BusinessMagazin

Tag: afaceri

  • Producătorul de inputuri pentru agricultură Norofert a raportat o scădere cu 32,5% a afacerilor în S1/2023 faţă de S1/2022, la 20,2 mil. lei. Profitul, la jumătate

    Producătorul de inputuri organice pentru agricultură Norofert (simbol bursier NRF) a încheiat primele şase luni din 2023 cu o cifră de afaceri la nivel de grup de 20,17 milioane lei, în scădere cu 32,5% faţă de perioada similară a anului anterior. Profitul net consolidat a scăzut cu 45,6% în S1/2023 faţă de S1/2022, până la 3,09 mil. lei, conform datelor din raportul financiar semestrial publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    „Scăderea cifrei de afaceri a fost influenţată în principal de lipsa de lichiditate din piaţa de agribusiness din prima jumătate a anului 2023. Datorită costurilor mari de înfiinţare şi a prăbuşirii preţurilor cerealelor începând cu martie 2023 fermierii români nu au făcut investiţii semnificative în culturi. La momentul redactării acestui raport curent, o mare parte din fermieri nu au putut să îşi acopere cheltuielile de înfiinţare pentru culturile de toamnă, existând speranţe în culturile de primăvară, care se prezintă mai bine. Seceta a afectat toate culturile în S1 2023, temperaturile extreme din iunie şi iulie reducând semnificativ estimările de recoltă”, scrie compania în raportul de la bursă.

    În acelaşi timp, scăderea profitului net a fost determinată în principal de creşterea costurilor de finanţare, ca urmare a creşterii costurilor cu dobânzile bancare aferente creditelor noi contractate. De asemenea, perioada recoltării se poate decala în agricultură, aşadar nu s-au înregistrat venituri la fel de mari în S1/2023 pentru activitatea de farming, terenurile au început să fie recoltate din iulie, generând venit şi profit pentru a doua parte a anului.

    În S12023 veniturile din exploatare la nivel consolidat au atins suma de 26,33 milioane lei, în scădere cu 22,90% faţă de S1 2022. Veniturile financiare au crescut cu 106,51% şi au atins suma de 114.026 lei, această creştere fiind generată de diferenţele favorabile de curs valutar.

    Veniturile totale ale grupului au atins suma de 26,44 milioane lei, în scădere cu 22,69% faţă de perioada similară din 2022 din cauza reducerii semnificative a activităţii diviziei de Trading, care, în mod normal, genera o cifra de afaceri considerabilă cu o marjă foarte mică.

    „Grupul a evitat tradingul de cereale din cauza volatilităţii fără precedent a pieţei de cereale şi a blocajului din piaţă datorat scăderii accentuate a preţului”, explică Norofert.

    Norofert are o capitalizare de 95,3 mil. lei şi este deţinută în proporţie de 36,35% de Vlad Popescu, în proporţie de 15% de Ileana Popescu şi în proporţie de 12,21% de Marius Alexe. Acţiunile NRF înregistrează o scădere de 8,8% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 10,5 mil. lei, arată datele BVB.

     

  • Este oficial: Avem un nou MILIARDAR în România

    Grupul MedLife, cel mai mare ope­rator privat de sănătate, a raportat afaceri de 1,06 miliarde lei în primele şase luni din 2023, în creştere cu 23,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit da­telor publicate vineri de com­panie pe bursă.

    “Evoluţia s-a datorat, în principal, creşterii din toate liniile de afaceri ale Grupului, precum şi achiziţiilor finalizate de companie în 2022 şi 2023”, spun oficialii MedLife.

    Profitul net al jucă­to­rului privat de sănă­ta­te s-a diminuat însă în peri­oa­da menţio­nată, de la 45,6 mil. lei în S1/2022 la 5 mil. lei anul acesta, în primul semestru.

    Alte venituri operaţionale au înregistrat o crestere de 105,7% in perioada de şase luni incheiata la 30 iunie 2023 comparativ cu S1/2022, până la 8,7 mil. lei.

    Grupul a inregistrat cheltuieli operationale de 1,02 mld. lei in perioada ianuarie-iunie 2023, reprezentand o crestere de 28,9%, an/an. Cheltuielile operaţionale ca pondere în total venituri operationale au reprezentat 96,14% in perioada raportată faţă de 92,45% in S1/2022.

    Potrivit raportului, toate liniile de business ale Grupului MedLife au înregistrat creşteri robuste în perioada ianuarie – iunie 2023, cele mai performante fiind clinicile (plus 41%), spitalele (plus 36%) şi divizia corporate (plus 13%), urmate de clinicile stomatologice şi laboratoare cu creşteri de 11% şi respectiv 9%.

    Perspective S2: consolidarea celei mai mari reţele de servicii medicale private din România

    În ceea ce priveşte perspectivele pentru perioada următoare, MedLife se concentrează pe consolidarea poziţiei de lider prin continuarea proiectelor organice cu accent pe extinderea reţelei de spitale în Bucureşti, prin lucrările continue la proiectul MedLife Park şi prin deschiderea de noi unităţi în zona Olteniei şi în Vest. Cu toate că achiziţiile nu sunt o prioritate pentru Grup în acest moment, reprezentanţii MedLife nu exclud posibilitatea lor în funcţie de oportunităţile pieţei şi de nevoile de dezvoltare.

    ”În continuare, aşa cum am menţionat la începutul anului, ne concentrăm asupra optimizării fluxurilor şi procedurilor operaţionale la nivelul companiilor din grup, pentru a ne folosi de economia de scară şi de expertizele cumulate ale fiecărei unităţi. Cu determinarea care ne caracterizează, în lunile care urmează, punem accent pe eficienţă şi pe dezvoltarea mai multor proiecte organice ambiţioase, care vor consolida cea mai mare reţea de clinici, laboratoare şi spitale disponibile la nivel naţional”, a declarat Mihai Marcu, CEO al MedLife.

    În prezent, Grupul MedLife deţine cea mai mare reţea de servicii medicale private din România cu cca 700 locaţii proprii şi partenere la nivel naţional. Peste 6 milioane pacienţi unici au apelat până acum la servicii de prevenţie, wellness, tratament şi spitalizare în unităţile MedLife, iar peste 800.000 de angajaţi beneficiază de servicii medicale prin intermediul abonamentelor MedLife.

    MedLife are 2,5 miliarde de lei capitalizare, după ce acţiunile M s-au depreciat cu 12,43% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 117 mil. lei.

    Grupul este controlat în proporţie de 15% de Mihail Marcu, în proporţie de 14% de Mihaela Gabriela Cristescu şi în proporţie de 10,4% de Nicolae Marcu, în timp ce Fondul de Pensii Administrat Privat NN Pensii deţine 13,24% din capitalul social, conform datelor BVB.

     


     

     

  • Care este meseria pe care o poate face oricine şi unde poţi câştiga aproape 200.000 de dolari pe an

    Pasiuna pentru fotografie a lui Grace Torres a devenit mai mult decât un hobby, şi s-a transformat în cariera ideală care a ajutat-o la 23 de ani sa atingă indepedenţa financiară. După o investiţie totală de 45.000 de dolari cu care şi-a transformat pasiunea în business, ea a bifat în 2022 venituri de 177.000 de dolari pe an, iar astăzi încasează peste 10.000 de dolari pe lună, scrie CNBC.

    După ce s-a îndrăgostit de fotografie la vârsta de 13 ani, Torres a petrecut ani de zile filmând petreceri Sweet 16 în New Jersey pentru un salariu mic şi lucrând la Chick-Fil-A pentru a-şi permite un set de echipamente foto de 500 de dolari. În timp ce urma cursurile Universităţii Southeastern din Lakeland, Florida, a câştigat câţiva clienţi şi bani – dar nu era sigură că fotografia ar putea plăti facturile după facultate.

    Apoi, a aflat că fotografii independenţi de succes încep adesea prin a investi în echipamente de înaltă calitate. Aşa că, după ce a absolvit facultatea în decembrie 2020, Torres a investit în aparate foto şi obiective noi şi, treptat, şi-a lansat businessul.

    „Întotdeauna am avut mai multe locuri de muncă în timpul facultăţii, aşa că faptul că am putut să am un singur loc de muncă, în care să am propriul meu program şi să îmi fac propriul program a fost o binecuvântare pentru mine. Mă trezesc în fiecare dimineaţă încântată să lucrez cu clienţii cu care lucrez şi să fac ceea ce îmi place”, a declarat tânăra antreprenoare.


    La început, spune Torres, perspectivele păreau sumbre: Avuse deja două-trei în timpul facultăţii, în mare parte pentru a-şi permite să cumpere echipamentul de filmat. Dar, după ce a urmărit alţi fotografi pe Instagram, şi-a dat seama că, dacă ar echilibra costurile echipamentului cu mai multe şedinţe foto, ar avea o şansă de a trăi cu normă întreagă din această meserie.
     

    Aceasta şi-a extins programul şi a început să facă rezervări la fiecare două săptămâni, în loc de o dată la două luni. Aproximativ un an mai târziu, a absolvit Southeastern University şi a acceptat un stagiu plătit, cu jumătate de normă, la o organizaţie non-profit, pentru a suplimenta finanţele până când se putea orienta ca fotograf independent cu normă întreagă.

    Torres a petrecut câteva luni cercetând practici de afaceri sustenabile şi lucrând la atragerea de clienţi prin intermediul social media. În mai 2021, la cinci luni de la absolvirea facultăţii, şi-a început afacerea de fotografie full-time.

    În ultimul an şi jumătate, Torres a delegat o parte din responsabilităţile sale. Ea a investit în servicii juridice pentru a o ajuta cu contractele, a angajat un contabil care să o înveţe cum să plătească impozitele pentru afacerea ei şi are un contractor care o ajută să editeze fotografiile.

    În majoritatea zilelor, spune ea, simte că trăieşte un vis. Cu toate acestea, alte zile îi amintesc de provocările pe care le presupune să fii un tânăr antreprenor.

    Anul trecut a fost un an de vârf pentru nunţi, în urma restricţiilor Covid-19 la nivel naţional din 2020 – şi Torres spune că a simţit cu siguranţă presiunea. Ea a filmat 46 de nunţi într-un an, dintre care 10 într-o singură lună.

    Pentru a combate burnout-ul, a învăţat să programeze mai puţine nunţi, chiar dacă asta înseamnă să sacrifice veniturile. În acest an, s-a angajat la 34. Anul viitor intenţionează să se oprească la 27. De asemenea, a început să externalizeze o parte din serviciile sale de la biroul ei de acasă din Lakeland, Florida, plătind contractori care să-i editeze fotografiile şi să gestioneze contabilitatea.

    Cu cât mai mult echilibru între viaţa profesională şi cea privată poţi crea, spune Torres, cu atât mai bine.

    „”Vreau să continui să-mi construiesc compania, să cresc şi să mă extind, astfel încât să am mai multe oportunităţi de a lucra cu mai multe cupluri cu care mă conectez cu adevărat şi să călătoresc în locurile în care mi-am dorit întotdeauna să merg”, a declarant Grace Torres

  • Ciolacu ar vrea să impoziteze companiile cu afaceri de peste 50 mil. euro, care nu declară profit în România, cu 1% din cifra de afaceri. O altă variantă este un impozit de 0,5% pe cifra de afaceri, la afaceri mai mari de 100 mil. euro. Cât ar plăti unele dintre cele mai mari afaceri din România cu profit mic sau pierderi

    Marcel Ciolacu, premierul României şi preşedintele PSD, ar vrea să impoziteze cu 1% pe cifra de afaceri multinaţionalele care au marje mici de profit pentru filialele din România şi au afaceri mai mari de 50 mil. euro în România, conform unor surse. Discuţiile dintre liberali şi social-democraţi nu s-au finalizat, dar surse liberale afirmă că s-ar putea ajunge la un acord de o taxă de 0,5% pe cifra de afaceri a companiilor multinaţionale, cu afaceri mai mari de 100 mil. euro, în cazul în care cei 16% impozit pe profit înseamnă mai puţin decât 0,5% din cifra de afaceri.

    De exemplu, compania Profi, unul dintre cei mai mari jucători din economia românească şi printre cei care au înregistrat pierderi în 2022, fără să fie afectate de criza energetică, cum este cazul industriei sau furnizorilor de energie,  a avut afaceri de 11,6 mld. lei şi o pierdere netă de 286 mil. lei. În 2021, a avut afaceri de 9,5 mld. lei şi pierderi de 131 mil. lei.

    În aceste condiţii, Profi nu a plătit nici în 2021 şi nici în 2022 impozit pe profit.

    Pe primul scenariu, cu o taxă de 1% pe cifra de afaceri, Profi ar fi plătit la bugetul de stat 230 mil. lei în 2022 şi 95 mil. lei în 2021, adică în total 325 mil. lei.

    În al doilea scenariu, cu 0,5% impozit pe cifra de afaceri, Profi ar fi plătit la bugetul de stat plătit jumătate din sumă, adică 163 mil. lei.

    Un alt exemplu este Lukoil, care în 2022 a avut afaceri de 13,4 mld. lei şi un profit de 235 mil. lei, adică o marjă de sub 2%. Lukoil a plătit în 2022 impozit pe profit de circa 38 mil. lei, la o cotă de 16%. Cu o taxă pe cifra de afaceri de 1%, Lukoil ar fi plătit 134 mil. lei în 2022, iar cu o taxă de 0,5%, jumătate din sumă, adică 67 mil. lei.

    Potrivit datelor furnizate Ziarului Financiar de către Registrul Comerţului cu privire la cele mai mari 100 de companii din România după cifra de afaceri din 2022, primele locuri din clasamentul celor mai mari jucători din economie sunt companii care vin din petrol, industria auto şi retail alimentar. 

     Vedeţi mai jos clasamentul integral şi analiza ZF a Top 100 firme din România după cifra de afaceri şi profitul raportat în 2022 şi 2021.

     

     

  • Cine este suceveanul care a creat un lanţ românesc de restaurante ce se luptă cu giganţii KFC şi McDonald’s. El a ajuns la 8 unităţi şi venituri de 5 milioane euro în acest an

    ​​Fryday, lanţul românesc de fast-food fondat de suceveanul Lucian Florea, va ajunge până la finalul lunii noiembrie la opt restaurante la doar patru ani de la deschiderea businessului. Antreprenorul aşteaptă afaceri de 5 milioane euro, dublu faţă de anul trecut.

    „Avem o desfăşurare de forţe. În următoarele 90 de zile vom deschide trei restaurante, iar investiţia se ridică la peste 1,2 milioane euro. Vrem să fim primul business românesc care se luptă cu mai marii industriei”, spune pentru ZF Lucian Florea.

    Cele trei restaurante vor fi deschise în perioada 23 august – 23 noiembrie în Alba Iulia, Craiova şi Oradea.

    Lanţul de restaurante are cinci localuri până acum situate în mall-urile din Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş şi Arad. Antreprenorul urmează să mai deschidă şi restaurante stradale, cu drive thru, în Vaslui şi Ploieşti în următoarea perioadă.

    Pentru anul viitor, antreprenorul îşi doreşte deschiderea a încă şase restaurante şi o creştere de 50% a cifrei de afaceri. Planurile start-up-ului însă nu se opresc aici, iar antreprenorul îşi doreşte să ducă Fryday şi în afara graniţelor.

    „Estimez eu că peste 3-4 ani, când o să atingem o scalare destul de accelerată şi o să fim prezenţi cam în toate punctele importante ale ţării, vom ieşi şi în afara graniţelor. Am avut discuţii pentru Cehia, Polonia şi Geramnia, avem câteva oraşe care ne interesează, anume Varşovia, Praga, Berlin şi Munchen”, mai spune el.

    Investiţia într-un astfel de restaurant este între 340.000 euro şi 400.000 euro. Antreprenorul spune că pentru a putea concura cu jucătorii internaţionali de pe această piaţă e nevoie de investiţii în echipamente de ultimă generaţie, dar şi de o standardizare.

    Lucian Florea mai deţine şi afacerea Autoalbina, prezentă în zona de nord a ţării, care se ocupă cu comercializarea pieselor auto. Din acest busines, deschis în 2012, a finanţat afacerea cu restaurante Fryday, apelând şi la credite bancare. Pe viitor, pentru o extindere în afara ţării, antreprenorul ia în calcul şi finanţări prin fonduri de investiţii.

     

  • Bucur Obor raportează profit net de 7,5 mil. lei în S1/2023, plus 4,8% an/an la afaceri de 17,7 mil. lei, în creştere cu 1,75%

    Bucur Obor (BUCU), companie care administrează centrul comercial cu acelaşi nume din Capitală, a raportat un profit net de 7,57 milioane de lei în primele şase luni din 2023, în creştere cu 4.81% faţă de rezultatul din aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv 7,22 milioane de lei.

    Conform raportului semestrial publicat la Bursa de Valori Bucureşti, compania a înregistrat în perioada ianuarie-iunie 2023 o cifră de afaceri de 17,77 milioane de lei, plus 1,75%. Ponderea cea mai mare o au veniturile din chirii şi veniturile din refacturarea utilităţilor aferente contractelor de închiriere, cu 88,13% din totalul veniturilor.

    “Evolutia pozitiva s-a datorat atat cresterii cifrei de afaceri cu 1,75%, dar mai ales rezultatului financiar, in crestere cu 404,2% fata de perioada similara a anului precedent. De mentionat aici si cresterea usoara pentru alte venituri din exploatare, de la 546.871 lei la 594.826 lei in perioada curenta, sume care reprezinta in mare masura dividendele prescrise aferente anilor precedenti si inregistrate la venituri”, notează raportul companiei.

    Acţiunile BUCU sunt pe minus cu 23,2% de la începutul anului, înregistrând rulaje de 311.423 de lei. 

    Cu o capitalizare de 149,8 de milioane de lei, compania este deţinută în proporţie de 54,4% de Bo Retail Invest şi 16% de către Gelu Manea. Restul de 29,5% revine altor acţionari, conform datelor BVB.

     

  • Producătorul de elemente prefabricate din beton Prefab din Bucureşti, afaceri de 60,9 mil. lei în primele şase luni din 2023, cu 38,4% mai mici faţă de S1/2022

    Producătorul de elemente prefabricate din beton Prefab Bucureşti (simbol bursier PREH) a încheiat primul semestru din 2023 cu un profit net de 125.100 de lei, în creştere cu 70,7% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022, la afaceri de 60,9 mil. lei, cu 38,4% mai mici, arată datele din raportul financiar semestrial publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    „Contextul economic actual este în continuare dominat de incertitudini , neexistând posibilitatea efectuării cu acurateţe a unor previziuni pentru perioada următoare. La data de 30 iunie 2023 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2022, se constată menţinerea blocajului în piaţa materialelor pentru construcţii cauzat de scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor, piaţa imobiliară fiind  semnificativ afectată”, notează compania în raport.

    Veniturile din exploatare au crescut cu 57,7% de la an la an, până la 65,8 mil. lei, iar cheltuielile de exploatare au fost cu 59,1% mai mari, de 64,5 mil. lei, astfel că rezultatul din exploatare a fost pozitiv, de 1,38 mil. lei, plus 12,2%, arată calculele ZF.

    Prefab are o capitalizare de 147,5 mil. lei şi este controlată în proporţie de 69,6% de Romerica International, în timp ce societatea Celco din Constanţa are 26,36% din capitalul social. Acţiunile PREH înregistrează o creştere de 29,9% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 183.600 de lei, arată datele BVB.

     

  • Rareş Bogdan, lider PNL, cere impozitarea companiilor mari care raportează pierderi: „Dacă avem curaj, vom găsi soluţii de impozitare a celor care, deşi au cifre de afaceri de miliarde, unii chiar de peste 10 miliarde lei, raportează profit zero prin inginerii fiscale legale”

    Rareş Bogdan, unul dintre liderii PNL, a scris, într-o postare pe o reţea de socializare, că ar trebui ca firmele mari care raportează pierderi, dar au cifre de afaceri mari, să fie impozitate mai degrabă, decât companiile mici şi IMM-urile româneşti.

    „Dacă Guvernul vrea cu adevărat bani la buget, dacă avem curaj şi suntem cu adevărat responsabili şi patrioţi, vom face ce n-a făcut nimeni timp de 30 de ani: ne vom uita şi vom găsi soluţii de impozitare a celor care, deşi au cifre de afaceri de miliarde, unii chiar de peste 10 miliarde, raportează profit zero prin inginerii fiscale legale, pe care le permite de ani de zile statul gras şi incompetent. 60 din primele 150 de companii au raportat profit zero”, a scris el.

    Rareş Bogdan a vorbit şi despre „management fee”, adică practic o cheltuială pentru subsidiara românească, astfel încât, în mod automat, profitul filialei româneşti scade. El nu a dat însă nume.

    „Nu vreţi să începem, înainte de orice, cu un impozit pe aceste cifre de afaceri şi blocarea transferurilor de capital, precum şi anularea facturărilor din categoria Management Fee? Doar anul trecut în ultimul trimestru, un gigant din zona hipermarket a facturat Management Fee de 400 de milioane de lei (80 de milioane de euro) catre compania mama”.

    Potrivit datelor furnizate Ziarului Financiar de către Registrul Comerţului cu privire la cele mai mari 100 de companii din România după cifra de afaceri din 2022, primele locuri din clasamentul celor mai mari jucători din economie sunt companii care vin din petrol, industria auto şi retail alimentar. 

     Vedeţi mai jos clasamentul integral şi analiza ZF a Top 100 firme din România după cifra de afaceri şi profitul raportat în 2022 şi 2021.

    Postarea integrală a lui Rareş Bogdan:

    „Dacă Guvernul vrea cu adevărat bani la buget, dacă avem curaj şi suntem cu adevărat responsabili şi patrioţi, vom face ce n-a făcut nimeni timp de 30 de ani: ne vom uita şi vom găsi soluţii de impozitare a celor care, deşi au cifre de afaceri de miliarde, unii chiar de peste 10 miliarde, raportează profit zero prin inginerii fiscale legale, pe care le permite de ani de zile statul gras şi incompetent. 60 din primele 150 de companii au raportat profit zero!! Este inadmisibil să ne urcăm cu picioarele pe microîntreprinderi, să căutăm bani la IMM-urile româneşti, cu cifre de afaceri de zeci de mii, sute de mii sau câteva milioane, şi sa permitem în continuare giganţilor să ne sfideze! Nu vreţi să începem, înainte de orice, cu un impozit pe aceste cifre de afaceri şi blocarea transferurilor de capital, precum şi anularea facturărilor din categoria Management Fee? Doar anul trecut în ultimul trimestru, un gigant din zona hipermarket a facturat Management Fee de 400 de milioane de lei (80 de milioane de euro) catre compania mama. Există nenumărate posibilităţi de a aduna bani la buget. Ca să nu mai vorbesc de faptul că redevenţele sunt absolut ridicole în continuare, atât în zona de resurse minerale, cât şi în zona de suprafeţe agricole. Haideţi să începem cu începutul logic şi de bun-simţ marea reformă fiscală din România şi să nu lovim cu lopata în cap micii capitalişti români, care şi-aşa trăiesc de pe-o zi pe alta!”

     

  • Fondul de investiţii CVC vrea să scoată la vânzare pe bursă reţeaua de parfurmerii Douglas, prezentă şi în România, şi ţinteşte 7 mld. euro

    CVC Capital Partners analizează o listară a reţelei de parfumerii Douglas şi vor peste 7 miliarde de euro (7,7 miliarde de dolari) pentru retailerul german de parfumuri, scrie Bloomberg. 
     
    Firma de private equity lucrează cu consilierul independent Rothschild & Co. în timp ce explorează o posibilă ofertă publică iniţială a afacerii în 2024, potrivit persoanelor respective. CVC are în vedere Frankfurt ca loc de listare pentru Douglas şi va începe să ceară băncilor să se prezinte pentru roluri luna viitoare, au spus aceştia, cerând să nu fie identificaţi discutând informaţii confidenţiale.
     
    Deliberările sunt în curs de desfăşurare şi nu au fost luate decizii finale cu privire la oportunitatea sau la data efectuării unei IPO a Douglas, au precizat persoanele respective. Evaluarea şi momentul vor depinde, de asemenea, de condiţiile de piaţă, de cererea investitorilor şi de dezvoltarea afacerii, au spus aceştia. Reprezentanţii CVC şi Rothschild au refuzat să comenteze, în timp ce un purtător de cuvânt al Douglas nu a oferit imediat comentarii.
     
    Cu rădăcini care datează din 1821, Douglas operează peste 1.800 de magazine în întreaga Europă. Compania, care a generat venituri de aproximativ 3,7 miliarde de euro în anul fiscal 2021/22, a investit atât în magazinele sale cu amănuntul, cât şi în oferta online, ca parte a planului său de creştere “Let it Bloom”.
     
    Douglas explorează de ani de zile o rută către pieţele publice. CVC a fost de acord să achiziţioneze afacerea de la Advent International şi de la familia fondatoare Kreke, în 2015, pentru aproximativ 2,8 miliarde de euro, la doar câteva zile după ce Douglas a anunţat planurile pentru o ofertă publică iniţială.