BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Inainte de furtuna perfecta. Avem sau nu de-a face cu o criza in forma de W?

    Criza cea mare se amana pentru 2013, ne anunta Nouriel Roubini:
    talentul Europei, al SUA sau al Chinei de a-si impinge in viitor
    problemele va asigura inca un an-doi de tranzitie, pana ce vom
    intra intr-o noua perioada de “furtuna perfecta”. In Occident si in
    SUA s-ar razbuna criza nerezolvata a datoriilor si a deficitelor si
    incapacitatea de a crea locuri de munca; in Orient, eforturile
    Chinei de a-si stapani supraincalzirea economica vor paraliza
    comertul cu Vestul, fara a reusi sa impiedice o “aterizare dura” a
    economiei asiatice, iar coincidenta dintre astfel de factori va
    aduce o perioada de recesiune de unde va fi greu de iesit, lasa de
    inteles Roubini.

    2011, istoria unui an memorabil (GALERIE
    FOTO)

    Noutatea e aici doar anul prezis pentru furtuna perfecta; in
    rest, previziuni despre o “aterizare dura” iminenta a Chinei apar
    cel putin din 2004 incoace, iar amanarea electorala a unor probleme
    fiscale in democratiile mai mult sau mai putin dezvoltate e
    calificata de zeci de ani drept pericolul care va arunca economiile
    respective in prapastie. Nici teama de revenire a recesiunii nu e
    noua: din 2008 inca s-au prefigurat mai multe modele de evolutie a
    crizei, de la cele optimiste, exprimate in literele V sau U, pana
    la cele pesimiste, figurate in litere ca W sau L, ba chiar O, dupa
    anumite abordari mai ironice. Insusi guvernatorul BNR spunea nu
    demult ca la noi criza a luat intre anii 2008 si 2011 forma unui V
    frant, cu ruptura V-ului cauzata de majorarea in iulie trecut a
    TVA, dar daca n-ar fi fost ruptura, “forma de V putea fi mai
    ascutita, adica revenirea putea fi mai rapida”.

    In situatia de fata, cu tot cu marirea TVA, cele mai noi
    prognoze ale BNR despre evolutia economiei, datand din mai, arata o
    reducere a decalajului fata de PIB potential de la circa 5% la
    inceputul lui 2011 spre mai putin de 3% la inceputul lui 2013, ceea
    ce ar corespunde in sfarsit cu ideea de crestere economica
    sanatoasa, un ideal visat de autoritati si de analisti deopotriva
    inca de pe vremea guvernelor Stolojan si Vacaroiu.

    Pana atunci insa, ce facem cu furtuna perfecta? Scumpirea
    materiilor prime, incheierea unor programe de stimulare a
    economiilor de catre state (inclusiv a programului de relaxare
    monetara cantitativa in SUA) si taierile de cheltuieli
    guvernamentale (austeritatea bugetara) au facut ca ritmul de
    crestere economica in zona euro si in SUA sa nu mai fie atat de
    promitator pe cat parea anul trecut, iar mai nou sa apara estimari
    ca in trimestrul sau trimestrele urmatoare, cresterea se va
    restrange si mai mult. Unii interpreteaza chiar acest semi-recul
    presupus drept dovada ca tarile dezvoltate se indreapta spre o
    criza in forma de W, altii iau in considerare doar o faza temporara
    de incetinire a cresterii.

    Inainte de furtuna perfecta. Avem sau nu de-a
    face cu o criza in forma de W? (GALERIE GRAFICE)

    Cum acelasi gen de temeri au functionat si in ultimii doi ani,
    capitalurile s-au orientat din timp spre pietele emergente mari,
    ferite de criza sau macar mai putin vulnerabile la ea (China,
    Brazilia in primul rand), tendinta care e in plin avant acum, cu o
    a doua faza de orientare insa, catre piete ca Rusia, India, Mexic,
    Indonezia si Turcia, conform analizelor Erste. In privinta Europei
    de Est, ocolita ca un focar de infectie in 2009, pe cand se credea
    ca de aici va porni criza in Europa, zona e azi socotita de
    Institutul International de Finante (IIF), principala grupare
    mondiala a institutiilor financiare, drept singura din lume unde e
    de asteptat pentru 2011 o sporire a influxurilor de capital cu
    aproape 100 de miliarde de dolari fata de anul trecut, pana la
    246,6 miliarde de dolari, adica aproape de nivelul dinainte de
    criza.

  • Erste: Pretul aurului va creste la 2.000 de dolari in urmatoarele 12 luni

    “De la publicarea primului nostru raport privind aurul in urma
    cu cinci ani, pretul aurului a crescut cu 140%. Estimarea
    expertilor din urma cu trei ani, care indica un pret pe termen lung
    de 2.300 de dolari, ar putea fi considerata chiar prea
    conservatoare acum”, apreciaza Ronald Stöferle, analistul pentru
    aur al Erste Group. “Ne asteptam ca pretul aurului sa creasca cel
    putin pana la nivelul maxim de pana acum, ajustat la inflatie, de
    2.300 dolari/uncie (din 1980), la incheierea etapei de crestere
    exuberanta a pietei”, a estimat Stöferle.

    Aurul are de castigat de pe urma crizei nerezolvate a datoriilor,
    in conditiile in care majoritatea creantelor nu au fost anulate sau
    rambursate, iar ratele reale ale dobanzii vor ramane la un nivel
    scazut, ceea ce asigura un mediu bun pentru aur. Exista doar cateva
    moduri de a scapa din capcana datoriilor: cresterea datoriilor, in
    maniera facuta de Statele Unite dupa al Doilea Razboi Mondial, sau
    alternativa reducerii drastice a cheltuielilor si a consolidarii
    rigide a bugetului, asa cum au facut tarile scandinave in anii
    1990. Unele dintre cele mai dureroase optiuni sunt reprezentate de
    cresteri masive ale impozitelor, crearea inflatiei, deprecierea
    monedei sau, in ultima instanta, falimentul unei tari. “Ne asteptam
    ca aurul sa castige in toate aceste scenarii”, afirma Stöferle.

    In India si China, o atractie mai mare pentru aur, combinata cu
    cresterea veniturilor disponibile, “va avea cu siguranta un efect
    pozitiv asupra cererii pentru aur”. Pana in 2020, pietele emergente
    vor genera 50% din PIB global, in crestere de la 19% in 2000.

    Scumpirea metalului galben nu inseamna insa si ca ar urma bule
    speculative pe piata aurului, considera analistii Erste. Cererea
    investitorilor reprezenta doar 4,8% din totalul cererii in anul
    2000, dar ponderea lor a crescut la aproape 40% anul trecut. “Ne
    putem astepta ca investitorii institutionali sa domine urmatoarea
    etapa. In principal, companiile de asigurari si fondurile de pensii
    ar trebui sa isi majoreze plasamentele in aur, data fiind corelarea
    redusa sau chiar negativa cu actiuni si in special cu
    obligatiuni.”

    “Exista o corelare clara intre pretul aurului si nivelul de
    incredere. Un pret in scadere al aurului ar fi astfel corelat cu
    cresterea sau cel putin stabilizarea nivelului de incredere. Credem
    ca increderea pierduta in ultimii ani nu va fi recuperata prea
    curand si ca, prin urmare, aurul inca prezinta un excelent profil
    risc/randament”, conchide Stöferle, care e de parere ca investitia
    in aur ar trebui sa reprezinte 5-10% din portofoliul fiecarui
    investitor.

    In ceea ce priveste revenirea la standardul aur, ea nu este
    realista in momentul de fata, apreciaza analistul austriac. “Dar
    totusi discutiile in acest sens s-au reluat. Presiunea trebuie sa
    mai creasca inainte de a se ajunge la masuri concrete”, a declarat
    Stöferle.

  • Udrea: Il sfatuiesc pe Voiculescu sa investeasca in turism salariile celor platiti sa toace orice e bun in tara asta

    “Pentru asta trebuie sa se faca o buna mediatizare a actiunii
    pentru a atrage investitori. Pentru ca nu se inghesuie nimeni. Noi
    am scos de un an de zile la licitatie structurile care le aveam pe
    litoral. Dupa un an, am reuşit sa vindem un magazin si un imobil
    neamenajat in Mamaia. Nu terenurile, nu vilele, nu hotelul de cinci
    stele Mamaia”, explica Udrea pe blogul sau.

    Acum este un bun moment pentru a face investitii in turism, afirma
    ministrul, “pentru ca preturile sunt mici si este o perioada in
    care se aplica o politica de sustinere reala a acestui sector
    economic”. Ea face apel catre cei care cauta afaceri profitabile pe
    termen mediu si lung este sa investeasca in turismul romanesc. “Ma
    adresez si cunoscutilor, amicilor, colegilor din toate partidele,
    oricui interesat, din tara sau din afara ei, cetatean roman ori
    strain, persoana fizica sau juridica, etc. si ii asigur pe toti ca
    vor primi tot sprijinul din partea MDRT, in conditiile legii”,
    sustine Udrea.

    Ea il sfatuieste si pe Dan Voiculescu sa investeasca in turism
    “banii pe care ii cheltuie platind salarii celor care pe care i-a
    programat sa toace orice lucru bun care se face in tara asta si pe
    oricine care vrea sa o miste din loc, bani pe care. de altfel, i-a
    castigat pe spinarea statului”. Elena Udrea il indeamna insa pe
    Voiculescu, cu ironie, “sa nu repete experienta lui Vantu, care a
    luat pe nimic hotelurile si bazele de agrement din Delta si le-a
    lasat in paragina acum”.

    Guvernul PSD din 2000-2004 a privatizat fara sa tina cont de
    nevoile turismului, apreciaza Udrea. “Zeci de hoteluri au fost
    luate pe nimic si folosite drept ipoteca pentru credite de zeci de
    milioane. Acum sunt intr-o stare avansata de degradare si nu pot
    primi turişti, fiind inchise de controalele MDRT. Adevaratii
    investitori in turism au de suferit din cauza comportamentului
    acestor agenti economici, care flutura dreptul constitutional de
    proprietate. Am promovat cu mare opozitie o lege a exproprierilor
    si speram sa le luam hotelurile inapoi”, arata ministrul.

  • China vrea sa investeasca in infrastructura rutiera din Romania, dar cu garantii de stat

    Ambasadorul Republicii Chineze in Romania, Liu Zengwen, a
    declarat, vineri, intr-o conferinta de presa sustinuta cu ocazia
    deschiderii filialei Mures a Asociatiei de Prietenie Romania-China,
    ca oamenii de afaceri din tara sa sunt interesati sa investeasca in
    infrastructura rutiera din Romania. El a precizat ca oficialitatile
    din Romania si China au discutat posibilitatile de colaborare in
    ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii din tara noastra si
    reprezentantii unei firme chineze au facut vizite de documentare si
    au discutat niste probleme tehnice in teritoriu, dar el considera
    ca, “deocamdata, acest proces este prea incet si trebuie impins
    inainte”. “Trebuie sa recunoastem ca exista niste probleme care
    trebuie sa fie rezolvate, cautand, ambele parti, solutiile
    potrivite”, a spus Liu Zengwen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Roche Romania participa, in premiera, la Roche Children’s Walk

    Donatiile angajatilor Roche Romania vor fi destinate, in
    proportie de 50% proiectelor pe care Roche, in colaborare cu UNICEF
    si European Coalition of Positive People le desfasoara in Malawi.
    Cealalta jumatate a sumelor stranse in Romania cu ocazia acestui
    eveniment va fi directionata catre o fundatie din tara noastra.

    Initiat in anul 2003, Roche Children’s Walk este un proiect la
    care au participat de-a lungul timpului peste 79.000 de angajati
    Roche din intreaga lume. Pana in prezent, prin intermediul Roche
    Children’s Walk s-au strans aproximativ sapte milioane de franci cu
    ajutorul carora au fost asistati peste 13.000 de copii din Malawi,
    prin intermediul a cinci centre pentru orfani. De asemenea, au fost
    oferite peste 4.000.000 de mese calde, 30.000 de uniforme scolare
    si au fost achizitionate 6.000 de carti si peste 2.200 de piese de
    mobilier scolar.

    “Prin participarea la Roche Children’s Walk, angajatii Roche
    Romania isi exprima solidaritatea fata de copiii care au nevoie de
    ajutorul nostru. 50% dintre donatiile voluntare ale colegilor mei
    vor fi directionate catre o fundatie din Romania”, a declarat Dan
    Zamonea, director general al Roche Romania.

  • Ce investitie este mai rentabila decat aurul, petrolul si actiunile la Bursa

    In acest an, indicele a urcat cu 9%, potrivit The Guardian,
    citat de Ziarul Financiar. Preturile au scazut puternic in urma
    prabusirii bancii americane de investitii Lehman Brothers in 2008,
    insa declinul a fost unul pe termen scurt. Alimentata de cererea se
    pare insatiabila venita din partea Asiei, piata vinurilor se
    dezvolta puternic, in pofida dificultatilor cu care continua sa se
    confrunte economia mondiala.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Leo Burnett a investit anul trecut 500.000 de euro pentru a se dezvolta in mediul digital

    “Este o crestere fireasca, urmare a definirii strategiei noastre
    cu accent pe mediul digital. Am inceput anul 2010 cu o singura
    companie interactiva in grup: iLeo, si am incheiat anul 2010 cu
    trei companii digitale – iLeo, Digital Star si The Geek”, spune
    Stefan Iordache, COO Leo Burnett Group. Pe langa aceste trei
    companii, grupul are si doua departamente dedicate mediului de
    comunicare online: Starcom Interactive si departamentul dedicat
    social media, din cadrul The Practice. “Din 170 de oameni care
    lucreaza astazi in grupul nostru, 50 sunt implicati in web
    development, digital creative services, analytics, mobile, SEM,
    digital media planning & buying, social media sau DM, fata de
    19 câti erau in 2009”, mai spune Iordache.

    In contextul unui an de investitii in digital, proportia
    profitului provenit din operatiunile digitale a crescut procentual
    de la 12% la 15%. “Acum patru ani, ne-am propus sa punem digitalul
    in centrul grupului nostru. Si am reusit. In 2010, am lansat doua
    companii digitale, am dezvoltat un departament dedicat la The
    Practice, dar si DigitalReport.ro – prima initiativa de continut a
    grupului”, sustine COO-ul Leo Burnett.

    O buna parte a investitiei a fost atrasa de dezvoltarea
    infrastructurii IT & telecomunicatii si certificarea ISO 9001
    pentru Sistemul de Management al Calitatii si ISO/IEC 27001 pentru
    Sistemul de Management pentru Securitatea Informatiei in toate
    operatiunile digitale ale grupului.

  • 2011 in comert: un an mai bun, cel putin ca investitii

    Apetitul cel mai crescut pentru investitii in comertul cu bunuri
    de larg consum se concentreaza, in continuare, pe Capitala. Pentru
    multe industrii, cei peste doua milioane de locuitori ai
    Bucurestiului genereaza peste doua treimi din profituri.
    Portofelele mai groase sunt cel mai bun argument pentru un buget de
    investitii. In jur de 100.000 mp, cam cat 20 de terenuri de fotbal,
    sunt suprafetele comerciale care si-ar mai gasi, in Bucuresti,
    clienti, conform unui studiu realizat de firma de consultanta in
    management Contrast Management Consulting (CMC). Firma, infiintata
    in Austria in 1995, a intrat pe piata locala in urma cu sase ani,
    iar in 2009 a realizat o cifra de afaceri de circa 4 milioane de
    euro si un profit de 0,5 milioane de euro.

    Alte tinte atractive pentru investitiile in retailul alimentar
    sunt, conform unui studiu realizat de CMC, judetele Dolj (35.000
    mp), Prahova (32.000 mp), Dambovita (30.000 mp) si Valcea (30.000
    mp).
    Ploaia de investitii din comert din anii anteriori crizei nu aveau
    darul sa surprinda prea mult, Romania avand multe zone neatinse de
    formatele moderne de comert. Judete intregi, cum ar fi Neamt sau
    Botosani, nu au nici macar in prezent un hipermarket. Cu toate
    acestea, operatorii din domeniu nu apasa nici acum pedala franei la
    capitolul extinderii, cand nu numai ca nu se mai intregistreaza, ca
    altadata, cresteri ale consumului, dar nici macar nu s-a oprit
    declinul. In prima parte a anului, cele mai multe piete au suferit
    contractii, chiar daca la niveluri mai mici decat anul trecut. In
    aceste conditii, fara o vedere de ansamblu a pietei si previziunile
    de crestere a consumului, planurile comerciantilor ar putea parea
    hazardate. Peste o jumatate de miliard de euro sunt bugetele de
    investitii pe care, conform calculelor BUSINESS Magazin, retelele
    de comert le dedica in acest an deschiderii de noi magazine. Si
    asta in ciuda faptului ca precautia cumparatorilor si-a pus clar
    amprenta asupra vanzarilor din magazine. Anul trecut valoarea
    vanzarilor de bunuri de larg consum s-a plasat la 16 miliarde de
    euro, fata de 17 miliarde in 2009, conform unui studiu realizat de
    CMC. Comparat cu nivelul maxim, atins in 2008 (21 de miliarde de
    euro), scaderea este si mai abrupta, de aproape un sfert
    (23,8%).

    Cu toate acestea, in ultimii ani, pe fondul reducerii
    cheltuielilor, cel mai aprig au suferit micii comercianti
    independenti, multi dintre ei fiind nevoiti sa-si inchida
    pravaliile. Retelele de sub umbrela retailerilor internationali in
    schimb, avand sprijinul companiilor mama, si-au continuat
    extinderea. Asa se face ca anul trecut felia adjudecata de comertul
    modern a ajuns egala cu cea a vanzarilor din magazinele
    traditionale, in conditiile in care in 2005 retelele moderne aveau
    o cota de piata putin peste 20%.

    “In ultimul deceniu piata locala de retail a crescut cu 123%,
    fiind de departe cea mai activa din regiune”, declara Adrian
    Comaneci, senior project manager in cadrul CMC. In perioada
    2000-2010 Romania a avut cea mai mare rata de crestere a pietei de
    retail (circa 8,5% anual) din Europa Centrala si de Est, alte piete
    din regiune avand ritmuri mai scazute: 54% in Polonia si Cehia, 26%
    in Ungaria. In opinia lui Comaneci, si in urmatorii zece ani piata
    de profil din Romania va continua sa mentina un ritm de crestere
    sustinut, ramanand in continuare cea mai dinamica din regiune.
    “Potential de crestere inca exista”, adauga Comaneci. Conform
    previziunilor din studiu, pana in 2020, piata romaneasca de retail
    va creste cu 62%, mai mult decat in alte piete, fie ca sunt Polonia
    (57%), Republica Ceha (48%), Ungaria (46%), Germania (17%) sau
    Austria (15%).

  • Mariana Gheorghe: Investitiile in energie pot fi “o a doua Dacia” pentru economia romaneasca

    “Consiliul Investitorilor Straini a identificat trei directii
    importante prin care economia romaneasca isi poate relua cresterea.
    Acestea sunt infrastructura – in energie, transport si IT -, un
    nivel de cunoastere mai bun, atat la nivelul mediului de afacaeri,
    al populatiei, cat si al mediului universitar, respectiv
    stabilitatea macroeconomica si o mai buna guvernanta publica”, a
    afirmat Gheorghe la o conferinta pe teme economice. Gheorghe a
    mentionat ca mediul de afaceri se confrunta in fiecare zi “cu
    slabiciunea autoritatilor”, iar sectorul public, pe langa
    stabilitate si predictibilitate, are nevoie si de cresterea
    transparentei institutiilor statului. “In infrastructura sectorul
    energetic are potentialul de a fi o a doua Dacia”, a continuat
    Gheorghe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piata imobiliara incepe sa-si revina: Numarul tranzactiilor imobiliare a crescut cu aproape 10%

    Astfel, in luna aprilie la nivel national au fost inregistrate
    51.517 tranzactii imobiliare, cu aproape 5.600 mai putine fata de
    luna martie a acestui an si cu circa 22.400 mai putine comparativ
    cu varful atins in luna octombrie 2007. In aprilie, cele mai multe
    tranzactii imobiliare au fost inregistrate in Bucuresti – 4.155,
    Timis – 3.100 si Arad – 2.866. “In ceea ce priveste evolutia
    numarului tranzactiilor imobiliare la nivel national in perioada
    ianuarie-aprilie a fiecarui an, incepand din 2007, putem spune ca,
    in urma cu patru ani, s-au inregistrat cele mai slabe rezultate –
    159.095, pentru ca un an mai tarziu, in 2008, sa fie atins cel mai
    mare nivel – 238.672 de tranzactii. In 2009, numarul acestora a
    scazut la 173.625, insa cresterea a fost reluata in 2010, cand s-au
    inregistrat 177.240 de tranzactii, si a continuat in 2011 – 194.315
    tranzactii”, se arata intr-un comunicat al ANCPI.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro