BusinessMagazin

Tag: romani

  • 400.000 de romani sufera de psoriazis, o afectiune cronica a pielii

    Leo Pharma A/S, una dintre principalele companii active pe piata
    de produse dermatologice, isi consolideaza pozitia din Romania prin
    lansarea Xamiol, tratament pentru psoriazisul scalpului, care se
    elibereaza pe baza de prescriptie medicala. Reprezentanta locala a
    grupului danez si-a extins anul acesta echipa si urmareste sa isi
    creasca vanzarile atat pe segmentul produselor pentru psoriazis,
    cat si pe cel al tratamentelor dermatologice in general. In
    Romania, compania vizeaza vanzari totale cu 40% mai mari in 2010,
    de circa 3,5 milioane de euro.

    Produsul va costa 81,53 lei si va fi inclus in lista B de
    medicamente compensate (cu 50%).

  • Peste jumatate dintre romani reusesc cu greu sa-si acopere cheltuielile curente; un sfert au datorii

    Cu toate acestea, indicele de incredere inregistreaza o usoara
    imbunatatire fata de lunile anterioare.”Dupa o vara «fierbinte»,
    marcata de cea mai accentuata stare de pesimism din ultimii 10 ani,
    lunile de toamna ale acestui an aduc un usor reviriment in ceea ce
    priveste indicele de incredere a populatiei(…). Numarul
    neincrezatorilor in starea generala economica continua sa fie insa
    mare, iar perspectivele destul de sumbre”, se arata intr-un
    comunicat al GfK.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vezi ce credite si-au facut romanii in 2010

    “Anul acesta am avut nu doar mai multe dosare depuse, ci si mult
    mai multe dosare de credit aprobate decat in 2009”, spune Anca
    Bidian, CEO Kiwi Finance, cel mai mare broker de credite din piata.
    Potrivit acesteia, in luna octombrie Kiwi Finance a avut cu 34% mai
    multe dosare depuse decat in octombrie 2209 si cu 14% mai multe
    decat pe tot parcursul anului 2009. Din acestea, in aceeasi luna au
    fost aprobate cu 126% mai multe dosare decat in luna octombrie a
    anului trecut.

    Aproape trei sferturi dintre solicitanti au luat credite
    ganrantate cu ipoteca, in timp ce 27% au avut credite de nevoi
    personale. Situatia este destul de diferita fata de 2009, cand cele
    doua tipuri de credite au fost acordate in proportii egale.

    Din categoria creditelor garantate, 30% au fost pentru Prima
    Casa, 39% credite de nevoi personale cu ipoteca, restul de 31%
    fiind pentru creditele imobiliare/ipotecare. Fata de anul trecut,
    doar ultima subcategorie a scazut cu noua procente, primele doua
    inregistrand o tendinta de crestere cu 3%, respectiv 7%. Valuta
    preferata a romanilor care iau credite ramane euro, in special la
    creditele garantate, unde 99% sunt contractate in aceasta
    moneda.

    Potrivit Kiwi Finance, profilul clientilor pe care i-au avut in
    2010 indica familiile cu doua salarii, fara copii sau cu un copil,
    fara alte credite sau cu credite pe care le refinanteaza si cu
    varsta intre 28 si 38 de nai. La un salariu de 2.600 de lei pe
    luna, valoarea medie a creditelor contractate de acesti clienti a
    variat intre 7.841 de euro pentru creditele cu nevoi personale si
    55.802 euro pentru creditele imobiliare/ipotecare.

  • Basescu: Romanii ii vor aprecia pe cei care se bat cu criza, nu pe cei care se ascund

    “Ca om politic cu experienta, va pot spune ca romanii ii vor
    aprecia pe aceia care se vor bate cu criza, si nu pe aceia care se
    ascund de efectele masurilor anticriza “, le-a spus seful statului
    parlamentarilor.
    Presedintele a facut un apel la parlamentari sa dea dovada de
    responsabilitate si sa adopte pachetul de legi necesare pentru a
    duce la bun sfarsit acordul cu FMI, Banca Mondiala si UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vezi cati romani fac cumparaturi pe bonuri de masa

    Bonurile de masa reprezinta cel mai oferit beneficiu
    extrasalarial in Romania, potrivit studiului salarial PayWell 2010,
    realizat de PricewaterhouseCoopers, in momentul de fata peste doua
    milioane de angajati avand inclus in pachetul salarial acest
    beneficiu. 89% din companiile incluse in studiu il ofera, iar
    procentul este in crestere de la an la an.”Ramane cel mai putin
    costisitor beneficiu pe care il poate oferi un angajator si cel mai
    motivant pentru ca angajatii pot profita imediat de el”, spune
    Iulian Alexe, director de marketing si comunicare la Edenred,
    companie care emite tichete de masa si cadou.

    Valoarea unui astfel de tichet este de 8,72 de lei pentru
    fiecare zi lucrata, iar un calcul simplu arata ca fiecare angajat
    primeste lunar bonuri de masa in valoare de circa 180 de lei.
    Companiile mari si in special cele multinationale reprezinta
    principalul public al emitatorilor de tichete de masa, dupa ce
    criza a afectat destul de mult bugetele companiilor mici si
    mijlocii. Acestea din urma s-au vazut nevoite sa taie din
    beneficiile extrasalariale. “Daca in prima parte a crizei, s-a pus
    accent pe reducerile de costuri cu orice pret, acum acompaniile
    incep sa-si consolideze si sa-si fidelizeze echipele, iar tichetele
    de masa sunt primele pe care vor sa le reintroduca in pachetul de
    benficii extrasalariale”, precizeaza Alexe.


    Citeste mai mult despre evolutia salariilor

  • Elevii romani, medaliati cu aur si argint la Olimpiada Balcanica de Informatica

    Medalia de aur a fost cucerita de Andrei Purice, elev in clasa a
    X-a la Colegiul National “I. L. Caragiale” din Ploiesti, iar
    medaliile de argint au fost obtinute de Alexandru Tache, clasa a
    XI-a, Colegiul National de Informatica “Tudor Vianu” si, respectiv,
    Cezar Mocan, de la Liceul International de Informatica, ambele
    unitati din Capitala.Potrivit MECTS, din lotul Romaniei a facut
    parte si Bogdan Andrei Parvu, clasa a XII-a de la Colegiul National
    de Informatica “Tudor Vianu” din Bucuresti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Franta a repatriat peste 13.000 de romani si bulgari in primele noua luni ale lui 2010

    Intre cele 21.384 de repatrieri, au existat “15.455 de
    repatrieri fortate, dintre care 6.562 (au vizat) romani si 910
    bulgari”, precum si “5.929 de repatrieri cu ajutor” (plata
    biletului de avion si prima de reinsertie de 300 de euro de
    persoana), dintre care “5.086 (au vizat) romani si 683 bulgari”, a
    afirmat ministrul, in fata Adunarii Nationale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce fac romanii planuri financiare pentru copii?

    Taxa anuala de scolarizare la facultatile din Romania variaza
    intre 2.500 si 10.000 de lei, in timp ce la universitatile din
    strainatate se situeaza intre 4.000 si 63.000 lei in tarile din
    Uniunea Europeana si 150.000 lei in Statele Unite ale Americii,
    potrivit unei cercetari realizate de ING Asigurari de Viata pe baza
    informatiilor publicate de institutiile de invatamant.

    Aceste cheltuieli nu includ cazarea, al carei cost anual poate
    urca pana la 6.000-8.000 de lei in Romania daca are loc in locuinte
    inchiriate, si pana la 3.000-7.000 lei daca are loc intr-un camin
    de stat sau privat. In ceea ce priveste costul anual al cazarii in
    strainatate, acesta este de aproximativ 10.000 de lei in tarile
    Uniunii Europene si de circa 50.000 de lei in SUA.

    Astfel, cheltuielile pentru sustinerea unui copil la studii
    intr-o facultate din Romania depasesc, in varianta cea mai
    accesibila, 450 de lei pe luna (respectiv 5.500 lei/an) – o suma
    importanta, in conditiile in care reprezinta mai mult de o treime
    din salariul mediu lunar net. Potrivit Institutului National de
    Statistica, caştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.339 lei
    in luna august 2010. acesta reprezinta principalul motiv pentru
    care planurile financiare pentru copii au fost in topul celor mai
    vandute polite, atat in 2009, cat si anul acesta.

    “Planurile financiare pentru copii sunt printre cele mai
    solicitate produse din portofoliul ING Asigurari de Viata,
    reprezentand circa o treime din totalul vanzarilor noi din 2010 si
    un sfert din intreg portofoliul de contracte in vigoare”, spune
    Cornelia Coman, director general ING Asigurari de Viata. Aceasta
    explica tendinta prin faptul ca romanii au ajuns sa constientizeze
    faptul ca, si in Romania, costul educatiei creste constant si va
    pune o presiune tot mai importanta asupra bugetului familiei.

    Astfel, in portofoliul de planuri financiare pentru copii
    incheiate la ING Asigurari de Viata in primele noua luni din 2010,
    suma asigurata medie este cu 13% mai mare fata de perioada similara
    din anul precedent, in timp ce prima bruta anuala este cu circa 10%
    mai mare comparativ cu 2009.

    “La ING, sumele platite in 2010 pentru acest tip de polita
    copiilor care au implinit 18 ani – respectiv contracte ajunse la
    maturitate – si celor ai caror parinti au decedat in timpul
    derularii contractului depasesc 1,4 milioane de lei. Peste 70% din
    aceasta suma reprezinta maturitati”, spune Coman.

    Cei mai multi clienti incheie aceste planuri inca din primii ani
    de viata ai copiilor. In portofoliul de polite noi din aceasta
    categorie al ING Asigurari de Viata, proportia cea mai mare (46%)
    este reprezentata de contractele pentru copiii mai mici de doi ani,
    in crestere cu 4% fata de anul precedent. De asemenea, circa o
    treime din politele noi sunt incheiate pentru beneficiari cu varsta
    cuprinsa in intervalul trei-sase ani.

    Peste jumatate dintre clientii care au incheiat anul acesta un
    plan financiar pentru copii la ING Asigurari de Viata sunt femei
    (55%) si au venituri lunare cuprinse intre 800 si 2.000 de lei
    (54%). Cei mai multi au varste cuprinse intre 25 si 44 de ani (94%)
    si sunt casatoriti (in proportie de 86%).

  • Manageri romani de export. De ce isi lasa strainii afacerile pe mana lor?

    Peste doua milioane de romani lucreaza in strainatate. Cei mai
    multi culeg capsune, lucreaza in hoteluri si restaurante, fac
    menajul sau au grija de copiii strainilor, unii inca mai culeg
    firimiturile de pe piata de constructii, iar altii si-au incercat
    pur si simplu norocul cu propriile afaceri. O alta categorie, mai
    putin numeroasa, este cea a specialistilor, precum medicii si
    inginerii, care si-au gasit prin forte proprii locuri de munca in
    afara tarii.

    Sunt insa si romani care au plecat de aici ca sa conduca acolo;
    au fost alesi din zeci, sute sau chiar mii de omologi din alte
    tari, dupa ce in Romania au demonstrat ca pot face fata unor
    responsabilitati mai mari.

    Si-au gasit locul peste tot in lume – in Europa, America, Asia
    sau Africa -, castiga bine si, spre deosebire de ceilalti
    conationali care lucreaza in strainatate, pastreaza o relatie
    lipsita de revolta cu tara natala. Nu sunt resemnati, nu exclud
    gandul de a se intoarce sa lucreze aici si nici nu vad in Romania o
    tara cu lipsuri multe si oportunitati putine. Ei nu au plecat de la
    rau la bine, ci de la bine la mai bine, iar toata povestea
    relocarii nu poarta incarcatura unei tranzitii fundamentale, ci
    reprezinta mai degraba o experienta personala si profesionala noua
    si prin care trebuie sa treaca, la un moment dat, orice manager cu
    pretentii.

    Mariana Gheorghe, care conduce cea mai mare companie din Romania
    – OMV Petrom -, Liliana Solomon, CEO Vodafone, sau Calin Dragan de
    la Coca-Cola sunt doar cateva exemple de oameni care, pana sa
    ajunga sa conduca afaceri mari in Romania, au condus divizii sau
    departamente in strainatate. Se intampla in orice domeniu, iar
    importul si exportul de manageri a devenit un fenomen firesc. Multi
    vad in mandatele internationale pe care le primesc cel mai bun
    stagiu de pregatire pentru o pozitie mai importanta si, de multe
    ori, evolutiile ierarhice ulterioare le confirma supozitiile.

    Sa luam un exemplu concret: Cristian Negrescu lucreaza ca senior
    director de operatiuni pentru categoria de ciocolata la nivel
    global in cadrul Kraft Foods. Numirea in aceasta functie a avut loc
    in urma cu trei luni, insa cariera de expat si-a inceput-o in urma
    cu 12 ani, cand, din functia de director tehnic adjunct la fabrica
    din Brasov a Kraft Foods Romania, a fost trimis la Strasbourg, ca
    responsabil de servicii tehnice al Kraft Foods Franta. In 2000,
    primeste postul de director de productie la fabrica din Halle,
    langa Bruxelles, iar cinci ani mai tarziu este numit director de
    operatiuni al Kraft Foods Belgia. Ramane in continuare un roman
    expatriat, pentru ca in 2008 devine directorul de dezvoltare si
    inginerie al Kraft Foods America de Nord, in divizia de snacks.

    Acum locuieste la Zürich. Nu se gandeste la ce-ar fi fost daca
    ar fi ramas in Romania, daca o ascensiune ierarhica la nivel local
    i-ar fi asigurat o viata mai linistita, dar poate mai saraca in
    satisfactii profesionale. “Sunt convins ca deciziile pe care le-am
    luat in viata ar fi lasat loc de mai bine, mai pragmatic, mai
    eficient. Dar cu certitudine, o decizie buna a fost cand, impreuna
    cu familia, ne-am hotarat sa ducem o <viata migratoare>.

    Vom avea o groaza de amintiri spectaculoase pentru pensie”,
    spune Cristian Negrescu. Pentru traseul profesional in cadrul celui
    de-al doilea producator mondial din industria alimentara da “vina”
    si pe o combinatie reusita dintre “sprijinul si increderea unor
    lideri de valoare” si o anumita doza de noroc “in momentele de
    turnura ale carierei mele: m-am aflat la locul si la momentul
    potrivit”. Dincolo de asta, Kraft Foods este o companie care, in
    general, incurajeaza transferul de talente de pe o piata pe alta.
    Numai la nivel de management, filiala din Romania si-a trimis
    reprezentanti in Austria (unul), in Elvetia (trei), Serbia (unul)
    si Ungaria (doi).

    De altfel, industria bunurilor de larg consum s-a transformat,
    in ultimii ani, intr-unul dintre cei mai activi exportatori de
    manageri. Sigur, o ierarhizare a celor mai generoase companii din
    acest punct de vedere si, implicit, a industriilor de care apartin
    este limitata si dependenta de investitiile straine dintr-un anumit
    domeniu. Altfel spus, numarul managerilor romani relocati in
    strainatate din industria auto, spre exemplu, este foarte mic,
    tocmai pentru ca nu prea ar avea unde sa se relocheze, in timp ce
    in sectorul bunurilor de larg consum, al serviciilor financiare sau
    al productiei farmaceutice, lucrurile stau mult mai bine datorita
    intrarii in piata a unui numar mare de jucatori internationali.
    Simona Popovici este cel mai recent exemplu de manager format in
    cadrul unei companii multinationale, din al carei plan de cariera
    face parte relocarea in strainatate.

  • Romanii, cei mai pesimisti est-europeni. In urma cu doi ani erau cei mai optimisti

    Astfel, daca in septembrie 2008 Romania avea cel mai ridicat
    indice al increderii consumatorilor din sapte state analizate, pana
    in august 2010 situatia s-a rasturnat, reiese dintr-un grafic
    realizat de expertii institutiei financiare de la
    Washington.Celelate tari incluse in acest sondaj sunt Polonia,
    Ungaria, Bulgaria, Estonia, Letonia si Lituania.Romania a
    inregistrat cea mai severa scadere a increderii consumatorilor si
    este singurul stat dintre cele analizate in care a disparut
    optimismul.Indicele are scaderi usoare in Polonia si Bulgaria, a
    stagnat pentru Lituania si s-a imbunatatit in Estonia, Ungaria si
    Letonia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro