BusinessMagazin

Tag: viitor

  • Cum arată una dintre cele mai cunoscute competiţii de tehnologie din lume. Atrage în fiecare an 40.000 de tineri ambiţioşi

    Imagine Cup este una dintre cele mai mari competiţii de tehnologie pentru studenţi din lume, care atrage la start în fiecare an aproape 40.000 de tineri ambiţioşi. Anul acesta, la finala desfăşurată în campusul Microsoft din Redmond, Washington, a participat şi o echipă formată din trei studenţi timişoreni.

    „Ştiţi de ce i se spune lacul Bill?“, întreabă Kathy, o doamnă pe la 50 şi ceva de ani, la finalul celor trei zile de Imagine Cup, delegaţia de jurnalişti internaţionali prezenţi la eveniment, din care făceam şi eu parte. „La începutul companiei, prin anii ‘80, toate lansările aveau loc aici. Şi, la finalul fiecărei prezentări de produs, Bill Gates sărea în lac.“, povesteşte ea.

    Bill Gates nu mai face parte, formal, din familia Microsoft; alte lucruri au rămas la fel, aşa cum este şi competiţia Imagine Cup, ajunsă anul acesta la cea de-a 16-a ediţie.

    Evenimentul organizat de compania care a revoluţionat computerele personale mi-a dat ocazia să înţeleg modul în care generaţiile tinere  indiferent de litera atribuită perioadei în care s-au născut  văd lumea de azi şi ce pot să facă pentru a o îmbunătăţi.

    Una dintre surprizele plăcute de anul acesta a fost prezenţa unei echipe din România, VisionX, formată din trei studenţi de la Universitatea Politehnică din Timişoara. Proiectul timişorenilor constă într-un sistem care detectează anomalii sau boli cu mare acurateţe şi reduce astfel în mod substanţial munca radiologilor. Concret, VisionX analizează radiografiile obişnuite utilizând tehnologii Azure precum Machine Learning sau Azure Functions.

    Ştefan Iarca, Cristian Avramescu şi Bogdan Bogdan au câştigat deja mai multe competiţii de profil, Imagine Cup fiind însă cel mai mare concurs de tehnologie la care au participat până în prezent. „Primul concurs la care am participat a fost Big Idea Challenge, organizat de Microsoft“, povesteşte Ştefan Iarca în interviul acordat exclusiv publicaţiei Business Magazin, în timpul competiţiei. „Apoi am fost la Paris, la Morpheus Cup, un concurs între studenţii români unde am reuşit să câştigăm locul întâi. Am câştigat premiul pentru Best Business la Innovation Labs, competiţia din România, şi am mai fost la câteva concursuri”, descrie el câteva dintre reuşitele de până acum.

    În ceea ce priveşte colaborarea cu Universitatea din Timişoara, aceasta i-a ajutat atât cu transportul la câteva dintre evenimente, cât şi prin mentorat.

    Cei trei sunt colegi din anul I de facultate; s-au strâns încă de atunci şi au început să dezvolte proiecte. „În timp, ne-am unit şi am reuşit să rămânem în aceeaşi formulă până am ajuns să găsim un proiect care să fie câştigător”, a povestit timişoreanul.

    Cei trei au construit o aplicaţie care poate să diagnosticheze în mod automat radiografii pe baza inteligenţei artificiale. „Se uită la radiografie, îţi spune dacă există o anomalie în ea sau nu şi, dacă există, îţi spune exact ce boală o cauzează şi unde e aceasta situată“, explică Ştefan Iarca. El spune că nu a fost o idee pornită de la zero, şi că mai există şi alte proiecte similare: „Ştiam că s-au făcut progrese mari în ceea ce priveşte reţelele neuronale pe detectarea de imagini şi am căutat să dezvoltăm un proiect care să aducă mai mult bine umanităţii. Aşa am ajuns la această idee“.

    Modelul de business e unul bine stabilit, bazat în principal pe vânzarea sistemului către instituţii din sistemul medical. „Începem uşor-uşor, deja avem un partener, colaborăm cu clinici şi am vrea să integrăm astfel sistemul.”

    Şi-au propus să ajungă la cât mai multe colaborări de acest tip pe plan local; ulterior vizează extinderea în Europa, în ţările care au probleme cu numărul de radiologi, precum Germania şi Marea Britanie. „E o parte a modelului de business, de interes pentru noi sunt şi CRO-urile (Clinical Research Organisations – n.red.), ele fac teste clinice pe care noi putem să le automatizăm, dar şi pacientul, care are o radiografie şi poate vrea o a doua opinie pe ea.”

    Proiectele prezente în competiţie au acoperit subiecte extrem de diverse  printre acestea, o metodă de testare a cât de dulce e un ananas fără a preleva o mostră din fruct, realizată de o echipă din Malaezia; perfecţionarea unei aplicaţii pentru cei care nu pot comunica decât prin limbajul semnelor, proiect al unei echipe de moldoveni, precum şi realizarea unui sistem de antrenament pentru pompieri într-un mediu sigur, în realitatea virtuală, al unei echipe din Marea Britanie.

    Mi-a atras atenţia şi Interview Bot, proiect prezentat de o altă echipă britanică: e vorba de un sistem bazat pe inteligenţă artificială ce putea fi folosit de candidaţi pentru a se pregăti în vederea interviurilor de angajare. Mai exact, prin intermediul acestuia, candidaţii primesc imediat un feedback referitor la modul în care au vorbit şi în care şi-au prezentat abilităţile.

    Un eveniment global

    Fiecare echipă înscrisă la începutul anului în competiţie trebuie să treacă printr-o etapă naţională, una regională şi abia ulterior la faza finală găzduită de companie la sediul de lângă Seattle. Din cele 49 de echipe prezente anul acesta la Redmond, juraţii au ales 15 semifinaliste, iar o fază de wild card (locuri acordate suplimentar – n.red.) a desemnat alte trei echipe calificate în penultima fază. Acestea trei au fost alese pe baza voturilor acordate chiar de echipe.

    Cele 18 grupuri calificate în cea de-a doua zi au prezentat proiectele în faţa juriului, iar acesta a desemnat cele trei echipe care au mers în finala desfăşurată în prezenţa lui Satya Nadella în Seattle.

    Pe lângă marele trofeu, în valoare de 100.000 de euro, Microsoft a mai acordat trei premii în valoare de 15.000 de euro, pentru cele mai bune proiecte la categoriile Inteligenţă Artificială, Big Data şi Realitate Mixtă. Câştigătorii au fost desemnaţi SochWare din Nepal (o aplicaţie care ajută fermierii să depisteze boli ale plantelor), Drug Safe din India (soluţie pentru a identifica dacă un medicament e original sau contrafăcut) şi Pengram din Statele Unite (program de realitate virtuală şi augmentată care permite muncitorilor din diferite industrii să experimenteze condiţiile de muncă).

    La final au urcat pe scenă Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, şi Chloe Kim, cea care a câştigat la doar 17 ani medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Phenian.

    Finala a fost una cât se poate de disputată, juraţii fiind alţii decât cei prezenţi la celelalte faze ale competiţiei. Toate cele trei echipe au avut câte trei minute pentru a prezenta proiectul şi au răspuns, apoi, la câte o întrebare din partea fiecărui jurat. Deşi proteza celor de la SmartArm  pe care am văzut-o în funcţiune în primele două zile  nu a mers exact la ultima prezentare, proiectul canadienilor a avut destule elemente ca să îi convingă pe juraţi.

    Ideea acestora are un potenţial uriaş: proteze de braţ care folosesc sisteme de machine learning şi senzori musculari pentru a distinge între mai multe feluri de prindere.

    SmartArm au fost aşadar câştigătorii; grecii de la Italk2Cry s-au clasat pe locul al doilea, podiumul fiind completat de o echipă din Japonia, Mediated Ear. „Pentru noi a fost o şansă să cunoaştem pe cineva afectat şi să lucrăm alături de acea persoană. Am înţeles atunci că vrem să aducem acea bucurie multor oameni care nu îşi permit să plătească costurile de acum, care sunt foarte mari“, a spus Samin Khan, unul dintre cei doi studenţi canadieni.

    Dacă cei de la SmartArm au ridicat cecul de 100.000 de dolari, celelalte două echipe nu au plecat acasă cu mâna goală, pentru că Microsoft a oferit o sumă de bani fiecărui finalist şi credite pentru soluţii Azure în valoare de 30.000 de dolari.

    La finalul competiţiei, în cadrul unei sesiuni de Q&A alături de finalişti, una din principalele teme de discuţie a fost legată de atractivitatea STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică – n.red.) în rândul studenţilor. „STEM nu se referă doar la folosirea tehnologiei, e mai mult un cadru ce poate fi aplicat pentru a rezolva orice problemă. Mai exact,  te ajută să încadrezi problema şi să generezi cele mai bune soluţii“, au explicat celor din public canadienii de la SmartArm.

    Ei au adăugat că în statul nord-american domeniile din STEM sunt puternic susţinute de guvern, astfel că principalul lor obiectiv este realizarea de parteneriate cu guvernul şi autorităţile locale. Pe de altă parte, cei de la Mediated Ear au fost de părere că sistemul educaţional japonez din zona STEM a rămas puţin în urmă faţă de alte state, nefiind suficient de mulţi profesori care să poată preda materiile respective. În încheiere, câştigătorii Imagine Cup 2018 au avut un mesaj simplu pentru studenţii care vor participa la ediţiile următoare: „Dacă aveţi vreun proiect care vă pasionează, oricât de nebunesc ar fi, găsiţi pe cineva care să vă sprijine şi mergeţi cu el până la capăt“.

    Microsoft în era Nadella

    Kathy ne spunea povestea de la început în timp ce ne plimbam în jurul clădirii 1, primul spaţiu de birouri Microsoft construit de Bill Gates. Astăzi, campusul din Redmond, Washington găzduieşte 122 de clădiri. „Atunci când avem un nou angajat, îl trimitem la clădirea numărul 7. E un fel de botez, pentru că lui Bill Gates nu i-a plăcut numărul 7 şi a decis să sară peste el, construind direct clădirea cu numărul 8.“ Kathy, ghidul nostru, lucrează la Microsoft de 18 ani.

    Discutând cu mai mulţi manageri din cadrul Microsoft, am ajuns la concluzia că filosofia companiei s-a schimbat de când Bill Gates i-a predat frâiele lui Satya Nadella. Am auzit de mai multe ori ideea că Nadella recomandă angajaţilor să înveţe prin sistemul de trial & error, în vreme ce Gates era adeptul unui „joc“ ceva mai sigur.

    La campusul din Redmond, de lângă Virginia, lucrează peste 45.000 de oameni. E un complex uriaş, aproape imposibil de navigat fără una dintre sutele de maşini destinate exact acestui scop. Un lucru inedit: sediul din Redmond găzduieşte una dintre cele mai mari parcări subterane din Statele Unite, cu peste 10.000 de locuri.

    Una dintre zonele noi ale complexului, The Commons, e un fel de spaţiu de agrement pentru angajaţi, care include restaurante, magazine de tot felul, un teren sportiv ce poate fi folosit fără niciun cost suplimentar şi chiar instituţii publice precum bănci  totul pentru a simplifica viaţa de zi cu zi a angajaţilor.

    Printre beneficiile oferite de Microsoft angajaţilor se numără şi plata orelor pe care aceştia le petrec făcând voluntariat sau participând le evenimente organizate de ONG-uri. Mai mult, dacă un angajat donează o sumă de bani unei astfel de organizaţii, Microsoft dublează suma în cauză.

    Cea mai importantă lecţie cu care am plecat de la Imagine Cup: viitorul o să fie mult mai bun. Şi nu din punctul de vedere al tehnologiei, pentru că asta ştiam deja, ci pentru că cei mai mulţi studenţi s-au concentrat pe aspectul social.

    E fascinant să vezi cum tineri din Asia se gândesc cum să rezolve problema imigranţilor din Europa. Iar diversitatea din finală, cu trei echipe venite din Canada, Grecia şi Japonia, îmi arată că lucrurile arată bine peste tot în lume. 

  • Viitorul, văzut prin ochii noilor generaţii

    „Ştiţi de ce i se spune lacul Bill?“, întreabă Kathy, o doamnă pe la 50 şi ceva de ani, la finalul celor trei zile de Imagine Cup, delegaţia de jurnalişti internaţionali prezenţi la eveniment, din care făceam şi eu parte. „La începutul companiei, prin anii ‘80, toate lansările aveau loc aici. Şi, la finalul fiecărei prezentări de produs, Bill Gates sărea în lac.“, povesteşte ea.

    Bill Gates nu mai face parte, formal, din familia Microsoft; alte lucruri au rămas la fel, aşa cum este şi competiţia Imagine Cup, ajunsă anul acesta la cea de-a 16-a ediţie.

    Evenimentul organizat de compania care a revoluţionat computerele personale mi-a dat ocazia să înţeleg modul în care generaţiile tinere  indiferent de litera atribuită perioadei în care s-au născut  văd lumea de azi şi ce pot să facă pentru a o îmbunătăţi.

    Una dintre surprizele plăcute de anul acesta a fost prezenţa unei echipe din România, VisionX, formată din trei studenţi de la Universitatea Politehnică din Timişoara. Proiectul timişorenilor constă într-un sistem care detectează anomalii sau boli cu mare acurateţe şi reduce astfel în mod substanţial munca radiologilor. Concret, VisionX analizează radiografiile obişnuite utilizând tehnologii Azure precum Machine Learning sau Azure Functions.

    Ştefan Iarca, Cristian Avramescu şi Bogdan Bogdan au câştigat deja mai multe competiţii de profil, Imagine Cup fiind însă cel mai mare concurs de tehnologie la care au participat până în prezent. „Primul concurs la care am participat a fost Big Idea Challenge, organizat de Microsoft“, povesteşte Ştefan Iarca în interviul acordat exclusiv publicaţiei Business Magazin, în timpul competiţiei. „Apoi am fost la Paris, la Morpheus Cup, un concurs între studenţii români unde am reuşit să câştigăm locul întâi. Am câştigat premiul pentru Best Business la Innovation Labs, competiţia din România, şi am mai fost la câteva concursuri”, descrie el câteva dintre reuşitele de până acum.

    În ceea ce priveşte colaborarea cu Universitatea din Timişoara, aceasta i-a ajutat atât cu transportul la câteva dintre evenimente, cât şi prin mentorat.

    Cei trei sunt colegi din anul I de facultate; s-au strâns încă de atunci şi au început să dezvolte proiecte. „În timp, ne-am unit şi am reuşit să rămânem în aceeaşi formulă până am ajuns să găsim un proiect care să fie câştigător”, a povestit timişoreanul.

    Cei trei au construit o aplicaţie care poate să diagnosticheze în mod automat radiografii pe baza inteligenţei artificiale. „Se uită la radiografie, îţi spune dacă există o anomalie în ea sau nu şi, dacă există, îţi spune exact ce boală o cauzează şi unde e aceasta situată“, explică Ştefan Iarca. El spune că nu a fost o idee pornită de la zero, şi că mai există şi alte proiecte similare: „Ştiam că s-au făcut progrese mari în ceea ce priveşte reţelele neuronale pe detectarea de imagini şi am căutat să dezvoltăm un proiect care să aducă mai mult bine umanităţii. Aşa am ajuns la această idee“.

    Modelul de business e unul bine stabilit, bazat în principal pe vânzarea sistemului către instituţii din sistemul medical. „Începem uşor-uşor, deja avem un partener, colaborăm cu clinici şi am vrea să integrăm astfel sistemul.”

    Şi-au propus să ajungă la cât mai multe colaborări de acest tip pe plan local; ulterior vizează extinderea în Europa, în ţările care au probleme cu numărul de radiologi, precum Germania şi Marea Britanie. „E o parte a modelului de business, de interes pentru noi sunt şi CRO-urile (Clinical Research Organisations – n.red.), ele fac teste clinice pe care noi putem să le automatizăm, dar şi pacientul, care are o radiografie şi poate vrea o a doua opinie pe ea.”

    Proiectele prezente în competiţie au acoperit subiecte extrem de diverse  printre acestea, o metodă de testare a cât de dulce e un ananas fără a preleva o mostră din fruct, realizată de o echipă din Malaezia; perfecţionarea unei aplicaţii pentru cei care nu pot comunica decât prin limbajul semnelor, proiect al unei echipe de moldoveni, precum şi realizarea unui sistem de antrenament pentru pompieri într-un mediu sigur, în realitatea virtuală, al unei echipe din Marea Britanie.

    Mi-a atras atenţia şi Interview Bot, proiect prezentat de o altă echipă britanică: e vorba de un sistem bazat pe inteligenţă artificială ce putea fi folosit de candidaţi pentru a se pregăti în vederea interviurilor de angajare. Mai exact, prin intermediul acestuia, candidaţii primesc imediat un feedback referitor la modul în care au vorbit şi în care şi-au prezentat abilităţile.

    Un eveniment global

    Fiecare echipă înscrisă la începutul anului în competiţie trebuie să treacă printr-o etapă naţională, una regională şi abia ulterior la faza finală găzduită de companie la sediul de lângă Seattle. Din cele 49 de echipe prezente anul acesta la Redmond, juraţii au ales 15 semifinaliste, iar o fază de wild card (locuri acordate suplimentar – n.red.) a desemnat alte trei echipe calificate în penultima fază. Acestea trei au fost alese pe baza voturilor acordate chiar de echipe.

    Cele 18 grupuri calificate în cea de-a doua zi au prezentat proiectele în faţa juriului, iar acesta a desemnat cele trei echipe care au mers în finala desfăşurată în prezenţa lui Satya Nadella în Seattle.

    Pe lângă marele trofeu, în valoare de 100.000 de euro, Microsoft a mai acordat trei premii în valoare de 15.000 de euro, pentru cele mai bune proiecte la categoriile Inteligenţă Artificială, Big Data şi Realitate Mixtă. Câştigătorii au fost desemnaţi SochWare din Nepal (o aplicaţie care ajută fermierii să depisteze boli ale plantelor), Drug Safe din India (soluţie pentru a identifica dacă un medicament e original sau contrafăcut) şi Pengram din Statele Unite (program de realitate virtuală şi augmentată care permite muncitorilor din diferite industrii să experimenteze condiţiile de muncă).

    La final au urcat pe scenă Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, şi Chloe Kim, cea care a câştigat la doar 17 ani medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Phenian.

    Finala a fost una cât se poate de disputată, juraţii fiind alţii decât cei prezenţi la celelalte faze ale competiţiei. Toate cele trei echipe au avut câte trei minute pentru a prezenta proiectul şi au răspuns, apoi, la câte o întrebare din partea fiecărui jurat. Deşi proteza celor de la SmartArm  pe care am văzut-o în funcţiune în primele două zile  nu a mers exact la ultima prezentare, proiectul canadienilor a avut destule elemente ca să îi convingă pe juraţi.

    Ideea acestora are un potenţial uriaş: proteze de braţ care folosesc sisteme de machine learning şi senzori musculari pentru a distinge între mai multe feluri de prindere.

    SmartArm au fost aşadar câştigătorii; grecii de la Italk2Cry s-au clasat pe locul al doilea, podiumul fiind completat de o echipă din Japonia, Mediated Ear. „Pentru noi a fost o şansă să cunoaştem pe cineva afectat şi să lucrăm alături de acea persoană. Am înţeles atunci că vrem să aducem acea bucurie multor oameni care nu îşi permit să plătească costurile de acum, care sunt foarte mari“, a spus Samin Khan, unul dintre cei doi studenţi canadieni.

    Dacă cei de la SmartArm au ridicat cecul de 100.000 de dolari, celelalte două echipe nu au plecat acasă cu mâna goală, pentru că Microsoft a oferit o sumă de bani fiecărui finalist şi credite pentru soluţii Azure în valoare de 30.000 de dolari.

    La finalul competiţiei, în cadrul unei sesiuni de Q&A alături de finalişti, una din principalele teme de discuţie a fost legată de atractivitatea STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică – n.red.) în rândul studenţilor. „STEM nu se referă doar la folosirea tehnologiei, e mai mult un cadru ce poate fi aplicat pentru a rezolva orice problemă. Mai exact,  te ajută să încadrezi problema şi să generezi cele mai bune soluţii“, au explicat celor din public canadienii de la SmartArm.

    Ei au adăugat că în statul nord-american domeniile din STEM sunt puternic susţinute de guvern, astfel că principalul lor obiectiv este realizarea de parteneriate cu guvernul şi autorităţile locale. Pe de altă parte, cei de la Mediated Ear au fost de părere că sistemul educaţional japonez din zona STEM a rămas puţin în urmă faţă de alte state, nefiind suficient de mulţi profesori care să poată preda materiile respective. În încheiere, câştigătorii Imagine Cup 2018 au avut un mesaj simplu pentru studenţii care vor participa la ediţiile următoare: „Dacă aveţi vreun proiect care vă pasionează, oricât de nebunesc ar fi, găsiţi pe cineva care să vă sprijine şi mergeţi cu el până la capăt“.

    Microsoft în era Nadella

    Kathy ne spunea povestea de la început în timp ce ne plimbam în jurul clădirii 1, primul spaţiu de birouri Microsoft construit de Bill Gates. Astăzi, campusul din Redmond, Washington găzduieşte 122 de clădiri. „Atunci când avem un nou angajat, îl trimitem la clădirea numărul 7. E un fel de botez, pentru că lui Bill Gates nu i-a plăcut numărul 7 şi a decis să sară peste el, construind direct clădirea cu numărul 8.“ Kathy, ghidul nostru, lucrează la Microsoft de 18 ani.

    Discutând cu mai mulţi manageri din cadrul Microsoft, am ajuns la concluzia că filosofia companiei s-a schimbat de când Bill Gates i-a predat frâiele lui Satya Nadella. Am auzit de mai multe ori ideea că Nadella recomandă angajaţilor să înveţe prin sistemul de trial & error, în vreme ce Gates era adeptul unui „joc“ ceva mai sigur.

    La campusul din Redmond, de lângă Virginia, lucrează peste 45.000 de oameni. E un complex uriaş, aproape imposibil de navigat fără una dintre sutele de maşini destinate exact acestui scop. Un lucru inedit: sediul din Redmond găzduieşte una dintre cele mai mari parcări subterane din Statele Unite, cu peste 10.000 de locuri.

    Una dintre zonele noi ale complexului, The Commons, e un fel de spaţiu de agrement pentru angajaţi, care include restaurante, magazine de tot felul, un teren sportiv ce poate fi folosit fără niciun cost suplimentar şi chiar instituţii publice precum bănci  totul pentru a simplifica viaţa de zi cu zi a angajaţilor.

    Printre beneficiile oferite de Microsoft angajaţilor se numără şi plata orelor pe care aceştia le petrec făcând voluntariat sau participând le evenimente organizate de ONG-uri. Mai mult, dacă un angajat donează o sumă de bani unei astfel de organizaţii, Microsoft dublează suma în cauză.

    Cea mai importantă lecţie cu care am plecat de la Imagine Cup: viitorul o să fie mult mai bun. Şi nu din punctul de vedere al tehnologiei, pentru că asta ştiam deja, ci pentru că cei mai mulţi studenţi s-au concentrat pe aspectul social.

    E fascinant să vezi cum tineri din Asia se gândesc cum să rezolve problema imigranţilor din Europa. Iar diversitatea din finală, cu trei echipe venite din Canada, Grecia şi Japonia, îmi arată că lucrurile arată bine peste tot în lume. 

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 6 august 2018

    COVER STORY: Capitalismul ucide căsătoria?

    Statisticile arată că numărul anual al căsătoriilor a scăzut în România cu peste 50.000 în ultimii 30 de ani. În acelaşi interval de timp, vârsta medie la care se căsătoresc tinerii a crescut cu peste şase ani. De ce nu mai vor românii să se căsătorească şi care sunt consecinţele acestui fenomen?

    EVENIMENT: Viitorul, văzut prin ochii noilor generaţii

    BURSĂ: Cum s-a “topit” oferta ALRO Slatina

    BANKING: Faţă în faţă cu strategia…

    RESURSE UMANE: CV vs. personalitate
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Reacţia Poliţiei Rutiere după ce purtătorul de cuvânt le-a transmis românilor să NU mai apeleze la poliţie dacă au probleme

    „Cu privire la mesajul postat pe pagina de socializare a Poliţiei Române de către colegul nostru Ovidiu Munteanu, vă aducem la cunoştinţă faptul că Brigada Rutiera nu achiesează la cele transmise, mesajul fiind unul strict personal. Brigada Rutieră vă asigură că este şi va rămâne în slujba cetăţeanului, indiferent de situaţie”, au precizat reprezentanţii Brigăzii Rutiere.

    Precizările vin după ce, în cursul zilei de marţi, purtătorul de cuvânt al Brigăzii Rutiere a scris pe pagina de Facebook a Poliţiei Române că toţi cei care jignesc poliţiştii să nu mai apeleze la ei când au probleme, ci la „popi sau vecini”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertisment apocaliptic: România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi din cauza automatizării

    România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.

    Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
    La iniţiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o reţea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; reţeaua vrea să adordeze şi să rezolve probleme locale dar şi globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Reţeaua are peste 7.000 de membri şi huburi în 376 de oraşe din 156 de ţări, inclusiv în România. 

    Future Makers, sprijinit de organizaţiile Global Shapers şi Social Innovation Solutions, este un program educaţional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluţii concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregăteşte. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie şi estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.

    „Proiectele valide vor fi selectate de un juriu care are ca rol nu doar selectarea celor mai bune proiecte, ci şi susţinerea viitoare a acestora cu sfaturi şi conexiuni”, spune Oana Ţoiu, curator al comunităţii Global Shapers din Bucureşti şi fondator al Social Innovation Solutions.
    În juriul competiţiei se află coordonatorul global de la Forumului Economic Mondial al reţelei Global Shapers, Jaak Mikkel, care până recent a deţinut funcţia de CEO al Coca-Cola HBC România, Sergiu Neguţ, angel investor, Mihai Toader Pasti, cofondator al EfdeN, şi Sorina Câmpean, coordonarea parteneriatelor pentru antreprenoriat la Oxford.

    Timp de mai multe luni (iulie-octombrie) echipele selectate vor trece printr-o perioadă de incubare, iar astfel tinerii antreprenori vor avea parte de întâlniri cu antreprenorii din domeniul lor de interes, sesiuni de mentorat, cursuri despre tendinţele viitorului, bazate pe rapoartele Forumului Economic Mondial, traininguri despre cum se obţine accesul la investiţii, despre managementul financiar sau cel al resurselor umane. În această perioadă, start-up-urile vor putea finisa ideile şi proiectele astfel încât la final să poată prezenta proiectul juriului. Marele premiu va fi de 5.000 de euro, apoi vor mai fi acordate alte cinci premii de câte 2.500 de euro, iar un alt premiu de 2.500 de euro va fi acordat pe baza votului public.

    Competiţia este dedicată celor care au spirit antreprenorial, însă Oana Ţoiu consideră că această calitate este vitală nu doar pentru cei care vor să îşi dezvolte o afacere, „ci şi pentru multe dintre carierele viitorului, care se vor baza din ce în ce mai puţin pe procese prestabilite, căci acestea vor putea adesea să fie automatizate, şi din ce în ce mai mult pe spirit de iniţiativă, capacitatea de a lucra între domenii, de a reacţiona rapid şi a include feedbackul din piaţă, de a gestiona relaţii umane sau capacitatea de a învăţa şi a reînvăţa continu”.

    În 2018, 71 de milioane de tineri cu vârste de până în 24 de ani nu sunt încadraţi în piaţa muncii, reprezentând un record istoric mondial conform International Labour Organization (ILO). În acelaşi timp, peste 50% din populaţia globului are sub 30 de ani, un alt record istoric al raportului între generaţii dominat de tineri. Iar aceasta însemnă că o mare majoritate a populaţiei globului trebuie pregătită altfel pentru provocările din piaţa muncii viitorului.

    Odată cu avansul tehnologiei şi al automatizării proceselor de muncă, tot mai multe slujbe vor fi îndeplinite de roboţi, iar astfel oamenii vor fi nevoiţi să se reprofileze. Un raport al producătorului Dell Technologies arată că 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate. Pentru ca tinerii să fie pregătiţi pentru oportunităţile viitorului, este necesar ca şi sistemul de învăţământ să se schimbe, să se adapteze la nevoile pieţei. Totuşi, „România acum nu face asta ca ţară, nu discutăm despre cum ne poziţionăm faţă de schimbările tehnologice şi sociale şi nici ce strategie are România, în condiţiile în care alte ţări au miniştri ai inteligenţei artificiale sau ai strategiilor digitale”, explică Ţoiu.

    Ea consideră că tinerii se vor pregăti singuri, prin accesul la internet, la cursuri şi că este nevoie ca tot mai multe programe precum Future Makers să apară la orizont pentru a face faţă schimbărilor. „Sistemul educaţional românesc este, în mare parte, în continuare construit pentru trecut. Puţini dintre absolvenţii actuali şi cei din promoţiile următoare sunt cu adevărat pregătiţi pentru o lume globalizată, în care noile tehnologii şi cooperarea între domenii şi discipline probabil vor face parte din ADN-ul multor joburi”, spune Oana Ţoiu.

    Ea crede că provocările tinerilor vor consta în decalajul ce poate apărea între tinerii români şi cei din alte ţări. „Tinerii români care rămân în ţară au parte de o dublă provocare: una, de a se conecta la noile modele de business, de a plasa produse şi servicii pe pieţe regionale şi internaţionale, dar şi de a identifica, susţine şi dezvolta noi generaţii de tineri care să înţeleagă noua lume tehnologică în care intrăm şi să îşi dorească să facă parte din ea.”


    O altă iniţiativă a organizaţiei pe care Oana Ţoiu o conduce şi care adresează problemele sociale este Social Impact Award, un program prezent deja în 20 de ţări din Europa, Africa şi Asia. Programul se adresează tinerilor care vor să producă o schimbare în societate şi îi susţine printr-o perioadă de incubare până în toamnă, vizite în afaceri sociale şi conectare cu tineri care au devenit deja antreprenori sociali. Premiile constau în prezenţa la conferinţe internaţionale în Africa de Sud şi Georgia şi investiţii de 5.000 de euro ca să îşi dezvolte ideea. 

  • #roMânia Generaţia UITATĂ ACASĂ. Viitorul scris de părinţii care ÎŞI ABANDONEAZĂ copiii: A ales asistentul maternal în locul mamei

    Conform Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, în 2017, aproape 95.000 de copii aveau părinţii plecaţi la muncă în străinătate, adică cu 10.000 mai mulţi faţă de anul 2010, când erau 84.084. Dintre aceştia,  peste 17.400 de copii au ambii părinţi plecaţi peste hotare şi 64.701, un singur părinte plecat.

    Doar că la fel ca şi în cazul oamenilor plecaţi, datele oficiale sunt dublate de realitate.

    “Datele obţinute de la Inspectoratele Şcolare Judeţene, indicând un număr de 212.352 de copii cu părinţii plecaţi în străinătate, arată că statisticile având ca sursă Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului surprind doar o parte din dimensiunea reală a fenomenului. Adăugând, la cifrele furnizate de Inspectoratele Şcolare Judeţene, atât copiii de vârstă antepreşcolară şi preşcolară, cât şi copiii neînscrişi la şcoală (ori cei aflaţi în abandon şcolar) estimăm că numărul total al copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate se ridică la aproximativ 250.000 la nivel naţional”, arată datele de la Asociaţia Salvaţi Copiii.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Îngheţata, aşa cum a fost şi va fi

    Intitulată Scoop: A Wonderful Ice Cream World, expoziţia le dezvăluie celor interesaţi istoria de 400 de ani a îngheţatei, scrie CNN. O parte din spaţiul în care se desfăşoară evenimentul este dedicat aromelor acestui desert de-a lungul a patru secole, pe care vizitatorii le pot simţi ei înşişi atunci când se apropie de nişte panouri speciale instalate pe pereţi, aflând astfel despre îngheţata cu aromă de iasomie din 1695, cea de rodie din 1750 şi cea de castravete din 1885.
    Se poate admira şi o colecţie de instrumente şi vase folosite la prepararea şi servirea îngheţatei, unele datând de pe la începutul secolului al XIX-lea, când îngheţata era un desert doar pentru cei bogaţi, căci jumătate de kilogram costa în banii de azi 66 de dolari, după cum afirmă colecţionarii de tot ce ţine de acest domeniu. Printre cele mai spectaculoase astfel de exponate se numără nişte forme menite să dea un aspect frumos preparatului, cum ar fi una care aminteşte de un ananas. Se păstrează şi cupe de sticlă folosite de vânzătorii stradali pentru servitul îngheţatei către mase, odată ce acest produs a devenit accesibil. Istoria îngheţatei este însoţită şi de opere de artă semnate, unele dintre ele, de Andy Warhol, precum şi de cărţi poştale britanice care o au ca subiect.
    Viitorul, conform expoziţiei organizate de compania britanică specializată în deserturi din gelatină în forme arhitecturale şi evenimente culinare Bompass & Parr, îl reprezintă produse cum ar fi îngheţata de vanilie sub formă de vapori ce poate fi inhalată, îngheţata acidulată ori una care poate fi mâncată fără probleme pe întuneric datorită fosforescenţei sale.

  • Jocul video de care n-a auzit nimeni care a îmbogăţit trei adolescenţi

    Jocul s-a dovedit a avea un succes fulminant. Doar în prima zi de la lansare, în jur de 75,000 de oameni se jucau Jailbreak, potrivit Business Insider. De aceea, Jailbreak este estimat că va genera venituri de şapte cifre în acest an, iar Balfanz a declarat că a câştigat deja destui bani încât să-şi acopere costurile de şcolarizare la Duke University pentru următorii patru ani.

    Roblox este o platformă gratuită care încurajează pe oricine să creeze jocuri pentru comunitatea de jucători (majoritatea copii).  Roblox a creat o nouă generaţie de antreprenori, jocul dând posibilitatea utilizatori săi să programeze şi să-şi vândă propriile jocuri şi obiecte în cadrul acestuia. 

    Recent, compania a ţinut o conferinţă la care a invitat dezvoltatorii de pe platformă şi a anunţat că se aşteaptă să plătească 30 milioane de dolari dezvoltatorilor în acest an. Un tânăr programator se pare că este pe cale să câştige 3 milioane de dolari, iar alţi doi sunt pe cale să câştige câte 2 milioane de dolari fiecare.

    Roblox are acum 56 de milioane de utilizatori pe lună, cu un milion mai mult decât Minecraft. Utilizatorii folosesc o monedă virtuală numită Robux pentru a cumpăra obiecte virtuale. De exemplu, în jocul “Jailbreak” poţi să cumperi un casetofon pentru maşină sau poţi achiziţiona un VIP pass pentru a obţine anumite privilegii.

    Bineînţeles, Roblox vinde Robux pentru bani reali, iar atunci când un utilizator cheltuieşte Robux într-un joc, dezvoltatorul acelui joc primeşte o parte.

    „Este o piaţă liberă care funcţionează remarcabil de bine”, spune CEO-ul Roblox, David Baszucki. Conform spuselor sale, unii dezvoltatori ajung până la 50.000 de dolari pe lună.

    Astfel jocul devine o mică afacere pentru dezvoltatori, însă nu trebuie să fii un geniu al programării pentru a putea face bani cu Roblox. De exemplu, Balfanz a externalizat anumite proiecte către alţi profesionişti – sound design, crearea interfeţei sau desenul personajelor.

    Un exemplu în acest sens este Vivian Arellano, o artistă de 17 ani din Texas, care a câştigat 1000 de dolari datorită Roblox în ultimele luni, contribuind la crearea mai multor jocuri.

    De asemenea, în 2015, Business Insider prezenta povestea unui tânăr de 17 ani care a făcut 100.000 de dolari în 2 ani prin intermediul Rolbox.

  • Se împarte lumea: Australia şi Marea Britanie vor institui un acord de liber schimb

    Ministrul britanic de Externe, Jeremy Hunt, a susţinut prima sa întâlnire bilaterală după ce a preluat funcţia la începutul lunii iulie.

    Acesta a declarat că a discutat cu omologul său australian un viitor acord de liber schimb în timpul vizitei acesteia în Marea Britanie, care a avut loc în oraşul Edinburgh.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când vine următoarea criză? Experţii Saxo Bank spun că în 2019 sau 2020. „Sunt 100% sigur că va fi o criză mai mare decât precedenta”

    „Dobânzile cresc, costul capitalului, în special în dolari, creşte mult, există şi risc geopolitic – prin urmare avem tot cocktailul pentru o criză”, crede Christopher Dembik, şeful echipei de analiză macroeconomică al băncii de investiţii Saxo Bank. Dembik a sosit în România pentru a prezenta câteva dintre posibilele evoluţii ale pieţelor din întreaga lume pentru investitorii Saxo Bank.

    El lucrează pentru grupul cu origini daneze din 2014, iar din 2016 ocupă rolul actual, din care analizează politicile monetare şi dezvoltările macroeconomice globale. În 2015 a câştigat premiul Thomson Reuters StarMine Awards pentru cele mai bune previziuni macroeconomice pentru Franţa şi este totodată autorul „Celor mai mari dezbateri economice contemporane”, volum apărut în 2016. El publică des analize despre economiile franceză şi poloneză.

    Din punctul lui de vedere, riscul unei crize financiare este inerent, iar datele Saxo Bank arată că aceasta s-ar putea întâmpla în anul 2019 sau 2020. Dembik crede şi că, în contextul în care toate guvernele sunt mai mult sau mai puţin protecţioniste, naţionaliste, există posibilitatea ca la alegerile europene de anul viitor să existe riscul unei majorităţi eurosceptice, lucru pe care îl percepe extrem de negativ.  „Este un cocktail negativ pentru economia globală, de aceea sunt foarte pesimist şi cred că oamenii precum Macron, care au vrut să reformeze, să crească bunăstarea cetăţenilor, vor avea parte de un eşec”, previzionează analistul, originar din Franţa.

    „Sunt 100% sigur că va fi o criză mai mare decât precedenta”, crede Dembik. Ce este de făcut, în acest context? Analistul de la Saxo Bank oferă sfaturile pe care le împărtăşeşte de obicei şi clienţilor companiei pe care o reprezintă: „Când există o perioadă proastă pe piaţă, o recesiune, doar trei opţiuni sunt sigure: aurul este sigur, companiile din domeniul consumului, care performează destul de bine în perioade de criză − este evident, în continuare se cumpără alimente, iar ultima opţiune sunt banii.”

    Când vine următoarea criză? Experţii Saxo Bank spun că în 2019 sau 2020. „Sunt 100% sigur că va fi o criză mai mare decât precedenta”