BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Cine vine în locul Nokia şi pe ce bani

    În cazul Toro este vorba de o investiţie de 20 mil. euro, care va crea peste 100 locuri de muncă, cu un sprijin sub forma ajutorului de stat de aproximativ 8 mil. euro.

    De la începutul anului, “peste 11 investitori” au primit ajutor de stat de 380 mil. euro, a spus premierul, estimând că într-o lună “vom avea încă alte patru capacităţi noi de producţie sau extinderea celor existente – investiţii în jur de 275 mil. euro, care înseamnă peste 2.000 de locuri de muncă”.

    Doi dintre investitorii la care s-a referit premierul Boc sunt producătorul japonez de componente auto Yazaki, furnizor al Ford, care a inaugurat în această săptămână fabrica de la Caracal, unde lucrează deja 580 de angajaţi (investiţie – 2 mil. euro) şi producătorul de anvelope Continental Automotive, care a încheiat cu Guvernul un memorandum ce prevede că va derula în România investiţii suplimentare de 140 mil. euro şi să creeze peste 2.000 de locuri de muncă.

    Guvernul se angajează în schimb, prin memorandum, să “acorde sprijinul legal pentru dezvoltarea investiţiilor de o asemenea amploare în România” şi “să continue politica de mediere în vederea obţinerii la timp a avizelor şi autorizaţiilor necesare dezvoltării investiţiilor, în raport cu autorităţile locale şi cu structurile guvernului central”.

    La rândul său, consilierul Andreea Paul Vass a anunţat că există 21 de cereri de relocare în România a unor afaceri din alte state UE, iar pentru locul lăsat gol de Nokia la Jucu sunt în curs negocieri cu zece investitori.

    În ce priveşte salariile compensatorii ale muncitorilor concediaţi de la Nokia, premierul Emil Boc a precizat că “Guvernul va sprijini, cu tot ceea ce îi va sta în putinţă, inclusiv prin accesarea fondului de ajustare la globalizare, pentru a sprijini pe cei care sunt disponibilizaţi la Nokia, astfel încât să le oferim şansa unei reconversii profesionale şi să îi putem sprijini cu un alt loc de muncă”.

    Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă “se ocupă punctual de fiecare situaţie în parte”, a mai spus Boc, în timp ce Guvernul “a decis să opteze inclusiv pentru soluţia apelului la fondul UE pentru sprijinirea angajaţilor de la Nokia”.

  • Boc: Susţinem investiţiile germane prin toate mijloacele. Ambasadorul german: Reduceţi birocraţia

    Cei doi oficiali au făcut aceste declaraţii miercuri seară, la o recepţie consacrată marcării Zilei unităţii germane. “În plan politic şi economic Germania este un model de urmat, este primul partener comercial al României şi vreau să asigur încă o dată partenerii noştri de soliditatea şi determinarea României de a continua investiţiile germane în România şi de a le susţine prin toate mijloacele posibile “, a spus premierul Emil Boc. El a vorbit despre relaţia puternică dintre cele două state, spunând că “în 1989, căderea Zidului Berlinului a deschis practic drumul spre democraţie, libertate şi demnitate al poporului român şi nu vom uita acel moment, ultimul care a dat, probabil, imboldul necesar”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Baconschi: IMM-uri “perfecţionate şi performante” din Germania doresc să intre pe piaţa din România

    Ministrul Teodor Baconschi face o vizită de două zile în Germania, la invitaţia omologului său, Guido Westerwelle. “În prima zi a vizitei am avut o serie de întâlniri politice”, a spus Baconschi. El a menţionat în acest context întrevederea cu Peter Hinze, secretar de stat în ministerul Economiei şi Tehnologiei şi, totodată, copreşedinte al Consiliului economic româno-german, cu care a trecut în revistă dezvoltarea “foarte promiţătoare” a relaţiilor comerciale bilaterale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România trebuie să treacă peste plecarea Nokia şi să înveţe ceva din acest episod negru pentru economie. Zece învăţături din cel mai mare eşec al investiţiilor

    Plecarea Nokia din România dă peste cap proiecţiile legate de creşterea economică de anul viitor. După ani în care am vorbit doar despre venirea marilor companii străine, plecarea Nokia este un eveniment cu care economia românească nu s-a mai confruntat până acum şi care atinge nu doar prognozele de creştere economică, ci şi exporturile (Nokia era al doilea exportator după Dacia), şomajul la nivel local, veniturile administraţi­ilor locale şi businessul partenerilor locali ai gigantului finlandez. Ce face guvernul pentru ca acest caz să nu se mai repete sau pentru ca efectele plecării unei alte companii mari să fie estompate? Pe lângă clasicele probleme privind infrastructura şi oferirea unui mediu politic stabil, statul se vede nevoit să vină cu soluţii pentru a creşte competitivitatea şi atracţia Ro­mâniei în ochii investitorilor străi­ni într-un mediu economic în care toate ţările se bat pentru a atrage o investiţie cât de mică, iar economiile tinere din Asia au deja avantajul unei forţe de muncă mai ieftine.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce merg bine afacerile francezilor în România: “cultura ne ajută să înţelegem mai rapid unele lucruri”

    “N-avem niciun ecou legat de vreo problemă a unei companii din Hexagon care să o determine să plece din ţară”, spune Bruno Roche, preşedintele Camerei de Comerţ Franceze în România. Asociaţia reuneşte 320 de companii membre, care grupează nume precum Dacia-Renault, Michelin, Orange, BRD – Groupe Société Générale, Cora, Auchan, Carrefour, GDF Suez, Veolia sau Lafarge, şi grupează în total circa 100.000 de angajaţi. “Investitorii francezi se confruntă cu administraţia greoaie, dificultatea de a derula proiecte, lipsa infrastructurii rutiere, dar e rolul comunităţii de afaceri să aibă un dialog pentru a rezolva aceste proiecte”, a mai spus Roche, adăugând că speră ca actuala criză economică să fie o şansă pentru autorităţi de a demara marile proiecte de infrastructură.

    În viziunea şefului CCIFER, România e o destinaţie pe care o recomandă investitorilor în general şi francezilor în special, dat fiind că este a doua piaţă ca mărime din Europa de Est şi a şaptea din UE, e foarte apropiată cultural de Franţa – “ceea ce ne ajută să înţelegem mai rapid unele lucruri” -, dar şi pentru că are o forţă de muncă bine pregătită şi dornică să înveţe. Roche nu a menţionat vreo investiţie franceză în România în perioada următoare, subliniind că singurele demersuri se află la stadiul de intenţie.

    “Grupul Renault reprezintă cel mai bun exemplu că România este un mediu favorabil pentru o afacere de succes. Am plecat de la o uzină şi am construit un întreg lanţ auto: de la design la inginerie, fabricaţie, până la comercializarea de maşini”, spune Jérôme Olive, director general Dacia şi Grup Renault în România, care le recomandă investitorilor francezi să privească şi înspre turism, agricultură, energie şi tehnologia informaţiei.

    În cadrul aniversării a 15 ani de existenţă, CCIFER a acordat premii companiilor cu activitate în România, printre câştigători numărându-se BRD, Medical Tour, Dalkia, Caussade Semences, GDF Suez, Automobile Dacia, Human Respect Solutions şi Parada_Accor.

  • Statul a investit în acest an 17 milioane euro în infrastructura de schi

    Cel mai scump proiect finanţat de stat prin intermediul MDRT în acest an, în valoare de 28,2 milioane de lei, presupune lucrări de amenajare a domeniului schiabil şi a unui lac acumulare, dar şi a unei instalaţii de transport pe cablu în Poiana Braşov. Domeniul schiabil de la Braşov a mai fost finanţat cu 8,5 milioane de lei în 2010 şi 9,5 milioane lei în 2009, iar investiţiile au vizat extinderi de pârtii, lărgiri de intersecţii, construcţii de noi pârtii de schi şi de pârtii de legătură, dar şi lucrări de amenajare a unui lac acumulare în platoul Poiana Ruia, la cota 1.490.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La Marea Neagră bulgărească

    Aproximativ 300.000 de români au ales să meargă vara aceasta în concediu pe litoralul bulgăresc. Pe acest exod al românilor la sud de Dunăre mizează şi un om de afaceri bulgar, care a investit până acum circa 60 de milioane de euro într-un complex cu vile, hotel, centru SPA şi teren de golf, situat la 350 de kilometri distanţă de Bucureşti.

    Cu 7 kilometri înainte să ajungi în oraşul Balcic, un indicator pe care scrie cu litere de-o şchioapă Lighthouse Spa & Golf House te îndeamnă să părăseşti drumul principal şi să mergi la stânga. Porumbul plantat pe marginea drumului îţi dă senzaţia că ai greşit şoseaua şi că la capătul acesteia în niciun caz nu vei găsi un complex de cinci stele aşa cum fusesei anunţat mai devreme.

    Mai departe, după ce intri în complexul propriu-zis, treci la altă impresie, şi anume că te înconjoară un câmp pustiu, însă observi imediat că este de fapt un teren de golf, care de altfel este piesa sa de rezistenţă.

    Dacă până acum a investit 60 de milioane de euro în hotelul de la malul mării, omul de afaceri bulgar George Tchouklev spune că mai are de lucru şi că va mai investi cel puţin încă un milion de euro. Acum complexul se întinde pe 1.200 de hectare, pe care se află teren de golf, cartiere cu vile, un hotel de cinci stele cu spa, dar şi plajă privată. Urmează un beach club, teren de baschet şi un club de echitaţie.

    La începutul lunii august, Tchouklev a inaugurat un SPA de cinci stele în cadrul complexului Lighthouse, în urma unei investiţii de 20 de milioane de euro. Deocamdată mai e de lucru, iar hotelul a adoptat un design mai degrabă minimalist, de la arhitectură până la device-urile folosite în camere, care nu sunt “de firmă”.

    Tchouklev se aşteaptă însă ca până la finalul anului hotelul să aibă venituri de circa 800.000-1 milion de euro, gradul de ocupare mediu vizat fiind de 35-40%.

    Preţurile pleacă de la 60 şi 120 de euro pe noapte şi pot ajunge până la 300 de euro pe noapte în vilele situate la câţiva metri de malul mării. De altfel, din cartierul cu vile, care au fost inaugurate încă de acum trei ani, nu lipsesc maşinile cu număr de România, în special cele înmatriculate în Prahova şi Bucureşti. “România este o piaţă foarte importantă pentru noi. Bucureştiul este mai aproape de Lighthouse decât Sofia, astfel că este normal să fie mai mulţi români”, spune Tchouklev. Şi sunt şi destui români pasionaţi de golf, care vin aici să-şi exerseze sportul preferat sau să facă networking.

    De ce întreg complexul a fost construit în jurul unui teren de golf? Tchouklev, de profesie inginer constructor, a intrat în business în anii ’90, când a început să construiască clădiri rezidenţiale şi spaţii de birouri în capitala bulgărească Sofia. Ulterior, a vândut o parte dintre acestea şi, începând cu noiembrie 2005, a hotărât să investească într-una dintre pasiunile sale mai vechi, golful. De aici a pornit de altfel şi ideea Lighthouse SPA & Golf House, care, asemenea unui puzzle, este construit în jurul terenului de golf cu 18 cupe, care a costat circa 8 milioane de euro şi al cărui design a fost realizat de faimosul jucător Ian Woosnam.

    Aici deja au loc competiţii internaţionale: în august se desfăşoară Academia de Golf Demis Papillion, care se află la a treia ediţie şi care aşteaptă circa 100 de participanţi, dintre care jumătate din România. Papillion este un fost jucător de golf de origine român, care acum este instructor, după ce a fost plecat din România circa 30 de ani. Lighthouse se mândreşte cu el, având în vedere că şi în magazinul cu echipamente specifice acestui sport se află o geantă cu crose semnată cu numele său.

  • Planul de 450 mld. dolari al lui Obama pentru crearea de locuri de muncă (VIDEO)

    Planul cuprinde reduceri fiscale de 70 de miliarde de dolari, un program de creare de locuri de muncă în proiecte publice de 140 de miliarde de dolari, unul de reintegrare a şomerilor, în valoare de 62 miliarde de dolari şi scutiri de impozite de 170 de miliarde de dolari.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Băsescu: Raportul dintre pensionari şi salariaţi este ucigaş, o bombă cu ceas

    “Guvernul a reuşit să echilibreze, cel puţin aparent, finanţele publice. În spatele acestui echilibru aparent să ştiţi că sunt adevarate bombe”, a avertizat şeful statului, repetând că avem 4,9 milioane de pensionari şi 4,2 milioane de oameni care lucrează, iar din cele 4,2 milioane care lucrează, 1,2 milioane sunt salariaţi la stat, “deci trăiesc tot din taxele şi impozitele generate de cei trei milioane care lucrează în industrie şi servicii”.

    Băsescu afirmă că rezolvarea ar sta în creşterea numărului de salariaţi, dar acum condiţiile sunt neprielnice pentru crearea de locuri de muncă. “Privim toţi ce este în jur: nimeni nu mai investeşte decât în aur, în argint, în cupru şi în depozite de ţiţei. Deci nu putem spera că de mâine vor veni investitori să facă investiţii”, a apreciat preşedintele.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Guvernul va deschide în străinătate centre de promovare a afacerilor cu România

    12.00

    Normal
    0

    21

    false
    false
    false

    RO
    X-NONE
    X-NONE

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Tabel Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-priority:99;
    mso-style-qformat:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
    mso-para-margin:0cm;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:11.0pt;
    font-family:”Calibri”,”sans-serif”;
    mso-ascii-font-family:Calibri;
    mso-ascii-theme-font:minor-latin;
    mso-fareast-font-family:”Times New Roman”;
    mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
    mso-hansi-font-family:Calibri;
    mso-hansi-theme-font:minor-latin;
    mso-bidi-font-family:”Times New Roman”;
    mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}

    Premierul Emil Boc a menţionat “Beijing, New Delhi, Istanbul, dar şi Moscova sau Chişinău” drept exemple de oraşe unde vor fi deschise astfel de centre.

    El a cerut “mai multă creativitate din partea celor care se ocupă de promovarea exporturilor româneşti”, cerând diplomaţilor să prezinte “cu onestitate şi profesionalism” eforturile întreprinse de autorităţi în direcţia menţinerii atractivităţii României în rândul investitorilor străini.

    Într-un discurs cu ocazia Zilei Diplomaţiei, Emil Boc le-a spus ambasadorilor şi personalului diplomatic că îşi justifică existenţa în străinătate şi prin capacitatea de a încheia parteneriate, de a oferi soluţii pentru parteneriate pentru investitori români, “pentru că prin asta ajutaţi ţara, ajutaţi contribuabilul român care îşi plăteşte onest impozitele şi taxele, iar fiecare efort al dumneavoastră poate fi decisiv în susţinerea eforturilor economice şi de modernizare a acestei ţări”. Diplomaţii au datoria de a-şi coordona demersurile cu ministerele, pentru identificarea posibilităţilor de atragere a unor finanţări externe pentru proiecte româneşti de anvergură, în special în domeniul infrastructurii, a adăugat Boc.

    Principalele dosare pe care se vor concentra eforturile naţionale în 2011 – 2012 vor fi încheierea aderării la Schengen, gestionarea problematicii Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe Justiţie, negocierile asupra perspectivei financiare 2014 – 2020, aplicarea Strategiei Dunării, menţinerea interesului Uniunii Europene pentru vecinătatea estică şi problematica subsumată regiunii extinse a Mării Negre.

    “Ne aşteptăm ca, în funcţie de deciziile la nivel european din luna septembrie, să fie asigurată aderarea deplină a României la Schengen în cursul anului viitor”, a afirmat premierul, însă “trebuie să fim suficient de convingători, pentru a contrabalansa, eficient, ultimele forme de sensibilităţi şi rezerve subiective sau politice, care se manifestă, încă, în rândul unor parteneri europeni”.

    În privinţa negocierilor asupra următorului cadru financiar multianual al UE, România are interesul menţinerii alocărilor pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, politici esenţiale pentru efortul de recuperare a decalajelor de dezvoltare în raport cu alte state membre şi domenii cu miză majoră pentru mulţi cetăţeni români. “O sarcină complementară eforturilor noastre revine şi diplomaţilor şi reprezentanţilor noştri de la nivelul Comisiei Europene, de la nivelul statelor membre şi de la nivelul Parlamentului European, prin intermediul europarlamentarilor români”, a precizat şeful Guvernului.