Tag: investitii

  • Emil Boc: Legal este posibilă organizarea de alegeri locale şi generale simultan în noiembrie 2012

    “Există o susţinere de la aproape toate formaţiunile politice pentru comasarea celor două alegeri”, a spus prim-ministrul, într-un interviu pentru Radio România Actualităţi.

    Avantajul comasării alegerilor, în opinia lui Boc, ar fi economiile la bugetul de stat, estimate la 30 de milioane de euro. “Banii, dacă se va face această comasare, ar trebui să fie explicit arătat unde se duc, ce se finalizează, ce se termină, ce şcoală, ce spital, ce drum, sau autostradă, sau fracţiune de autostradă, sau sector din administraţie se termină”, a adăugat premierul.

    Al doilea avantaj ar fi acela că “am da un semn de seriozitate şi pe plan naţional şi pe plan internaţional că România nu sacrifică anul 2012 pentru alegeri şi compromite stabilitatea economică, pe care cu greu am câştigat-o”, consideră premierul. “Eu nu voi ceda patimii populismului şi nu voi cădea în nici un exces electoral care să ducă România în vreun potenţial derapaj economic, pentru că cu prea multe sacrificii şi greutăţi românii şi-au recâştigat această stabilitate macroeconomică şi nu vom compromite această stabilitate de dragul unor voturi în plus în 2012, pentru că ele se întorc după aceea împotriva noastră.”

    Emil Boc a îndemnat toate partidele ca, dacă există un acord asupra propunerii de organizare simultană a alegerilor, să cadă de acord repede, “pentru ca lumea să ştie foarte clar ce înseamnă calendarul anului 2012”.

    În privinţa răspunderii pentru banul public, premierul a adăugat că până la 1 septembrie, fiecare minister va fi obligat să posteze pe site-ul instituţiei investiţiile pe care le finalizează sau le dă în exploatare în anul 2011 şi fiecare minister să arate public ce a finalizat în anii de guvernare (2009-2011), ca să se ştie cum s-au cheltuit banii pentru acest exerciţiu bugetar.

    “România are, potrivit bugetului, una dintre cele mai ridicate sume pentru investiţii din Europa ca procent în PIB. Acest lucru trebuie să se concretizeze în obiective de investiţii finalizate”, a spus Emil Boc.

    Şi la nivel local, Guvernul recomandă primăriilor şi consiliilor judeţene să-şi afişeze pe site-ul instituţiei obiectivele de investiţii pe care le termină sau pe cele pe care le-au terminat până acum, “ca oamenii să se poată uita, să ştie exact dacă a meritat investiţia sau nu a meritat şi să judece şi din acest punct de vedere pe cei pe care urmează să-i evalueze”.

    Boc a exemplificat cu proiectul de autostradă de pe Coridorul IV Nădlac-Constanţa, unde astăzi, cu excepţia tronsonului Sibiu-Piteşti, toate tronsoanele de autostradă sunt în licitaţie sau în lucru în momentul de faţă, la Nădlac-Arad încep lucrările în toamna aceasta, iar Arad-Timişoara este în lucru, ca şi Deva-Orăştie – deja se lucrează. Cu excepţia tronsonului de la Sibiu la Piteşti, unde probabil va fi necesar un regim de parteneriat public-privat, toate sunt în lucru, astfel încât vor fi gata până în 2013. “Eu vă spun că va fi guvernul PDL în perioada 2012-2016 cel care va finaliza aceste tronsoane de autostradă”, a anticipat Emil Boc.

  • Piaţa de cafenele şi restaurante a căzut în picioare

    Restaurantul spaniol El Bulli, nu demult cunoscut ca fiind cel mai scump restaurant din lume, îşi va închide pentru totdeauna porţile în decembrie, după ce proprietarul şi chef-ul Ferran Adria a realizat că pierde bani, iar presiunea făcută de clienţi era tot mai mare. Şi în România s-au închis câteva zeci de restaurante, baruri şi cafenele, în condiţiile în care criza a limitat ieşirile în oraş. Şi totuşi, numărul restaurantelor este în continuă creştere. De ce?

    “În România este loc pentru deschiderea de noi restaurante, pentru că românii nu au renunţat la obiceiul de a ieşi în oraş”, spune Ali Capa, fostul director de investiţii al Anchor Group, care a adus în România lanţul de restaurante Wienerwald. După ce a investit circa 150.000 de euro în restaurantul deschis în luna aprilie în zona Vitan din Capitală, Capa spune că în următoarele una-două luni va mai deschide alte două restaurante Wienerwald în capitală, unul în zona Floreasca şi unul într-un centru comercial, al cărui nume nu îl dezvăluie pentru că încă nu a fost semnat contractul.

    În primele şase luni ale acestui an, peste 2.600 de firme au fost înregistrate la Registrul Comerţului având ca principale domenii de activitate restaurante şi baruri. Numărul acestor companii a crescut constant în ultimii ani în pofida crizei financiare. Astfel, 2010 a fost cel mai prolific an, fiind înregistrate peste 4.150 de astfel de companii.

    Chiar dacă acum consumatorii vor mult şi ieftin, jucătorii din sectorul restaurantelor şi barurilor se adaptează din mers şi preferă să se extindă în continuare. American Restaurant System, compania care operează restaurantele Pizza Hut şi reţeaua de livrări la domiciliu PHD, are în plan ca până la finalul anului să mai deschidă alte trei unităţi PHD, toate în Bucureşti, şi să ajungă astfel la o reţea de zece unităţi. Compania va investi 150.000 de euro în cea de-a opta unitate PHD ce urmează a fi deschisă pe Calea 13 Septembrie până la sfârşitul lunii august. Aceasta este singura locaţie cunoscută, în cazul celorlalte compania căutând spaţii acolo unde nu sunt deja prezenţi, în special la marginea Bucureştiului, potrivit lui Carmen Lupuleţ, directorul de marketing al companiei. Prima unitate PHD din România a fost deschisă în decembrie 2007, în zona Vitan. Anul acesta avansul businessului PHD este de 15-30%, în funcţie de fiecare unitate, comparativ cu 2010.

    În aceste condiţii, dacă se menţine trendul ascendent, veniturile nete ale PHD în acest an s-ar putea ridica la 12 milioane de lei. În cazul restaurantelor Pizza Hut compania nu are stabilită nicio nouă deschidere, în prezent existând 13 unităţi. “Anul acesta suntem mai axaţi pe livrare. În condiţiile în care românii şi-au redus bugetul pentru mâncarea care nu este făcută în casă, ei preferă livrarea la domiciliu, pentru că au impresia că în restaurante cheltuie mai mult”, spune Lupuleţ. Ea mai explică faptul că în prima parte a anului veniturile Pizza Hut au scăzut uşor, pentru ca în ultimele două luni să se simtă o redresare. Compania American Restaurant System a obţinut anul trecut o cifră de afaceri de 92,4 milioane de lei şi estimează pentru 2011 o creştere până la 96,1 milioane de lei.

    Cel mai ambiţios plan de expansiune pentru România îl are tot un lanţ de restaurante, Subway. România devine astfel a 99-a ţară de pe harta lanţului, care vrea în cinci ani să inaugureze 60 de noi unităţi pe piaţa locală. Prima unitate va fi deschisă în capitală până la finalul acestui an, pentru ca apoi expansiunea să se desfăşoare în oraşele de peste 100.000 de locuitori.

    În total, pe 1 iulie 2011 existau în România aproape 37.500 de companii care activează în domeniul restaurantelelor şi barurilor. În pofida faptului că tot mai multe restaurante, cafenele şi baruri s-au închis sau au intrat în insolvenţă, numărul companiilor care activează în aceste domenii a crescut comparativ cu perioada similară a anului trecut. “Deşi situaţia economică este dificilă, pe loc nu putem sta”, spune Radu Cristian Marinescu, care conduce operaţiunile Gloria Jean’s de la intrarea pe piaţa locală a lanţului la începutul lui 2005.

    Reţeaua va deschide anul acesta trei noi cafenele, două în Bucureşti (una în clădirea de birouri Anchor Plaza şi una în zona pieţei Universităţii) şi una în Oradea. Dintre acestea, două vor fi deschise în franciză, iar una va fi deschisă de firma Gourmet Products Servicii, care a adus brandul în România şi care deţine master franciza pentru România. Lanţul are în prezent şapte cafenele, în Bucureşti Mall, Carrefour Feeria, Băneasa Shopping City, Bucharest City Hotel, Eurotower, AFI Palace şi Carrefour Piteşti.

  • Preţul aurului scade spectaculos

    Conform Reuters, preţul aurului cu livrare în decembrie a căzut cu 104 dolari, închizând şedinţa la 1,757,59 de dolari pe uncie – cea mai mare scădere înregistrată din 22 ianuarie 1980 până în prezent.

    Recordul anului a fost stabilit marţi, când aurul a ajuns la peste 1.911,46 de dolari pe uncie, comparativ cu doar puţin peste 1.400 de dolari la începutul lui 2011.

    Comenzile de bunuri de folosinţă îndelungată (pentru companii şi consumatori) au crescut în iulie cu 4%, mult peste aşteptări (estimările vizau o creştere de 1,9%), raportat la o scădere cu 1,3% în iunie, a anunţat Departamentul Comerţului, citat de CNN. Media a fost ridicată puternic de o creştere cu 43,4% a comenzilor de avioane civile şi cu 11,5% a comenzilor de vehicule. Au scăzut însă în continuare comenzile de computere şi produse electronice, echipamente de comunicaţii, maşini şi utilaje.

    Potrivit analiştilor, publicarea unor noi veşti proaste despre mersul economiei ar fi sporit şansele ca Rezerva Federală să fie silită să recurgă la un nou program de stimulare a economiei prin cumpărarea de obligaţiuni americane, ceea ce ar fi deteriorat valoarea dolarului şi ar fi făcut aurul şi mai atractiv ca plasament. Datele de la Departamentul Comerţului slăbesc însă, măcar pentru moment, temerea de o nouă recesiune.

    Pieţele aşteaptă în continuare discursul de vineri al lui Ben Bernanke, şeful Rezervei Federale, care va semnala direcţiile de politică monetară în perioada următoare.

  • Cine ne poate scăpa de o nouă criză

    Dacă îi ascultăm însă pe analiştii străini, ajungem să credem că de o nouă criză ne poate scăpa pur şi simplu absenţa unei noi crize în zona euro, ţinând cont de tripla dependenţă a României, mai accentuată decât a altor economii din Est, faţă de finanţarea străină, faţă de creditorii bancari străini si faţă de exporturile spre zona euro.

    E adevărat că mai toate analizele străine, în general făcute de marile bănci, despre riscurile contagiunii Estului de pe urma crizei Vestului par a se referi la un etern drob de sare, având în vedere că România a suportat foarte lin din 2010 până acum criza datoriilor din zona euro, în ciuda faptului că unele bănci şi-au redus expunerea pe piaţa românească, iar fluctuaţiile violente ale percepţiei investitorilor au afectat în diverse momente şi leul, şi bursa. Astfel de analize pun în lumină însă nu iminenţa vreunui dezastru economic care ne-ar viza, ci slăbiciuni de structură ale economiei, care se pot transforma în riscuri dacă apar probleme în zona euro: pe de o parte, lipsa de resurse interne suficiente de creştere economică, de la capitalul propriu la existenţa unei pieţe interne solide, precum şi “monocultura” exporturilor direcţionate către zona euro.

    Într-un raport publicat de la finele lui iulie, Morgan Stanley măsura riscul de contagiune în Europa de Est la nivelul pieţelor financiare, prin riscul de depreciere a monedelor naţionale; la nivelul expunerii băncilor occidentale, prin riscul de dispariţie a unor resurse de creştere a creditării; la nivelul economiei reale, prin faptul că o creştere mai slabă în zona euro (care s-a şi manifestat între timp, cu o rată de creştere de numai 0,2% în trimestrul al doilea faţă de precedentul) ameninţă progresia PIB în ţările cu o cerere internă solidă (Cehia) şi “mai ales în cele care au profitat până acum cel mai mult de cererea externă ca să iasă din recesiune, exportând majoritatea producţiei – Ungaria şi România”.

    Într-un raport încă mai elaborat, analiştii Citibank au întocmit un indice al contagiunii pentru economiile emergente (vezi grafic), bazat în general pe aceleaşi variabile esenţiale: cât din rezervele valutare reprezintă creanţele deţinute de băncile europene, cât din PIB reprezintă datoria publică, cât din creşterea economică reprezintă exporturile către zona euro, ce necesităţi externe de finanţare are ţara şi care e ponderea în PIB a investiţiilor străine speculative (bani fierbinţi). După astfel de criterii, România iese pe locul 8 din 22, într-un clasament al riscului condus oricum de economiile emergente din Europa Centrală şi de Est.

    De la astfel de puncte vulnerabile trebuie pornit, cel mai probabil, pentru a evalua capacitatea economiei de a scăpa de o reintrare în recesiune cauzată de evenimentele externe. Exemplu: după anunţarea de către Statistică, săptămâna trecută, a estimărilor-semnale de creştere economică pe trimestrul al doilea (0,2% faţă de trimestrul I, respectiv 0,3% în serie ajustată sezonier faţă de trimestrul al doilea din 2010 şi 1,7% în serie brută faţă de aceeaşi perioadă), premierul Emil Boc a declarat că România nu numai că rămâne în grafic pentru ţinta de creştere de 1,5% avută în vedere pentru tot anul, dar reuşeşte să se menţină pe o creştere trimestrială superioară unor ţări ca Germania (0,1%) sau Franţa (0). Decisiv este acum, a adăugat Emil Boc, trimestrul al treilea, cu cea mai mare pondere în PIB, pentru care a fost pregătită o rectificare de buget de natură să susţină investiţiile şi crearea de locuri de muncă.

    Al treilea trimestru însă “are o bază slabă de pornire, atâta vreme cât scăderea vânzărilor de retail s-a concentrat spre sfârşitul trimestrului al doilea, în luna iunie, astfel încât va fi nevoie de creşteri lunare puternice spre a trage în teritoriu pozitiv rezultatul pe perioada iulie-septembrie”, remarcă Vlad Muscalu, analist al ING Bank România. În iunie, vânzările din retail, ca măsură a cererii interne de consum, au scăzut faţă de luna mai cu -1,2%, la cel mai redus nivel al anului (-1,2%), în special pe seama produselor nealimentare, într-un trimestru cu o scădere a vânzărilor din retail de 0,8% (mai puţin pronunţată totuşi decât în primele trei luni ale anului – 2,6%).

    “Reducerea vânzărilor în acest trimestru cu 6%, în termeni anuali, şi a investiţiilor străine directe cu 14% oferă repere pentru o evaluare negativă a consumului privat şi a investiţiilor”, remarcă Dumitru Dulgheru, analist al BCR, care apreciază că redresarea economică rămâne fragilă (creşterea trimestrială de 0,2% este sub aşteptările pieţei de 0,8%), având în vedere că “cererea externă şi-a pierdut mult din impuls, iar temerile de o acutizare a crizei datoriilor din zona euro ar putea afecta industria românească în restul anului”. Analistul BCR păstrează estimarea de creştere a PIB de 2% pentru tot anul, însă adaugă că “o încetinire mai mare a exporturilor în a doua jumătate a anului ar putea avea un impact negativ asupra creşterii economice, ţinând cont că situaţia externă se menţine tensionată, cel puţin pe termen scurt”.

    La o concluzie similară au ajuns şi analiştii Citibank care comentează de obicei situaţia României, Ilker Domac şi Gultekin Isiklar. “Cererea internă rămâne slabă, iar producţia industrială pierde impuls. Perspectivele mai slabe de creştere ale Germaniei şi ale economiei mondiale complică dinamica de creştere pentru România, pentru că îi afectează performanţa de export”, notează cei doi, făcând cunoscut că reduc în consecinţă estimarea de creştere a PIB pentru acest an de la 2% la 1,6%. Ei introduc în ecuaţie şi faptul că bucuria scăderii spectaculoase a inflaţiei în iunie şi iulie poate fi de scurtă durată şi fără efecte la nivelul dobânzilor, întrucât, “în ciuda unei perspective mai bune a inflaţiei, viitoarele ajustări de preţuri administrative şi riscurile asociate cu aplicarea programului cu FMI şi UE în anul electoral vor face BNR să menţină dobânda de politică monetară neschimbată”.

    Iar situaţia dobânzilor se grefează pe un fundal în care, după opinia lui Cezar Furtună, partener servicii financiare al KPMG în România, “există în continuare îngrijorări semnificative cu privire la nivelul împrumuturilor neperformante acordate de băncile europene către companiile si persoanele fizice din România şi suntem încă departe de a vedea scăderi semnificative ale provizioanelor pentru imprumuturi”.

    Cu ce rămânem, aşadar? Cu agricultura, deja un succes indiscutabil al anului, cu o recoltă de peste 7 milioane de tone (comparabilă cu recordul de 7,3 milioane din 2005), cu faptul că exporturile încă rezistă, cu promisiunile Guvernului de investiţii în infrastructură şi locuri de muncă şi, probabil mai presus de toate, cu grija de a evita greşelile altora sau propriile greşeli din trecut la capitolul politicilor economice şi fiscale, pornind de la evidenţa că dacă pieţele iartă pe timp de creştere economică solidă, orice greşeală e penalizată dublu în vremuri tulburi.

    Dacă ne paşte sau nu o recădere în criză, “asta depinde de deciziile de politică economică, şi nu numai, pe care o să le luăm”, conchidea recent Florian Libocor, economistul-şef al BRD. “Avem şansa de a începe o nouă fază de creştere economică sănătoasă, însa asta nu este o garanţie că aşa va fi. Trebuie să fim raţionali, prudenţi şi consecvenţi, pentru a limita la maxim potenţiale cauze interne de dezechilibre. Cât priveşte cauzele externe, putem doar să ne pregătim cât mai bine.”

  • Cum va arăta metroul în 2030, după investiţii de 8,5 miliarde de euro.

    În urma unor investiţii totale de 8,5 miliarde de euro, harta metroului din Bucureşti va semăna din ce în ce mai mult cu cea a unei capitale europene precum Paris sau Bruxelles. Deocamdată Metro­rex, compania din subordinea Ministerului Transporturilor care se ocupă de reţeaua de transport subteran din Bucureşti, nu are ca surse de finanţare sigure decât 2 miliarde de euro, însă directorul Gheorghe Udrişte susţine că nu vor exista “nebuni” care să spună că nu vor mai da bani la metrou, având în vedere necesitatea sa.
    Reţeaua de metrou din Bucureşti, compusă în prezent din patru magistrale, va avea în următoarele două decenii încă cinci linii noi, precum şi extinderi ale magistralelor deja existente, potrivit directorului Metrorex, Gheorghe Udrişte.

    Liniile de metrou care ar putea brăzda Bucureştiul peste 20 de ani ar putea fi Magistrala 4 Gara de Nord-Gara Progresul, al cărei cost se ridică la 950 de milioane de euro, Magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon (1,7 miliarde de euro), Magistrala 6 Otopeni-1 Mai (850 de milioane de euro), Magistrala Bragadiru-Voluntari (1,9 miliarde de euro), precum şi semi-inelul de sud (1,3 miliarde de euro), acesta din urmă asigurând conexiunea între staţiile Dristor şi Crângaşi prin partea de sud şi sud-vest a oraşului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vizita premierului Boc în China: parteneriatul public-privat devine parteneriat public-stat

    Cu ocazia vizitei premierului Emil Boc în China, din această săptămână, partea chineză şi-a arătat interesul să participe la dezvoltarea a cinci mari proiecte: reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, Canalul Dunăre-Bucureşti, centura Bucureşti, centrala de la Tarniţa – Lăpuşteşti şi canalul Siret-Bărăgan; trei dintre acestea figurează pe lista de obiective prioritare de infrastructură propuse în martie Guvernului de Consiliul Investitorilor Straini.

    La acestea se vor adăuga investiţii în domeniul minier şi o posibilă participare la privatizarea parţială a Transelectrica, când va avea loc listarea la bursă a pachetului deţinut de stat, prevăzută pentru sfârşitul anului. Premierul Boc a vorbit şi de o posibilă introducere a unei linii aeriene directe Bucureşti – Beijing, de deschiderea de sucursale ale Băncii Naţionale a Chinei în România.

    Întors la Bucureşti, şeful Executivului a reacţionat la criticile opoziţiei, care a cerut un decont al deplasării în China şi s-a întrebat de ce România începe atât de târziu colaborarea de investiţii cu o ţară unde nici nu are ambasador.

    “Din câte am aflat, în timpul guvernării Năstase se călcau în picioare delegaţiile în China – ale lui Năstase şi ale celorlalţi din guvern – şi nu au încheiat un contract, dar au încheiat contracte cu încredinţare directă cu alte companii şi cu alte ţări. Nu au fost în stare, în perioada când România nu era membră a UE şi legislaţia permitea, să încheie măcar un contract cu China pentru centura Bucureştiului sau pentru podul de la Brăila sau pentru un obiectiv major. Acum, au gură mare şi văd că sunt foarte viteji”, le-a spus premierul ziariştilor. Boc i-a recomandat liderului PSD, Victor Ponta, să-şi facă un inventar al activităţii lui ca ministru în guvernul Năstase şi al incapacităţii şi al impotenţei funcţionale de a nu putea crea un contract pentru statul român în relaţia cu China”.

    “Pentru prima dată guvernul pe care îl reprezint s-a dus pe masă cu cinci proiecte, mari şi late, le-a prezentat părţii chineze, am primit acceptul părţii chineze de a colabora în aceste proiecte, conform legislaţiei româneşti şi a UE şi inclusiv utilizând parteneriatul public-privat să fie implementate, iar începând cu toamna acestui an, veţi vedea că – punct cu punct – aceste proiecte se vor implementa în concordanţă cu legislaţia românească şi a UE, pe care trebuie să o respectăm”, a afirmat Emil Boc.

  • China Nuclear Power Engineering ar fi interesata sa investeasca in reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda

    “(…) compania chineza si-a exprimat interesul pentru proiectul nostru de la Cernavoda. In acest sens, am convenit ca, in urmatoarea perioada, discutiile tehnice sa continue, astfel incat, in luna octombrie, sa se semneze acordul de confidentialitate, care va permite continuarea negocierilor si intrarea in proiect a companiei China Nuclear Power Engineering, alaturi de ceilalti parteneri, Arcelor Mittal, Enel si Nuclearelectrica”, a aratat Ariton. Ministrul Economiei s-a intalnit, la Shenzen, in cadrul vizitei de lucru pe care o efectueaza in China, cu conducerea grupului Guangdong Nuclear Power, din care face parte CNPEC.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile chineze promit costuri mici pentru a investi in Romania si cer tratament nediscriminatoriu

    Premierul Emil Boc, aflat in China, a declarat, sambata, ca i-a asigurat pe investitorii chinezi ca toate aceste licitatii vor fi derulate conform normelor UE in domeniu. Reprezentantii Guvernului roman se afla in China pentru a negocia mai multe proiecte economice, precum reactoarele 3 si 4 ale centralei culearo-electrice de la Cernavoda, noi capacitati de carbune Termoelectrica la Doicesti, autostrada Sibiu-Pitesti, linia de metrou Bragadiru-Voluntari, dar si vanzarea la bursa a 15% din actiunile Transelectrica (TEL), au declarat, miercuri, agentiei MEDIAFAX, surse oficiale. Alte proiecte in care Guvernul roman incearca sa ii atraga pe investitorii chinezi sunt linia metrou Bragadiru-Voluntari, a doua centura a Capitalei si podul rutier peste Dunare Braila-Tulcea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O companie chineza a investit 1,5 mld. dolari intr-un proiect minier dezvoltat de Frank Timis

    Proiectul presupune exploatarea unuia dintre cele mai mari
    zacaminte de fier de pe continentul african, cu rezerve estimate la
    12,8 miliarde tone. Incheierea acordului intre African Minerals si
    Shandong ar trebui sa puna capat scepticismului care a planat pana
    acum asupra negocierilor, dar si controverselor privind cea mai
    mare companie de pe piata alternativa a bursei de la Londra dupa
    capitalizarea de piata. Descoperirea zacamantului din Sierra Leone
    si comentariile ulterioare facute de Africa Minerals in cursul
    anului 2009 au declansat o crestere de 16 ori a actiunilor
    companiei, desi nu a inceput inca productia. Acordul subliniaza
    interesul ridicat al Chinei pentru resursele Africii. Pe langa
    participatia de 25% in capitalul proiectului, Shandong are dreptul
    sa cumpere 25% din viitoarea productie a minei de fier la valoarea
    de piata, plus o alocatie anuala garantata de minereu la un
    discount de pana la 15%, care va ajunge, cantitativ, pana la 10
    milioane de tone.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe timp de criza, marile companii devin investitii mai atractive decat titlurile de stat

    In timp ce Statele Unite risca sa-si piarda ratingul “AAA” dupa
    o disputa indelungata si crancena la Washington pe tema plafonului
    datoriei de stat, o serie de companii multinationale par pregatite
    sa profite de ratingurile mai bune de care se bucura in raport cu
    emitentii suverani. In mod normal, guvernul este considerat cea mai
    solventa entitate dintr-o tara, datorita sumelor uriase de bani
    incasate din taxe, rezervelor substantiale de valuta si capacitatii
    de a se finanta prin vanzarea de active aflate in proprietatea
    statului. Insa in urma crizei financiare, mai multe guverne se
    confrunta cu riscuri mai mari privind retrogradarea ratingului sau
    intrarea in default (incapacitate de plata), situatia acestora
    fiind, aparent, mai grava decat pentru unele companii private.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro