduri din partea creditorilor internaţionali până cînd guvernul elen nu adoptă lista de reforme aprobată de creditorii externi, însă analiştii estimează că implementarea acestora ar putea dura mai multe luni, relatează Financial Times.

    “Mesajul meu pentru greci este următorul: încercaţi să începeţi programul de reforme chiar înainte ca renegocierile să fie încheiate în totalitate. Există elemente pe care puteţi să începeţi să le faceţi de astăzi. Dacă faceţi asta, atunci cândva în luna martie vom face prima plată“, a declarat Jeroen Dijsselbloem, preşedintele miniştrilor de finanţe din zona euro.

    El a precizat că Eurogrup trebuie să vadă că guvernul de la Atena face progrese în sensul adoptării reformelor propuse săptămâna trecută şi aprobate de creditorii externi, “nu doar intenţii”.

    Săptămâna trecută, miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro şi-au dat acordul final pentru prelungirea programului de asistenţă financiară cerută de guvernul grec, după ce au analizat propunerile de reforme trimise de guvernul de la Atena.

    Reformele includ crearea unui sistem de taxe mai corect, combaterea evaziunii fiscale, a corupţiei şi a contrabandei cu tutun şi combustibil, precum şi adoptarea unor schimbări în reglementarea pieţei muncii.

    Declaraţia preşedintelui Eurogrup vine în contextul în care estimările făcute de autorităţile care supraveghează programul de sprijin financiar acordat guvernului de la Atena în 2010 arată că Grecia ar putea rămâne fără lichidităţi în următoarele două până la patru săptămâni. Acest lucru creşte şansele ca guvernul elen să nu poată plăti tranşa de 4,3 miliarde de euro din datoria către creditori, pe care trebuie să o achite în luna martie.

    În 2010, Grecia a primit un pachet de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro din partea Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional. În prezent, datoria guvernamentală a Greciei se ridică la aproximativ 315 miliarde de euro.

    Yanis Varoufakis, ministrul grec de finanţe, a declarat că – Grecia va prioritiza plata datoriilor către FMI, dintre care unele sunt scadente în martie, dar plăţile către Banca Centrală Europeană sunt “într-o ligă diferită” şi vor fi necesare discuţii cu creditorii. Din tranşa pe care guvernul de la Atena trebuie să o returneze în martie, către FMI trebuie să se ducă 1,5 miliarde de euro.

    De asemenea, Varoufakis a afirmat că autorităţile de la Atena intenţionează să înceapă discuţii cu creditorii privind reprogramarea ratelor, pentru ca datoriile uriaşe ale ţării să devină sustenabile.

  • Lupta de un sfert de secol a Băncii Naţionale cu inflaţia: de la aproape 300% pe an, a coborât la mai puţin de 1%

    De la inflaţie de aproape 300% pe an, inflaţia a coborât la mai puţin de 1%. Anul 2014 a adus inflaţia anuală la un minim istoric neaşteptat de 0,83%. A fost pentru prima oară când rata anuală a inflaţiei a coborât sub 1%, după ce la începutul anilor ‘90 piaţa s-a luptat cu o hiperinflaţie galopantă. România a ajuns astfel să aibă pe an inflaţia dintr-o singură zi din 1993.

    Scăderea inflaţiei a fost anticipată de analişti în 2014, însă amploarea ajustării a luat prin surprindere pe toată lumea.

    Preţurile mărfurilor alimentare au scăzut anul trecut cu 0,4%, în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 1,25%, iar tarifele serviciilor au crescut cu 2,25%. Anul agricol bun, inflaţia scăzută din zona euro, persistenţa deficitului de cerere agregată, scăderea preţului petrolului şi continuarea ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste şi-au adus contribuţia la minimul record al inflaţiei.

    Inflaţia anuală a oscilat pe parcursul anului 2014 în intervalul 0,66% – 1,5%, minimul de 0,66% fiind atins în iunie. Evoluţia inflaţiei a luat prin surprindere chiar şi banca centrală, care a operat trei ajustări ale prognozei (iniţial de la 3,5% la 3,3%, apoi de la 3,3% la 2,2% şi, ulterior, de la 2,2% la 1,5%).

    Rata inflaţiei din zona euro a coborât deja în teritoriu negativ în decembrie pentru prima oară din septembrie 2009, ca urmare a scăderii preţului petrolului şi a încetinirii ritmului de creştere a economiilor din zona euro.

    BNR anticipează că rata inflaţiei va depinde pentru întregul an 2015 în mare măsură de efectul de bază. Punctul cel mai de jos al inflaţiei este prevăzut a fi în februarie, iar ulterior, datorită efectului de bază, vor exista creşteri ale inflaţiei datorită efectului de bază până în septembrie, a explicat guvernatorul BNR. În ianuarie 2015 inflaţia anuală a fost de 0,4%, iar în februarie este de aşteptat ca inflaţia să se ducă spre zero, potrivit estimărilor BNR.

    Persistenţa unui trend descendent al inflaţiei poate să afecteze datornicii, dar şi creşterea economică. Dacă în condiţiile unor aşteptări inflaţioniste lumea merge şi cumpără ca să prindă preţuri mai mici pentru că ele în viitor vor creşte, în condiţiile instaurării de anticipaţii deflaţioniste comportamentul este exact invers: nu cumperi, amâni cumpărarea, aşteptând ca preţul să mai scadă. Conform cu teoria economică, asta înseamnă încetinirea creşterii economice.

    Scăderea inflaţiei şi a încurajat BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare în 2014 prin reducerea dobânzii-cheie şi diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii, măsuri care au antrenat scăderea dobânzilor la credite şi relansarea creditării în lei, cu impact favorabil asupra economiei.

    Dobânda-cheie a fost tăiată de cinci ori în 2014 până la un minim istoric de 2,75%.

    Inflaţia mai scăzută decât aşteptările, posibila menţinere a creditării totale în teritoriul negativ, nivelul redus la care au coborât dobânzile la nivel european şi decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a arunca bani ieftini pe pieţe prin politica de relaxare cantitativă au determinat banca centrală să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin două noi ajustări ale dobânzii-cheie, până la 2,25%.

    Banca Centrală Europeană a anunţat la jumătatea lunii ianuarie un program de suplimentare a lichidităţilor prin achiziţii de obligaţiuni publice şi private în valoare de circa 1.100 de miliarde de euro, în încercarea de a stimula inflaţia şi creşterea economică.

    Datorită banilor ieftini aruncaţi pe pieţe de BCE prin politica de quantitative easing, România se va putea împrumuta mai ieftin în euro şi în lei, relaxarea politicii monetare poate continua, cu impact asupra îmbunătăţirii condiţiilor de creditare, şi există posibilitatea să vedem intrări mai mari de capitaluri străine, dar şi o volatilitate a cursului leu/euro.