Tag: clienti

  • Magazinele de tip discount, vizitate cel puţin o dată pe lună pentru cumpărături. Ce produse preferă clienţii

     “Imaginea comerţului modern este în continuă schimbare şi în 2013. Jucătorii de pe piaţa de retail din România îşi fac din ce în ce mai mult simţită prezenţa, atât printr-un număr mai mare de magazine, cât şi prin acţiuni de promovare intensă în media. Anul trecut, aceste acţiuni s-au reflectat într-o creştere a comerţului modern cu un punct procentual faţă de 2011, atrăgând 49% din valoarea totală a pieţei de FMCG pentru consumul acasă. În ultimul trimestru al anului 2012, raportul dintre comerţul modern şi cel tradiţional a ajuns la 50/50 în valoare”, se arată într-un comunicat al GfK România.

    În acest context, formatul de tip discount acoperă 9% din cheltuielile gospodăriilor din România pentru bunuri de larg consum. În comparaţie cu 2011, se remarcă o creştere de 11% în valoare absolută.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EuroGsm deschide al şaptelea magazin din zona Cluj-Napoca

    “Datorită apropierii de municipiul Cluj-Napoca şi a includerii comunei Floreşti în zona metropolitană Cluj, numărul locuitorilor s-a mărit considerabil în ultimii ani, astfel încât EuroGsm a decis că este momentul să îşi extindă prezenţa şi în această zonă, pentru a fi mai aproape de clienţii săi”, a declarat Zoltan Halmai, directorul comercial al EuroGsm.

    Numărul locuitorilor din comuna Floreşti a crescut de trei ori în ultimii zece ani, ca urmare a fenomenului mutării locuitorilor municipiului Cluj-Napoca în localităţile adiacente. În prezent, localitatea are peste 20.000 de locuitori.

  • Noua realitate a clientului

    Supermarket, biroul de informaţii/reclamaţii. Un domn îmbrăcat în uniforma de vară a bucureşteanului – tricou fără mâneci, dar ridicat pe burtă, pantaloni trei sferturi şi papuci de plastic, urâţi rău, se burzuluieşte la doamnele din spatele ghişeului, fluturând un pachet: „…pă să nu mă…că vă fac o reclamaţie de nu vă vedeţi…”.

    Cam fără motiv, dacă e să mă întrebaţi, omul sărise rândul, iar cele două doamne făceau cam trei treburi deodată, liniştite, amabile şi politicoase. Sunt Balanţă şi mă deranjează din start orice semn de nedreptate; mă rog, am gândit, o vrea să impresioneze pe cineva sau poate aşa e firea lui, mai răstită; oricum, era un exces venit, poate, şi din anii lungi în care românul mărunt nu prea a fost şi nu prea s-a simţit client. Sau din noua realitate a clientului, după cum am constatat mai târziu.

    Tânărului consultant nu i-am spus povestea din supermarket, dar l-am întrebat despre piaţă, clienţi şi ceva ce poate fi descris drept nişte relaţii alterate – nu am alt mod eufemistic de a descrie situaţia. Fără eufemisme, tânărul mi-a vorbit de un client schimbat, care vrea cât mai mult pentru cât mai puţin, care caută oportunităţi şi care nu mai iartă nimic. Bănuiesc că, într-un fel sau altul, cam orice companie din media, din consultanţă, din servicii de afaceri sau din activităţi conexe, simte această nouă realitate şi încearcă să se adapteze.

    Pe de altă parte, mi-ar plăcea ca unii dintre clienţii care citesc acest text, fie ei clienţi de supermarket, de servicii media sau de consultanţă, să gândească afacerile ca un joc de şah, cu câteva mutări înainte. Este normal să fii pretenţios şi să cauţi oportunităţi, dar, pe de altă parte, trebuie să încerci să intuieşti şi consecinţele solicitărilor pe care le ai. Insul din supermarket avea, slavă Domnului, opţiuni destule de alegere a unui supermarket. Dar alte domenii de activitate au fost barbar pieptănate de criză, uneori nedrept, aşa că un serviciu de calitate a devenit din ce în ce mai greu de obţinut, indiferent de cât de pretenţios este cineva în calitate de client. Şi în curând nici nu va mai avea cine să treacă prin dinţii pieptenului aceluia de care vorbeam, iar numărul opţiunilor clientului ar putea scădea dramatic, cu consecinţele de rigoare.

    Cred că Andy Warhol poate ilustra cel mai bine relaţia client – furnizor. „Campbell Soup Cans„ este o operă din 1962 formată din 32 de pânze pe care sunt pictate cutii de supă conservată. Warhol, o personalitate a curentului pop, nu este musai unul dintre pictorii mei favoriţi; pe de altă parte, i-am admirat dezinvoltura şi modul bătăios în care s-a impus în lumea artei. Warhol şi-a vândut „cutiile de supă„ în expoziţii organizate asemenea unui supermarket, o avanpremieră a vremurilor consumeriste care au urmat şi a noii realităţi cheltuitoare, hedoniste, lipsită de prejudecăţi şi de repere clasice. Şi creatorul, dar şi clientul au făcut serioase eforturi de adaptare, iar diferenţa dintre cei şase dolari ceruţi pentru o cutie de supă reală, dar iscălită de Warhol şi cei 1.500 de dolari ceruţi (la începutul anilor ‘60 era o sumă) pentru imaginea pictată a unei cutii de supă reprezintă un efort comun de adaptare. Şi lui Warhol nu i-a făcut nimeni reclamaţie.
     

  • De la o hală goală la contracte de 14 mil. € şi clienţi precum Gazprom. Ce mai urmează pentru FECNE?

    „Este pentru prima dată când cineva din exte­rior poate să viziteze fabrica. În anii ’80, când se pro­duceau aici com­po­nente pentru programul nuclear până şi geamurile erau vopsite pentru ca nu cumva să vadă americanii prin satelit ce se făcea aici“, spune Eugen Atanasiu, vice­preşedinte al grupului italian Walter Tosto care anul trecut a cumpărat cu 9 mil. euro Fabrica de Echipamente şi Com­ponente Nuclearo-electrice (FECNE).
     

     

  • Gigi Becali i-a cerut avocatului să înceapă demersuri la Preşedinţie pentru graţiere

     Avocatul a precizat că a avut o discuţie cu Gigi Becali după ce acesta a fost încarcerat, iar în urma celor stabilite cu clientul lui, va redacta un memoriu de graţiere, pe care îl va trimite Preşedinţiei.

    Bogdan Vlad a mai spus că în document nu vor fi invocate articole de lege privind graţierea, ci acesta va conţine predominant argumente de natură personală. Avocatul a precizat că în cererea de graţiere vor fi invocate aspecte ce ţin de viaţa de familie a lui Gigi Becali sau de viaţa profesională a acestuia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Flanco a investit 350.000 de euro în modernizarea a opt magazine

    În prezent, reţeaua Flanco cuprinde 78 de spaţii comerciale, amplasate atât stradal cât şi în centre comerciale. Lanţul se va extinde anul acesta prin deschiderea de noi spaţii, aşa cum este Flanco Promenada Mall Bucureşti. Concomitent se lucrează la modernizarea magazinelor din ţară.

    Compania şi-a propus ca pe termen mediu cât mai multe magazine să permită clienţilor testarea produselor expuse, conectând aparatura electronică şi electrocasnică la reţeaua de curent electric din magazin, un concept introdus de Flanco în 2011 în magazinul din Bucureşti Unirea Shopping.

    “În 2013 aproape un sfert din totalul de magazine, adică peste 20 de spaţii comerciale din reţeaua Flanco, vor fi reamenajate. De la inceputul anului opt magazine au fost modernizate cu un buget de peste 350 000 euro. De asemenea, suntem în negocieri pentru o serie de spaţii noi pentru a extinde reţeaua şi pentru a fi aproape de cât mai mulţi clienţi Flanco, din Bucureşti şi din ţară”, a declarat Violeta Luca, CEO Flanco. Cele opt magazine cu care s-a început planul de modernizare al reţelei sunt Slobozia, Arad Kaufland, Bacău, Petroşani, Suceava Carrefour, Târgu Jiu Kaufland, Piteşti Auchan şi Buzău Kaufland.

    În 2012, Flanco a raportat vânzări de peste 3.000 de euro pe metru pătrat. În total, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 137 de milioane de euro anul trecut, în creştere cu 25% comparativ cu anul anterior, şi o cotă de piaţă de 13%. Pentru 2013 compania estimează un avans al afacerilor de 15%.

  • Veniturile Vodafone în România au scăzut cu 5% în anul fiscal trecut, la 769 milioane de euro

     Scăderea a fost cauzată în principal de micşorarea tarifelor de interconectare, se arată într-un comunicat al grupului de telecomunicaţii.

    Veniturile din servicii ale Vodafone în România s-au situat la 713,2 milioane euro, în scădere cu 7% în bază organică raportat la anul anterior, în principal din cauza scăderii tarifelor de interconectare. Fără efectul micşorării tarifelor de interconectare (aplicate la 1 martie şi 1 septembrie 2012), veniturile din servicii au scăzut pe bază organică cu 1,3%.

    Baza de clienţi Vodafone România a crescut cu 142.461 în intervalul analizat, ajungând la sfârşitul lunii martie la un număr total de 8,08 milioane de clienţi ai serviciilor mobile. În trimestrul al patrulea, numărul de clienţi a scăzut uşor faţă de trimestrul anterior, cu 40.777.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vodafone România: 8,08 mil. de clienţi şi venituri de 769 mil. euro în anul fiscal 2012

    Vodafone România a anunţat indicatorii financiari pentru anul fiscal trecut, aferent perioadei 1 aprilie 2012 – 31 martie 2013, potrivit rezultatelor anunţate astăzi de Vodafone Group  Plc.

    Baza de clienţi ai Vodafone România a crescut cu 142.461 de la un an la altul, ajungând la un număr total de 8.081.290 de utilizatori ai serviciilor mobile, la 31 martie 2013. În trimestrul al patrulea, numărul de clienti a scăzut uşor faţă de trimestrul anterior, cu 40.777.

    Veniturile totale ale companiei s-au cifrat la 769 de milioane de euro, în scădere cu 5,1% faţă de anul fiscal 2011-2012. Din servicii, Vodafone România a încasat 713,2 milioane de euro în anul fiscal trecut, în scădere cu 7% faţă de anul precedent pe fondul tarifelor de interconectare. Fără a lua în calcul evoluţia tarifelor de interconectare, veniturile din servicii au înregistrat o scădere de numai 1,3%

    Veniturile din servicii în cel de-al patrulea trimestru, încheiat la 31 martie 2013, au avut aceeaşi valoare ca şi în perioada similară a anului anterior, excluzând impactul scăderii ratelor de terminare, ceea ce arata tendinţa de stabilizare în zona veniturilor.

    EBITDA (veniturile înainte de taxe, dobanzi, depreciere şi amortizare) a atins valoarea de 275,4 de milioane de euro in anul fiscal 2012-2013, iar EBITDA ca procent din servicii a fost de 35,8%, în scadere cu 1,5 puncte procentuale faţă de anul anterior.

    Penetrarea smartphoneurilor în baza de clienţi a crescut cu 3,2 puncte procentuale în anul 2012-2013, fata de anul anterior, iar veniturile din date mobile au crescut cu 25,8% în trimestrul al patrulea.

    La 31 martie 2013, abonaţii reprezentau 41% din baza de clienţi, iar utilizatorii serviciilor preplătite erau 59%, cei din urmă crescând cu două puncte procentuale, pe parcursul ultimului an financiar.

  • Cum te fereşti de hoţii informatici?

    PRE EXASPERAREA DIRECTORILOR DE IT SAU A DIRECTORILOR GENERALI CARE AR VREA SĂ EXPEDIEZE RAPID PROBLEMA SECURITĂŢII CLOUD COMPUTINGULUI, nu există un răspuns simplu universal valabil: “da, este”, “nu, nu este”, spune Valentin Jurcuţ, enterprise sales & services director pentru România şi Europa Centrală şi de Est în cadrul Bitdefender, unul dintre cei mai mari furnizori de soluţii de securitate din lume.

    Chiar dacă, în general, este foarte posibil ca datele unei companii să fie mai sigure în cloud decât pe serverul propriu, în ecuaţie intră mult prea mulţi factori pentru ca răspunsul să poată fi tranşant, indiferent de o serie întreagă de condiţii. “Securitatea datelor din cloud depinde de o multitudine de factori, pornind de la reputaţia serviciului de cloud ales. În cazul în care se optează pentru un serviciu de cloud precum Amazon, şansele sunt ca datele din cloud să fie mult mai sigure decât în cazul în care acelaşi serviciu ar fi oferit de propriul departament de IT.

    Majoritatea soluţiilor din cloud oferă criptarea implicită a datelor, puţinele incidente înregistrate fiind cauzate de setarea improprie a permisiunilor pe fişiere”, afirmă specialistul Bitdefender. Securitatea rămâne însă una dintre problemele fundamentale ale industriei conturate în jurul cloud computingului, în condiţiile în care un singur server fizic poate găzdui o multitudine de alte servere virtuale, iar un atac sau o eroare care afectează un asemenea echipament fizic va avea impact asupra unui număr mare de utilizatori.

    “Cloudul este format dintr-o multitudine de maşini virtuale localizate pe servere fizice care rulează în centre de date. Un singur server poate deservi un număr mare de clienţi sau un număr mare de servicii pentru acelaşi client. În cazul compromiterii unui server, impactul de securitate poate avea consecinţe uriaşe asupra consumatorului de servicii cloud”, explică el riscul potenţial al unui atac informatic asupra serverelor dintr-o companie sau un centru de date.

    Cu toate acestea, problemele de securitate nu sunt generate în mod neapărat doar de atacuri externe, ci pot veni şi din interior, de la angajaţi rău-voitori din departamentul IT sau chiar de la utilizatori din companie care au cunoştinţe reduse în domeniu. Cloudul este un spaţiu de stocare folosit la comun de o multitudine de indivizi cu niveluri tehnice diverse, ceea ce poate pune probleme celorlalţi utilizatori.

    “De multe ori, spaţiile de stocare a documentelor în comun sunt adevărate focare de infecţie pentru angajaţii care le accesează. E de ajuns ca un singur individ să încarce un fişier infectat pentru a compromite siguranţa tuturor utilizatorilor care intră în contact cu el.” Ce este de făcut în astfel de situaţii şi care ar fi soluţia împotriva unor asemenea riscuri? O generaţie diferită de aplicaţii de securitate gândită special pentru a funcţiona pe aceste servere virtuale din centrele de date, afirmă Valentin Jurcuţ. Bitdefender, companie controlată de familia Florin şi Măriuca Talpeş, care a reuşit să se afirme la nivel global prin soluţiile antivirus pentru clienţii din mediul rezidenţial, se concentrează pe acest tip de soluţii de securitate pentru centrele de date, ca parte a unui efort mai amplu de extindere pe segmentul clienţilor din mediul de afaceri.

  • Un client care depune 250 de lei lunar timp de doi ani primeşte maxim 346 de lei dobândă de la bancă

    Un client care depune lunar 250 de lei, adică 15% din valoarea unui salariu mediu, într-un cont de economii timp de doi ani acumulează până la finalul contractului o dobândă netă de maxim 346 de lei (circa 100 de dolari), adică mai puţin de 6% din totalul depunerilor.
     
    Numai două bănci, respectiv Volksbank şi Intesa, mai afişează dobânzi de peste 6% pe an la conturile de economii, dar randamentul real este mai mic luând în calcul comisionul de lichidare a contului şi impozitul de 16% datorat pe veniturile din dobânzi.