BusinessMagazin

Tag: asociatie

  • Cum se poate reduce cu 70% factura la energie termică

    “Clădirile rezidenţiale şi non-rezidenţiale consumă 40% din energia utilizată în Europa. Până astăzi, aproximativ 3/4 din această energie este folosită pentru încălzire. Clădirile tip <energie zero> pot reduce acest procent de zece ori. Legislaţia Europeană a impus statelor UE să aplice măsuri de reducere a consumului de energie prin reabilitarea construcţiilor existente şi prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor nou construite”, a declarat Delia Filip, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Polistiren Expandat din România.

    Conform directorului executiv ROMEPS, fiecare kilogram de EPS utilizat în “ETICS” economiseşte, într-un an, de trei ori mai multă energie decât a fost nevoie pentru producerea lui.

    În acest sens, asociaţia propune ca soluţie pentru creşterea eficienţei energetice reabilitarea termică a clădirilor cu polistiren expandat.

    “Din punct de vedere economic, polistirenul expandat are beneficii majore, întrucât folosirea acestuia la reabilitări termice generează importante economii energetice, de până la 70%, crescând astfel eficienţa energetică şi amortizând investiţiile în termen scurt, de 6-8 ani”, a precizat Delia Filip.

    De asemenea, polistirenul expandat este prietenos cu mediul, deoarece nu conţine substanţe toxice. Mai mult decât atât, acesta are în componenţa sa 98% aer, restul fiind celule de polistiren. Astfel, această compoziţie asigură şi un coeficient mare de termoizolare.

    Printre avantajele  utilizării polistirenului expandat în construcţii se numără şi faptul că are o greutate redusă, fiind uşor de manevrat şi de transportat, se poate tăia uşor la dimensiunile dorite, cu unelte obişnuite de tăiere (cutter, fir încălzit sau fierăstrău), nu necesită haine de protecţie sau dispozitive speciale.

    Asociaţia Producătorilor de Polistiren Expandat din România (ROMEPS) a fost înfiinţată în anul 2004, din 2011 activând sub această denumire. Asociaţia îşi propune să promoveze pe piaţa din România un standard de calitate pentru producătorii de polistiren şi să vegheze la respectarea reglementărilor. ROMEPS are, în prezent, 13 membri, dintre care 4 membri fondatori (Arcon, Austrotherm, Hirsh Porozell, Swisspor), 7 membri asociaţi (Congips, Firos, Masterplast, Mindo, Onebrand, Euroconf Impex, Mecatronics) şi 2 membri de onoare (Plastics Europe şi Isopor).

  • ANIS previzionează o creştere de 11% pentru industria de software şi servicii IT în următorii trei ani

    Estimarea de creştere a cifrei de afaceri pentru industria de software şi servicii IT este de 11% pentru următorii 3 ani, potrivit ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii).
    În condiţiile în care cifra de afaceri a industriei este generată în continuare în mare parte de zona de servicii, estimările ANIS arată că rata medie de creştere ar putea depăşi 20%, cu suficiente resurse disponibile. Principalul factor care blochează dezvoltarea mai rapidă a industriei româneşti de software este disponibilitatea resurselor umane; numărul absolvenţilor de la specializările cu profil tehnic este prea mic în comparaţie cu cererea de pe piaţă, iar competenţele lor sunt limitate la ceea ce pot asimila în timpul cursurilor universitare.

    „Companiile anunţă constant intenţii de angajare pentru perioade scurte spre medii (1-3 ani); dacă luăm în considerare doar aceste anunţuri publice, estimările pentru anul viitor, de exemplu, depăşesc 5.000 de noi poziţii deschise, doar în companiile mari. Foarte probabil ca numărul final să se apropie de 9.000-10.000.” spune Valerica Dragomir, director executiv ANIS. Numărul anual de absolvenţi de la specializările tehnice nu depăşeşte 7.000, cu o rată de absorbţie pe piaţa muncii de 100%. În aceste condiţii, sistemul de educaţie superioară tehnică nu este în măsură să acopere cererea, iar companiile compensează prin atragerea de angajaţi cu calificări diferite şi complementare cu cele tehnice.

    Modalităţile prin care industria încearcă să compenseze decalajul între cerere şi oferta sunt dintre cele mai variate – de la programe de stagii, la burse, programe de pregătire interne, şcoli de vară, evenimente şi competiţii de codare, precum şi programe de training de durată scurtă care au ca obiectiv să pregătească angajaţi pentru poziţii entry-level.

    Pentru a veni în întâmpinarea preocupărilor companiilor, discuţiile din interiorul ANIS au în vederea implicarea asociaţiei în mai multe tipuri de iniţiative – iniţierea de programe de recalificare de durată scurtă şi medie, implicarea în definirea de programe de educaţie formală superioară de scurtă durată şi, nu în ultimul rând, susţinerea creşterii cifrelor de şcolarizare la specializările tehnice.

     

  • Prea puţini softişti înseamnă creşterea limitată a cifrei de afaceri a companiilor

    În condiţiile în care cifra de afaceri a industriei este generată în continuare în mare parte de zona de servicii, estimările ANIS arată că rata medie de creştere ar putea depăşi 20%, cu suficiente resurse disponibile.

    Principalul factor care blochează dezvoltarea mai rapidă a industriei româneşti de software este disponibilitatea resurselor umane; numărul absolvenţilor de la specializările cu profil tehnic este prea mic în comparaţie cu cererea de pe piaţă, iar competenţele lor sunt limitate la ceea ce pot asimila în timpul cursurilor universitare.

    „Companiile anunţă constant intenţii de angajare pentru perioade scurte spre medii (1-3 ani); dacă luăm în considerare doar aceste anunţuri publice, estimările pentru anul viitor, de exemplu, depăşesc 5.000 de noi poziţii deschise, doar în companiile mari. Foarte probabil ca numărul final să se apropie de 9.000-10.000.” spune Valerica Dragomir, Director Executiv ANIS.

    Numărul anual de absolvenţi de la specializările tehnice nu depăşeşte 7.000, cu o rată de absorbţie pe piaţa muncii de 100%. În aceste condiţii, sistemul de educaţie superioară tehnică nu este în măsură să acopere cererea, iar companiile compensează prin atragerea de angajaţi cu calificări diferite şi complementare cu cele tehnice.

    Modalităţile prin care industria încearcă să compenseze decalajul între cerere şi oferta sunt dintre cele mai variate – de la programe de stagii, la burse, programe de pregătire interne, şcoli de vară, evenimente şi competiţii de codare, precum şi programe de training de durată scurtă care au ca obiectiv să pregătească angajaţi pentru poziţii entry-level.

    Pentru a veni în întâmpinarea preocupărilor companiilor, discuţiile din interiorul ANIS au în vederea implicarea asociaţiei în mai multe tipuri de iniţiative – iniţierea de programe de recalificare de durată scurtă şi medie, implicarea în definirea de programe de educaţie formală superioară de scurtă durată şi, nu în ultimul rând, susţinerea creşterii cifrelor de şcolarizare la specializările tehnice.

     

  • Cum să cumpăraţi anvelopele de iarnă pentru a evita amenzi

    Apropierea iernii îi obligă pe conducătorii auto să îşi doteze maşinile cu anvelope speciale de iarnă. Obligativitatea nu depinde de un anumit interval de timp, ci de condiţiile meteorologice, după cum se precizează în Ordonanţa de Guvern 5/2011. Astfel, şoferii trebuie să aibă cauciucuri de iarnă doar când circulă pe drumuri acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, indiferent de perioada calendaristică.

    Dacă sunt prinşi în trafic fără anvelope de iarnă, sau dacă acestea nu respectă condiţiile prevăzute de lege – alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevazute în certificatul de înmatriculare sau înregistrare ori sunt uzate peste limita admisă – şoferii riscă să plătească o amendă (de la 9 la 20 de puncte-amendă).

    Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor România (APC România) a stabilit o listă de criterii după care oamenii se pot ghida pentru achiziţionarea de anvelope de iarnă:

    Anvelopele de iarnă funcţionează cel mai bine la temperaturi de sub 7 grade, dar uzura poate fi mai mare decât la pneurile standard în cazul în care le utilizaţi în condiţiile unei atmosfere mai calde.

    Anvelopele de iarnă acceptate de legislaţia românească şi europeană sunt cele inscripţionate pe lateral cu unul dintre simbolurile “M+S”, “M.S.”, “MS” sau “M&S”. Iniţialele M şi S vin de la cuvintele mud (noroi) şi snow (zăpadă).

    Anvelopele “all seasons” pot fi acceptate dacă au marcajul specific anvelopelor de iarnă (“M+S”, “M.S.”, “MS” sau “M&S”).

    Anvelopele cu crampoane se folosesc în condiţii extreme cum ar fi zăpada groasă şi gheaţa. Vor fi demontate atunci când acestea ajung în contact direct cu partea carosabilă.

    Lanţurile antiderapante pot fi folosite în cazul în care zăpada sau gheaţa este întâlnită în timpul unei călătorii, cu condiţia să fie demontate odată cu îmbunătăţirea vremii.

    “Şosete” pentru zăpadă (antiderapant textil): este un material textil plasat în jurul anvelopei pentru a îmbunătăţi aderenţa pe zăpadă şi gheaţă. Ele sunt uşor de folosit, dar nu sunt la fel de eficiente ca lanţurile antiderapante. “Şosetele” nu pot produce pagube la nivelul carosabilului, dar trebuie dezinstalate rapid, deoarece ele scad performanţa anvelopei în condiţii normale de drum.

    Începând cu data de 1 noiembrie 2012, toate anvelopele trebuie să aibă o etichetă ce prezintă informaţii despre performanţa acestora – eficienţa consumului de combustibil, aderenţa pe carosabil umed şi nivelul de zgomot exterior. Costurile pentru combustibil depind în bună măsură de calitatea anvelopelor. Diferenţa poate fi de până la 10%, între utilizarea celor mai performante sau a celor mai slabe anvelope comercializate pe piaţa Uniunii Europene.

    “Etichetele cuprinzând caracteristicile anvelopelor trebuie să fie afişate la punctul de vânzare, în cataloage, pliante şi pe website-urile care comercializează cauciucuri. Astfel, consumatorii vor putea compara, înainte de achiziţionare, atât preţurile, cât şi siguranţa pe carosabil umed, sau impactul asupra cheltuielilor cu combustibilul”, a spus Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor România.

    Anvelopele premium, deşi sunt mai scumpe decât anvelopele de buget, vor avea o durată de viaţă mai mare cu 1-2 ani până la apariţia semnelor de bătrâneţe. Durata de viaţă a unei anvelope este de 4 ani, dar, în unele cazuri, anvelopele premium pot fi folosite 5-6 ani. Pentru a afla când a fost produsă o anvelopă ne vom uita la DOT, un cod de 4 cifre (ex: DOT 1009 – a zecea săptămână din anul 2009), primele două sunt săptămâna din an, iar celelalte două reprezintă anul fabricaţiei.

  • Un fost bancher de la Lehman Brothers conduce unul dintre cei mai mari producători din farma

    Anterior detaşării sale în România, Townsend a deţinut pozitia de country manager în Ucraina în cadrul Pfizer. Şi-a început cariera în cadrul Pfizer ca membru al diviziei de Corporate Finance în anul 2003.

    A deţinut o serie de roluri a căror responsabilitate a crescut progresiv în domenii cum ar fi Corporate Finance, Corporate Strategy, Business Operations, Marketing şi General Management în NYHQ, Asia şi Europa de Est.

    „Lucrând la o companie multinaţională cum este Pfizer am avut posibilitatea de a câştiga experienţă de business în cinci zone funcţionale diferite, pe trei continente diferite. Acest tip de experienţă şi dezvoltare a carierei nu poate fi reprodus într-o companie mai mică sau cu o răspândire geografică mai restrânsă“, spune Nolan Townsend.

    Înainte de a se alătura companiei, Townsend a lucrat în domeniul investiţiilor bancare în cadrul Lehman Brothers din New York, specializându-se în domeniul M&A şi al finanţării companiilor din domeniul farmaceutic. Are un MBA în cadrul Harvard Business School şi deţine o diplomă în Arts in Economics a Universităţii din Pennsylvania.  

  • Se scumpesc asigurările! De când va intra în vigoare măsura

    Setul european de directive Solvency II, care va deveni aplicabil şi asigurătorilor locali de la 1 ianuarie 2016, va duce la scumpirea poliţelor deoarece companiile de asigurări vor avea nevoie de capital suplimentar, a declarat Adrian Marin, membru al asociaţiei asigurătorilor locali (UNSAR) şi director general al Generali în cadrul conferinţei anuale a UNSAR.

    CUM EXPLICĂ ASIGURATORII NECESITATEA SCUMPIRII POLIŢELOR

  • Prima cameră video care transmite imagini dintr-un cuib de şoim dunărean – VIDEO

    Enel Distribuţie Banat şi asociaţia de protecţie a mediului Wild Watch au realizat, în premieră în România, montarea pe un stâlp de înaltă tensiune a unei camere video cu un rol special: transmiterea de imagini, online şi în timp real, dintr-un cuib de şoim dunărean, o specie rară, pe cale de dispariţie.

    Ultimele perechi cuibăritoare de şoim dunărean din România mai există doar în Banat şi Dobrogea, iar una dintre ele va fi monitorizată video non-stop în cuibul de pe un stâlp de înaltă tensiune din Câmpia de Vest. Camera video a fost montată pe un cuib populat în această primăvară de o familie de şoimi dunăreni, după ce s-a încheiat sezonul de creştere a puilor, pentru a nu afecta dezvoltarea acestora.

    Imaginile vor fi transmise în timp real pe website-ul wildliferomania.com; din primăvară, când cuibul va fi repopulat, viaţa unei familii de şoimi dunăreni va putea fi urmărită, în toate etapele ei, până la plecarea din cuib a puiului de şoim.

    Şoimul dunărean este cea mai rară specie de pasăre clocitoare din România dar şi una dintre cele mai impresionante păsări de pradă. Acesta are o lungime corporală cuprinsă între 47-58 centimetri şi o anvergură cuprinsă între 97-120 centimetri. Greutatea corporală variază între 730 – 1.300 grame. În Europa, perechile încep să depună ouăle încă din a doua jumătate a lunii martie, pe când în Asia,

  • Tehnologia mobilă îmbunătăţeşte viaţa oamenilor

    La conferinţă vor fi supuse dezbaterii cele mai noi aplicaţii şi programe sociale care folosesc tehnologia pentru a schimba in bine viata oamenilor, alături de personalităţi precum: Ravinder TAKKAR – CEO, Vodafone România; Raed ARAFAT – Fondator, Fundaţia pentru SMURD; Irina-Margareta NISTOR – Preşedinte onorific, Fundaţia Vodafone România; Florina TĂNASE – Director Legal&External Affairs, Vodafone România; Gyorgy PETER – Director, Asociaţia Caritas Alba Iulia – Asistenţă Medicală şi Socială; Florin GEORGESCU – Director, Asociaţia Tandem; David NEACŞU – Liderul primei expediţii româneşti pe Everest şi alpinist de renume internaţional; Dragoş DINU – Membru în board-ul Fundaţiei Romanian Business Leaders; Angela GALEŢA – Director, Fundaţia Vodafone România; Graham PEROLLS – Preşedinte Fondator Fundatia Hospice Casa Speranţei; Prof. Dr. Vintilă MIHĂILESCU – Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, antropolog; Andrei ROŞU – Sportiv, primul maratonist care a intrat în Cartea Recordurilor pentru performanţa sa de a alerga 7 maratoane şi 7 ultramaratoane pe 7 continente şi Mihaela VLĂICULESCU – Director, Asociaţia Sprijin pentru Diabet.

    Dezvoltarea permanentă a tehnologiei şi apariţia unor dispozitive din ce în ce mai performante ne ajută nu numai în viaţa de zi cu zi, ci şi în îmbunătăţirea stării de sănătate a persoanelor care sufera de diverse afecţiuni. Pentru a prezenta astfel de proiecte aflate în derulare, dar şi pentru a dezbate noi programe în care tehnologia ar putea imbunatati viata oamenilor, Fundaţia Vodafone România şi Agenţia de presă Mediafax au iniţiat anul trecut conferinţa „Mediafax Talks about Technology for Social Change”, ajunsă acum la a doua ediţie.

    În cadrul primei ediţii a acestui eveniment au fost prezentate proiecte care utilizează tehnologiile mobile pentru monitorizarea şi uşurarea vieţii pacienţilor. O parte dintre lectori au participat şi la ediţia trecută, Ravinder TAKKAR, CEO Vodafone România, apreciind parteneriatul Fundaţiei Vodafone România cu SMURD şi anunţând că soluţia tehnologică prin intermediul căreia paramedicii pot transmite imagini şi informaţii medicale de la locul unui accident către camerele de gardă din spitale va fi extinsă. Fondatorul Fundaţiei pentru SMURD, Raed ARAFAT, a spus că România este prima ţară din Europa, dacă nu şi din lume, în ceea ce priveşte telemedicina. Raed ARAFAT a prezentat live, prin intermediul tehnologiei 4G, cum funcţionează sistemul de telemedicină a SMURD.

    Un proiect prezentat anul trecut a fost Controlin, un program de management dedicat persoanelor cu diabet, lansat de Asociaţia React şi Fundatia Vodafone România. Kit-ul pentru utilizarea acestuia include un glucometru de ultimă generaţie cu Bluetooth, consumabile şi un smartphone. Pacientul foloseşte zilnic glucometrul, care transmite prin Bluetooth către telefonul mobil valoarea glicemiei măsurate. Din telefon datele sunt transmise automat către server şi prelucrate în vederea furnizării de informaţii relevante pentru pacientul diabetic şi pentru medicul acestuia.

    Un alt proiect prezentat la prima ediţie a conferinţei Mediafax Talks about Technology for Social Change este cel implementat cu succes de Fundatia Vodafone Romania şi Asociatia Inima Copiilor în secţia de terapie intensiva nou-născuţi a spitalului Marie Curie. Prin intermediul acestuia, medicii au posibilitatea de a vizualiza, de la distanţă, în detaliu, ce se întâmplă cu un pacient cu afecţiuni grave. Imaginile pot fi urmărite cu uşurinţă, întrucât camerele video folosite măresc imaginea de până la 12 ori. Momentul emoţionant al conferinţei a fost când participanţii au putut vedea live nou-născuţii de la spitalul Marie Curie.

    Dar zonele unde tehnologia ar mai putea interveni pentru îmbunătăţirea vieţii noastre sunt multe şi, de aceea, Agenţia de presă Mediafax şi Vodafone România vă invită din nou la Mediafax Talks about Technology for Social Change pentru a descoperi şi anul acesta mai multe informatii despre aplicaţii mobile si programe inovatoare ale momentului puse în slujba comunităţii.

    Evenimentul va reuni reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale, ai instituţiilor publice şi private, medici, directori de spitale, reprezentanţi ai organizaţiilor de pacienţi, reprezentanţi ai companiilor din România.

    Conferinţa va fi moderată de Elvira Gheorghiţă, Senior Reporter Mediafax şi cunoscutul blogger Cristian China-Birta.

    Mai multe detalii, agenda evenimentului „Mediafax Talks about Technology for Social Change” – ediţia a II-a puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/mediafax-talks-about-technology-for-social-change/prezentare-eveniment-70-2883

  • Fostul preşedinte al ANSVSA Vladimir Mănăstireanu este noul director al Asociaţiei Române a Cărnii

    Mănăstireanu este absolvent al Institutului Agronomic “Ion Ionescu de la Brad”, facultatea de Medicină Veterinară din Iaşi, doctor în ştiinţe medicale veterinare şi a absolvit mai multe cursuri de specializate în managementul instituţiilor publice şi legislaţie europeană.

    Mănăstireanu a fost deputat în legislatura 2004-2008 şi a deţinut funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară din iunie 2013 până în noiembrie 2014, ocupând mai multe funcţii în cadrul ANSVSA încă din mai 2012.

    Vladimir Mănăstireanu s-a alăturat Asociaţiei Române a Cărnii în decembrie 2014.

  • Nivelul consumului de bere pe cap de locuitor a coborât la 74 l în 2014, de la 81 l.

    “După doi ani consecutivi de contracţie accentuată a consumului având ca principală cauză presiunea fiscală, piaţa berii are nevoie mai mult ca oricând de o gură de oxigen. Toate studiile pe care le-am derulat în ultimii ani au contrazis însăşi raţiunea presiunii fiscale: creşterea accizei la bere nu poate genera venituri mai mari la bugetul de stat, ci dimpotrivă – pe fondul contracţiei consumului, pierderile la bugetul de stat din TVA şi alte taxe aferente producţiei de bere au depăşit veniturile din acciză”, a declarat Lucian Ghinea, preşedintele Asociaţiei Berarii României.

    În 2013, statul român încasa venituri cu 4% mai mici de pe piaţa berii, ca urmare a creşterii accizei, în condiţiile unui nivel zero de evaziune fiscală în producţia de bere. În 2014 istoria s-a repetat, veniturile încasate la bugetul de stat din acciză, TVA şi alte taxe aferente producţiei de bere provenite doar de la membrii Asociaţiei au scăzut cu 22 milioane euro.

    Domeniul berii are zero evaziune fiscală pe lanţul de producţie şi 69.700 locuri de muncă create pentru români şi un nivel înalt al valorii adăugate. Sectorul berii contribuie cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, iar jumătate din preţul unei beri îl reprezintă în prezent taxele.

    Peste 97% din berea consumată de români fiind produsă în continuare local. Mai mult, peste 70% din materiile prime agricole folosite pentru producerea berii provin din România.

    Piaţa berii în 2014

    • Investiţii: peste 1,3 miliarde euro de-a lungul anilor. Totuşi, contracţia pieţei în 2014 a condus la o scădere cu 2 milioane euro a bugetelor investite, acestea ajungând la 60 milioane euro.

    • Importuri: în 2014, importurile de bere s-au diminuat cu 0,09 milioane Hl, atingând 0,45 milioane Hl.

    • Exporturi: au scăzut cu 0,05 milioane Hl, atingând 0,3 milioane Hl în 2014.

    • Tipurile de ambalaje: preferinţele consumatorilor în ceea ce priveşte tipul de ambalaj pentru bere au avut doar mici fluctuaţii faţă de valorile înregistrate în 2013, acestea fiind pentru PET – 53,1% (- 0,1% pp faţă de anul precedent), sticlă – 25,8% (- 0,5% pp faţă de anul precedent), doză – 17,6% (+0,5% pp faţă de anul precedent) şi halbă – 3,5% (+ 0,1% pp faţă de anul precedent).

    • Număr de angajaţi: numărul locurilor de muncă a scăzut în 2014 cu 300, ajungând la 3.700.

    • Impactul scăderii pieţei berii asupra numărului de locuri de muncă datorate berii la nivelul întregii economii a României: scăderea cu 1.4 mil Hl a pieţei berii în volum s-a resimţit prin pierderea a 6.000  locuri de muncă generate direct şi indirect de sectorul berii, la nivelul întregii economii.

     

    “În ciuda dificultăţilor pe care producătorii de bere le-au întâmpinat în ultimii ani, berea rămâne o băutură iubită de români, fiind aproape nelipsită de pe mesele lor”, a declarat Constantin Bratu, director general, Asociaţia Berarii României. Membrii asociaţiei sunt cei mai importanţi producători de bere din România: Bergenbier SA, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt Romania şi Asociaţia Producătorilor de Hamei.

    Cele şase companii membre ale Asociaţiei asigură 3.700 locuri de muncă în cadrul celor douăsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pan¬telimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.