BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • BNR: Accelerarea ratei de inflaţie, în special pe segmentul mărfurilor alimentare, va duce la diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei şi a veniturilor disponibile

    ♦ Persoanele cu venituri mai mici alocă o proporţie mai ridicată din cheltuieli către nevoile de bază, astfel vor fi afectate puternic ♦ Depozitele la vedere au crescut cu 25% în martie 2022 faţă de martie 2021, în timp ce depozitele la termen au scăzut cu 14% ♦ Economisirea în valută accelerează pe fondul creşterii gradului de incertitudine cauzat de conflictul din Ucraina.

    BNR avertizează că populaţia se va confrunta cu o diminuare a puterii de cumpărare şi a veniturilor disponibile, ceea ce va pune presiune asupra capacităţii de a acoperi datoriile. Persoanele cu venituri mai mici vor fi cel mai afectate de accelerarea ratei de inflaţie, mai ales pe segmentul mărfurilor alimentare, potrivit raportului BNR asupra stabilităţii financiare iunie 2022.

    „Accelerarea ratei de inflaţie, în special pe segmentul mărfurilor alimentare, va duce la diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei şi a veniturilor disponibile, punând presiune asupra capacităţii de a acoperi serviciul datoriei pentru persoanele care au contract de credit. Suplimentar, persoanele cu venituri mai mici alocă o proporţie mai ridicată din cheltuieli către nevoile de bază, astfel, acestea vor fi afectate mai puternic“, se mai arată în raportul BNR.

    Gospodările din România au cea mai ridicată pondere a cheltuielilor cu alimente şi băuturi alcoolice din Uniunea Europeană, circa 25,2% faţă de 15% media UE, cât şi una dintre cele mai ridicate ponderi alocate bău­turilor alcoolice şi tutunului, de 5,5%.

    Avuţia netă a populaţiei a continuat să se majoreze într-un ritm robust în cursul anului 2021, în creştere cu 10%. Activele imobiliare au contribuit în mare parte la creştere, acestea fiind susţinute de evoluţia robustă a preţurilor imobiliare, alături de creşterea fondului de locuinţe, conform BNR.

    Rata de creştere a activelor financiare a încetinit faţă de valoarea înregistrată în trimestrul trei din 2020 de 34%, la 3% la finalul anului 2021. De asemenea, depozitele la vedere au crescut cu 25% în martie 2022, faţă de martie 2021, în timp ce depozitele la termen au scăzut cu 14%, iar economisirea în valută a început să accelereze, ceea ce indică o preferinţă ridicată pentru activele cu un grad de lichiditate crescut, pe fondul creşterii gradului de incertitudine cauzat de conflictul din Ucraina.

    Ponderea cheltuielilor cu locuinţa se situează sub media UE, circa 25% faţă de 32%, din care cheltuielile cu apă, electricitate şi gaze reprezintă 5,1% din cheltuielile de consum. Cu toate acestea, la finalul anului 2020, 24% din gospodările cu venituri mici întâmpinau dificultăţi în a-şi încălzi locuinţa, comparative cu doar 6% din gospodările cu venituri medii şi ridicate.

    „Este important de menţionat că faţă de finalul anului 2020, momentul collectării statisticilor, preţul gazelor naturale s-a majorat cu 85% (date la aprilie 2022, conform indicilor de preţ de consum), respectiv 18% pentru electricitate. Astfel, este de aşteptat ca ponderea populaţiei ce se confruntă cu dificultăţi să se majoreze”, se mai arată în raportul BNR.

    Deşi plafonarea preţurilor la energie este o măsură utilă pentru a proteja veniturile populaţiei pe termen scurt, eforturile autorităţilor ar trebui îndreptate preponderent înspre dezvoltarea de noi surse de energie regenerabilă şi înspre a diminua dependenţa de importuri energetice, având în vedere inclusive spaţiul fiscal limitat, dar şi nevoia de transformare structurală a economiei, conform BNR.

     

  • ANAF: 63 de români au obţinut venituri de 131 mil.euro din criptomonede în 2016-2021; aproape 50 mil.euro au fost omise de la declarare

    Inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, din cadrul ANAF, au verificat veniturile obţinute în perioada 2016-2021 din tranzacţionarea criptomonedelor prin intermediul unor platforme descentralizate, precum Binance, KuCoin, Maiar, BitMart, FTX  şi au indentificat venituri de peste 131 milioane euro obţinute de 63 de cetăţeni români, din care 48,6 milioane euro au fost omise de la declarare, parţial sau integral.

    Până în prezent, pentru recuperarea obligaţiilor fiscale nedeclarate ANAF a emis decizii de impunere pentru o sumă totală de circa 2,10 milioane euro.

    De asemenea, instituţia a identificat circa 15 milioane euro obţinute din tranzacţionarea criptomonedelor care au fost declarate integral, pentru care au fost achitate impozitul pe venit şi contribuţiile sociale aferente.

    Inspectorii antifraudă fiscală vor continua să verifice veniturile obţinute din activităţi specifice acestui sector, precum minarea sau tranzacţionarea criptomonedelor sau tokenurilor non-fungibile, pentru asigurarea creşterii gradului de fiscalizare şi a conformării voluntare în rândul tuturor categoriilor de contribuabili.

    Direcţia Generală Antifraudă Fiscală recomandă tuturor celor care desfăşoară sau intenţionează să înceapă o astfel de activitate, să se asigure că declară şi achită toate obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat.

     

  • Beata Javorcik, economista şefă a BERD: Deşi în general nivelul de digitalizare este în strânsă legătură cu nivelul veniturilor, digitalizarea României nu a ţinut pasul cu creşterea veniturilor

    Digitalizarea este în strânsă legătură cu nivelul de venituri, dar în România cei doi indicatori nu sunt foarte bine corelaţi. În ciuda faptului că veniturile au crescut considerabil în ultimii ani, nivelul de digitalizare din ţară nu a ţinut pasul cu creşterea veniturilor.

    „Digitalizarea este în strânsă legătură cu nivelul de venituri. Veţi vedea însă că România se descurcă mai puţin bine la digitalizare, raportat la nivelul veniturilor. Lumea nu stă pe loc şi ţările, chiar şi economiile avansate, au crescut nivelul de digitalizare. Ţările cu venituri medii au realizat cel mai mare progres la acest capitol între 2015 şi 2020”, a spus Beata Javorcik, economista şefă a Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), în cadrul unui eveniment organizat la Bucureşti de BERD şi Camera de Comerţ Română pentru Diversitate (Romanian Diversity Chamber of Commerce).

    Cumpărăturile online sunt un indicator bun pentru a arată competenţele digitale. Lipsa acestor competenţe a fost, în cele mai multe cazuri, mai importantă decât îngrijorările privind securitatea plăţilor online, a mai spus Beata Javorcik

    „Este izbitoare diferenţa dintre gospodăriile cu venituri diferite în ceea ce priveşte frecvenţa cumpărăturilor online.  Chiar dacă toată lumea cumpără din ce în ce mai mult online, oamenii mai săraci cumpără mai puţin. Ţările fac progrese în digitalizare, dar nu uniform.”

     

  • UiPath se alătură valului de concedieri din SUA şi plănuieşte să renunţe la 5% din angajaţi. Majoritatea ar putea părăsi compania până la finele lunii iulie

    • Compania îşi reiterează estimările optimiste surprinse în raportul la T1 şi îşi actualizează în sus prognozele privind veniturile operaţionale non-GAAP

     

    Pe 24 iunie, boardul de directori al UiPath (simbol bursier PATH), primul unicorn românesc ajuns la Wall Street, a aprobat o serie de măsuri de restructurare care vizează gestionarea cheltuielilor operaţionale. Măsurile sunt aşteptate să includă o reducere de circa 5% a forţei de muncă la nivel global, care ajungea la aproximativ 4.200 de angajaţi pe 30 aprilie 2022, adică la finele lui T1/2022, conform calendarului american de raportări financiare.

    Aşadar, numărul de angajaţi care ar putea părăsi în curând UiPath ajunge la aproximativ 210. Majoritatea concedierilor vor avea loc până la sfârşitul celui de al doilea trimestru al anului fiscal 2023 (aprilie-iulie), reiese dintr-un raport publicat la Securities and Exchange Commission (SEC – autoritatea de reglementare a burselor americane).

    „Reducerea forţei de muncă are ca ţel simplificarea abordării pieţei, începând cu o aliniere despre care credem că va rezulta într-o mai bună segmentare a pieţei, în vânzări mai ridicate, urmare de rezultate şi experienţe mai bune pentru clienţi. Compania estimează că va suporta o serie de cheltuieli de restructurare de circa 15 milioane de dolari, ele fiind legate preponderent de indemnizaţia de concediere a angajaţilor şi beneficiile de compensare, cât şi de taxele contractuale”, se arată în documentul de la SEC.

    Compania şi-a actualizat estimările lansate pe 1 iunie cu ocazia publicării rezultatelor la T1/2023, reiterându-şi astfel veniturile recurente anualizate (ARR) şi pierderea operaţională non-GAAP (generally accepted accounting principles) pentru T2/2023, trimestru ce se încheie pe 31 iulie 2022, încercând astfel să accentueze optimismul generat de recentul raport financiar.

    În consecinţă, societatea se aşteaptă la venituri de 229-231 milioane de dolari, ARR de circa 1,04 miliarde de dolari pe 31 iulie 2022 şi o pierdere operaţională non-GAAP de 55-60 de milioane de dolari pentru anul fiscal 2023. Veniturile exerciţiului financiar sunt cuprinse între 1,085 şi 1,09 miliarde de dolari.

    Acţiunile PATH creşteau cu 1,5% la startul şedinţei de tranzacţionare de astăzi.

  • Acţiunile UiPath, raliu de 16% pe bursă după ce compania a raportat o creştere de 50% a veniturilor recurente anualizate

    UiPath (simbol bursier PATH), cel mai valoros startup de IT pornit din România, a înregistrat ieri un plus de 16,7% pe bursa din New York , după ce compania a raportat o creştere a veniturilor recurente anualizate (ARR) de 50% la 977,1 milioane de dolari, conform SeekingAlpha.

    ARR net a ajuns, între timp, la 51,8 milioane de dolari, iar rata netă de retenţie a dolarului a urcat cu 138%. Veniturile companiei au atins 245,1 milioane de dolari, plus 32% în februarie-aprilie, adică T1/2022 pe baza calendarului de raportări din Statele Unite.

    Potrivit standardelor americane GAAP (generally accepted accounting principles) marja brută a fost de 82%, marja brută non-GAAP fiind de 85%.

    Cash-ul, echivalentul de cash şi titlurile tranzacţionabile au ajuns la 1,8 miliarde de dolari pe 30 aprilie 2022. Totodată, profitul net per acţiune (EPS) non-GAAP a fost de minus 0,03 dolari, peste aşteptările analiştilor.

    Societatea estimează venituri cuprinse între 229 de milioane de dolari şi 231 de milioane în T2/2022, în contextul în care media prognozelor se situa în jurul sumei de 229,5 milioane de dolari.

    În prezent, părerile privind acţiunile PATH sunt împărţite, existând analişti care recomandă compania investitorilor pe fondul scăderilor din ultima perioadă, cât şi participanţi la piaţă care mai degrabă ar evita firma de IT.

    La ora publicării ştirii, acţiunile PATH urcau în premarket cu 1,3%. Dinamica de la IPO-ul realizat în aprilie anul trecut este de minus 73%. Capitalizarea societăţii depăşeşte 10 miliarde de dolari.

     

  • ANAF scoate tunurile grele: Încep controalele masive la persoanele fizice. Cine sunt primii vizaţi

    Numeroase persoane fizice, care îşi desfăşoară activitatea în domenii diferite, au primit, în ultimele luni, avize de verificare a situaţiei fiscale personale, scriu Alex Slujitoru, Director, Băncilă Diaconu şi Asociaţii şi Stela Andrei, Partener Asociat, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY.

    Cum ANAF are în plan mai multe proiecte de digitalizare şi îmbunătăţire a conformării, inclusiv în domeniul schimbului de informaţii sau folosirea informaţiilor de la terţi, noua tendinţă nu este decât o acţiune firească. Aşadar, ce ar trebui să ştie cei ce au primit sau vor primi avizul?
    În primul rând, nu te speria dacă nu te afli în situaţia de a fi ascuns veniturile obţinute şi de a nu-ţi fi plătit obligaţiile fiscale, arată articolul.. Dacă primeşti un asemenea aviz de verificare, nu înseamnă automat că Fiscul te consideră necinstit sau că te suspectează de vreun prejudiciu adus statului. Avizul este semnul că analiza de risc efectuată de organul fiscal (procedură netransparentă şi care nu poate fi contestată) a identificat diferenţe între veniturile estimate şi cele declarate. Diferenţa trebuie să fie de minim 10%, dar nu mai puţin de 50.000 lei între veniturile estimate de ANAF şi veniturile declarate de tine în perioada impozabilă.
    În al doilea rând, verificarea situaţiei fiscale personale poate viza orice persoană fizică, nu numai persoanele ce deţin o avere considerabilă, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu ceva timp. Atunci, ANAF a întocmit o listă cu câteva mii de nume, a selectat câteva sute şi a verificat câteva zeci.
    În al treilea rând, trebuie înţeles că scopul verificării nu este acela de a pedepsi contribuabilul pentru orice neconcordanţă sau greşeală (care bineînţeles că poate exista, nemaivorbind că, spre exemplu, mulţi contribuabili nu ştiu că trebuie să declare la ANAF inclusiv veniturile obţinute din şi în străinătate), ci de a creşte gradul de conformare, de a colecta sumele datorate de contribuabili bugetului de stat şi de a avea o imagine corectă asupra ponderii impozitului pe venit în buget şi a categoriilor de contribuabili care îl achită.
    Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că procedura verificării situaţiei fiscale personale nu este una facilă, dimpotrivă – mai ales din cauza dificultăţii completării în detaliu a declaraţiei de patrimoniu şi de venituri şi, mai ales, de a proba cu documente justificative informaţiile din cadrul acesteia (de exemplu, cu extrase de cont conţinând tranzacţiile zilnice atât din România, cât şi din străinătate / achiziţii cu o valoare mai mare de 15.000 lei etc). Însă, odată ce informaţiile sunt adunate, ordonate şi coroborate de documente-suport, contribuabilul va şti dacă datorează sau nu impozit suplimentar pe veniturile obţinute sau va afla dacă Fiscul a avut şi alte informaţii primite de la terţi, care au fost potenţial omise în procesul de declarare.
    În final, reamintim tuturor contribuabililor că amnistia fiscală cu privire la debitele cu scadenţe anterioare datei de 31 martie 2020 este încă aplicabilă, ea presupunând achitarea debitelor principale în scopul anulării accesoriilor aferente. Astfel, de amnistie pot beneficia atât contribuabilii care, până la 30 iunie 2022, vor declara şi plăti impozit pe venit suplimentar de plată (dacă au sub-declarat anterior), cât şi cei pentru care va începe o verificare a situaţiei fiscale personale până la 30 iunie 2022, indiferent de momentul finalizării ei.
     

  • Primăria Capitalei vrea să crească numărul locurilor de parcare din administrare de la 12.000 la 30.000 şi să ajungă la venituri de 1 milion de lei pe zi din parcările publice

    Numărul locurilor de parcare din administrarea Companiei Municipale Parking urmează să crească de la 12.000 la 30.000 în 2022, iar Primăria Capitalei are în plan creşterea veniturilor din parcări. Planul vine în contextul în care bugetul PMB merge în prezent numai pe subvenţii şi salarii, nu şi spre investiţii.

    Dacă în prezent veniturile PMB din parcări sunt de circa 20 de milioane de lei pe an, primăria vrea să ajungă la 1 milion de lei pe zi – adică să încaseze în mai puţin de o lună, cât încasa înainte timp de un an întreg.

    “În această săptămână am reuşit să facem primul pas pentru creşterea veniturilor oraşului. A fost aprobat planul de investiţii pentru modernizarea sistemului de administrare al parcărilor din Bucureşti. Punem la lucru una din cele mai de preţ resurse de care dispune Bucureştiul, dar nevalorificată până acum: locurile de parcare. Obiectivul: Un milion de lei/zi – ca sursă de venituri din utilizarea parcărilor din Bucureşti”, a spus Stelian Bujduveanu, viceprimarul Capitalei.

    Bucureştiul este printre puţinele oraşe mari din România unde locurile de parcare de pe bulevarde mai sunt gratuite. Pe de altă parte, peste tot în Europa s-au construit numeroase parcări subterane pentru a elibera străzile de maşini, în timp ce în Bucureşti în 30 de ani s-au construit doar două astfel de parcări.

    Dincolo de trasarea de noi linii pe asfalt, PMB are în plan digitalizarea locurilor de parcare,  blocarea accesului autovehiculelor pe trotuare.

    “În parcări publice, doar prin acces controlat: fie prin sisteme cu bariere, fie prin sisteme de monitorizare video“, a spus Stelian Bujduveanu.

  • Marjă de profit net de aproape 50% pentru austriecii de la BCR. Banca declara profit de 477 mil. lei în T1/2022 plus 12%, la venituri operaţionale de peste 1 mld. lei.

    ► Portofoliul de credite acordate de BCR a crescut cu 14% în T1 faţă de T1/2021, la 50,2 mld. lei ► Activele BCR au trecut de 89,7 mld. lei după o creştere cu 7,6% faţă de nivelul din primul trimestru din 2021.

    Grupul BCR, care include a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a obţinut în primul trimestru (T1) din 2022 un profit net de 477,5 mil. lei (96,5 mil. euro), în creştere cu 12,5% faţă de câştigul din primele trei luni din 2021, în condiţiile creşterii creditării şi a veniturilor.

    „În vremuri incerte, oamenii au nevoie de sprijin real, în timp real. Vom continua să avem un rol activ împreună cu clienţii noştri, să-i ascultăm şi să îi susţinem, iar împreună să învăţăm să clădim rezilienţa. Rămânem dedicaţi misiunii noastre, de a accelera un nou mod de a ne dezvolta, prin care aducem valoare pe termen lung şi construim prosperitate pentru România. Vorbim despre relevanţă, rezilienţă şi reciprocitate. Pentru că bankingul este despre clienţii care cred în ei şi în investiţii pentru viitor, este despre oameni“, a declarat Sergiu Manea, CEO al BCR.

    Rezultatul operaţional al BCR s-a îmbunătăţit cu 20,8% până la 588,5 mil. lei în T1/2022, de la 487,1 mil. lei în T1/2021, pe fondul unor venituri operaţionale mai mari, parţial compensate de cheltuieli operaţionale mai ridicate.

    BCR a raportat pentru primele trei luni din 2022 un venit  operaţional  de peste 1 mld. lei, după o creştere cu 20%, determinată de toate componentele principale de venituri.

    Venitul net din dobânzi a crescut cu 11% până la 659,2 mil. lei  în T1/2022,  determinat de un volum mai mare de business atât pe segmentul de clienţi retail, cât şi pe cel de corporate, împreună cu dobânzi mai mari pe piaţa monetară. Veniturile din dobânzi sunt cea mai importantă sursă de încasări pentru o bancă, iar la BCR acestea reprezintă peste 60% din totalul veniturilor operaţionale.

    Venitul net din comisioane a crescut cu 24% până la 226,2 mil. lei în T1/2022, determinat de un venit din comisioane mai mare pe toate categoriile de comisioane. Pe palierul rezultatului net din tranzacţionare se observă o creştere spectaculoasă, cu 86,5% până la 149 mil. lei, datorită unei activităţi de tranzacţionare mai crescute şi, de asemenea, amplificat de un număr mai mare de tranzacţii de schimb valutar determinate de contextul geopolitic actual.

    În ceea ce priveşte cheltuielile administrative generale, BCR indică valoarea de 471,8 mil. lei, în creştere cu 19,2% în comparaţie cu valoarea din T1/2021, determinat în principal de contribuţia anuală mai mare la Fondul de garantare a depozitelor în 2022, de costurile legate de IT, utilităţi, cât şi de costurile sezoniere de marketing mai mari.

    Astfel, raportul cost-venituri a rămas stabil la 44,5% în T1/2022, faţă de 44,8% în T1/2021.

    Portofoliul total de credite acordate de BCR a crescut cu 14% în primele trei luni din 2022 faţă de nivelul din intervalul ianuarie – martie 2021, până la aproape 50,2 mld. lei, susţinut atât de segmentul retail, cât şi de cel corporate. Comparativ cu nivelul din decembrie 2021, soldul creditelor avea în T1/2022 un avans de doar 4,8%, în condiţiile în care creditarea retail a avansat cu 2,2% faţă de decembrie 2021, până la 27,5 mld. lei, iar cea corporate a urcat cu 7,5%, până la 22,3 mld. lei.

    BCR susţine că a acordat în T1/2022 credite noi în valoare de 2,4 mld. lei către per­soane fizice (credite ipotecare şi de con­sum) şi microîntreprinderi. În acelaşi timp, BCR a aprobat credite noi corporate în val­oare de 2,8 mld. lei în T1/2022.

    Pe palierul creditelor retail noi pentru persoane fizice şi microîntreprinderi, BCR a înregistrat o creştere cu 23% an pe an, la 2,4 mld. lei, pe fondul unor vânzări de credite ipotecare mai mari cu 39% şi de credite de nevoi personale mai ridicate cu 35% an pe an. Stocul de credite ipotecare acordate în moneda locală s-a majorat cu 17,5% an pe an, în timp ce stocul de credite de consum (inclusiv carduri de credit şi descoperit de cont) a crescut cu 11,1% an pe an la data de 31 martie 2022.

    Acordarea creditelor ipotecare Casa Mea a crescut numeric cu 60% în T1/2022 faţă de T1/2021, cu o creştere în volum de 97%. Creditul ipotecar verde Casa Mea NaturA a ajuns să reprezinte 40% din volumul de credite ipotecare nou-acordate de BCR in luna martie 2022.

    În activitatea de creditare corporate, BCR (doar banca) a aprobat credite noi pentru companii în valoare de 2,8 mld. lei în T1/2022, în creştere cu 166% an pe an, dintre care un sfert sunt destinate investiţiilor. A fost înregistrat un avans record de 20,9% an pe an al stocului de finanţări corporate, datorită creşterilor semnificative pe segmentele companii mari, IMM şi sector public.

    Peste 1.500 de companii care creează peste 190.000 de locuri de muncă au fost finanţate astfel, după cum a transmis banca.

    Stocul de finanţări acordate sectorului IMM a fost în creştere cu 12,1% an pe an la 31 martie 2022. În ultimii doi ani, în cadrul programului IMM Invest, au fost aprobate peste 4.500 de credite în valoare totală de peste 3 mld. lei.

    Portofoliul total de finanţări acordate clienţilor BCR Leasing a crescut cu 15% in T1/2022, comparativ cu T1/2021, până la 2,9 mld. lei.

    Creşterea creditării a antrenat şi ascensiunea activelor BCR în primele trei luni din 2022, până la 89,7 mld. lei, cu 7,6% peste nivelul din T1/2021. Faţă de nivelul de la finalul anului 2021 activele au scăzut uşor, cu 0,5%.

    În ceea ce priveşte rata creditelor neperformante, nivelul a scăzut în martie 2022 la 3,7%, faţă de 3,9% în decembrie 2021. ìAceastă evoluţie reflectă o acumulare scăzută de noi credite neperformante, un trend pozitiv al recuperărilor şi al creditelor redevenite performante pe ambele segmente retail şi corporate, precum şi creşterea  soldului de credite acordate clienţilor. În acelaşi timp, gradul de acoperire cu provizioane al creditelor neperformante s-a situat la nivelul de 143,0% în martie 2022“.

    Rezultatul net din deprecierea instrumentelor financiare a înregistrat o alocare de provizion de 47,3 mil. lei în T1/2022, comparativ cu o eliberare de provizion de 34,7 mil. lei în T1/2021. Acest rezultat a constat în principal din provizioane colective înregistrate pentru portofoliul de credite performante, în timp ce eliberările de provizioane determinate de recuperări pe ambele segmente, retail şi corporate, au compensat în totalitate alocările pentru noi credite neperformante, potrivit explicaţiilor transmise de BCR.

    Rata de solvabilitate a BCR (doar banca) în conformitate cu reglementările privind cerinţele de capital (CRR), s-a situat la nivelul de 19,8% în februarie 2022, semnificativ peste cerinţele BNR. De asemenea, rata capitalului de 1ang 1Ă2 de 19,93% (grup BCR) în decembrie 2021 reflectă clar puternicele poziţii de capital şi finanţare ale BCR.

    Depozitele atrase de BCR de la clienţi au ajuns în primele trei luni din 2022 până peste 70,7 mld. lei, după o creştere de 7,3% faţă de nivelul din acelaşi interval din 2021. Însă, comparativ cu soldul din decembrie 2021 s-a înregistrat în primul trimestru din acest an o scădere cu 2,4% determinată de uşoare reduceri atât pe depozitele retail (-2,5% faţă de 31 decembrie 2021, până la 45 mld. lei), pe fondul unor retrageri de numerar determinate de contextul geopolitic actual, cât şi pe depozitele corporate (-1,2% faţă de 31 decembrie 2021, până la 23,7 mld. lei).

     

    Erste Group, proprietarul BCR: profit net de 449 mil. euro în T1/2022, plus 26% an/an

    Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a încheiat T1/2022 cu un profit net atribuibil proprietarilor societăţii mamă de 448,8 mil. euro, în creştere cu 26,3% faţă de T1/2021, în timp ce veniturile operaţionale s-au majorat cu 11,3%, la 2,03 mld. euro, potrivit raportului trimestrial publicat vineri de Erste. „Erste Group a început anul 2022 foarte bine, în ciuda noilor provocări, înregistrând un profit net de 448,8 mil. euro pentru primul trimestru, pe fondul unei performanţe operaţionale puternice pe toate pieţele principale“, spune Bernhard Spalt, CEO Erste Group. La 31 martie 2022, activele totale ale grupului se cifrau la 325,6 mld. euro, în creştere cu 6,78% an/an şi cu 5,9% faţă de 31 decembrie 2021. Totodată, profitul operaţional al grupului a marcat o creştere de 10,4% faţă de T1/2021, la 801 mil. euro. Venitul net din dobânzi a crescut cu 18,7% în termeni anuali, la 1,39 mld. euro, în timp ce venitul net din taxe şi comisioane s-a majorat cu 13,9%, până la 615 mil. euro.   Cristina Bellu

    „În vremuri marcate de provocări geopolitice şi macroeconomice grave, economiile Europei Centrale şi-au dovedit rezilienţa până acum, lucru valabil şi pentru modelul de business al Erste, focusat pe economia reală“, adaugă Stefan Dˆrfler, CFO of Erste Group.

     

     

     

     

     

  • Vivre Deco, pierderi nete de 85 mil. lei în 2021, de la un profit de 7,4 mil. lei în 2020. Venituri din exploatare de 250 mil. lei, în scădere cu 17%

    Retailerul online de mobilă şi decoraţiuni Vivre Deco, cu două emisiuni de obligaţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti, a anunţat pierderi nete de 84,8 milioane de lei în 2021, de la un profit net de 7,4 milioane de lei în anul precedent, potrivit raportului financiar anual publicat la BVB.

    Veniturile din exploatare ale companiei au ajuns anul trecut la 250 de milioane de lei, în scădere cu 16,7% faţă de 2020, iar EBITDA (câştiguri înainte de impozite, taxe, depreciere şi amortizare) a fost de minus 72,7 milioane de lei, de la un plus de 15,5 milioane de lei în 2020. Compania estimează că totalul veniturilor din exploatare va atinge 196,6 milioane de lei în 2022, în scădere cu aproximativ 20%

    „Grupul înregistrează o pierdere de 84,8 milioane lei pentru anul financiar încheiat la 31 decembrie 2021, la această dată datoriile curente sunt mai mari decât activele curente cu 40,1 milioane lei si datoriile totale sunt mai mari decât activele totale cu 65,7 milioane lei”, se arată în raportul auditorului EY.

    Compania de consultanţă şi audit continuă prin a argumenta că, în condiţiile actuale, capacitatea Vivre a-şi continua activitatea depinde de abilitatea sa de a genera suficiente profituri viitoare, de negocierile cu noi potenţiali investitori pentru obţinere de fonduri şi de suportul continuu al acţionarilor şi creditorilor.

    „Managementul grupului nu ne-a putut furniza suficiente probe de audit privind estimările utilizate în proiecţiile de fluxuri de numerar pentru anul următor pentru a demonstra cum se acoperă necesarul de intrări de numerar în următoarele 12 luni. Aceste aspecte indică existenţa unor incertitudini semnificative care pot indica îndoieli semnificative în legătură cu capacitatea Grupului de a-si continua activitatea în viitorul apropiat şi prin urmare, capacitatea sa de a-şi valorifica activele şi plăti datoriile în cursul normal al activităţii.”

    Având în vedere existenţa unor multiple incertitudini semnificative pentru determinarea continuităţii activităţii grupului, pe baza informaţiilor disponibile la data respectivului raport, EY scrie că nu a putut să determine în ce măsură este adecvată utilizarea principiului continuităţii în întocmirea situaţiilor financiare consolidate pentru anul 2021. Auditorul conchide prin a spune faptul că situaţiile financiare consolidat pentru anul trecut nu includ niciun fel de ajustare care ar putea rezulta din aceste incertitudini.

     

    Alte informaţii din raportul financiar al Vivre

     

    • La capitolul „active”, societatea a suferit un declin de 48,7% la 36,7 milioane de lei, înregistrând un minus de 65,6 milioane de lei în ceea ce priveşte capitalurile proprii, de la plus 19,1 milioane de lei în data de 31 decembrie 2020.

     

    • Datoriile pe termen scurt au coborât cu 16,6% la 77,4 milioane de lei. Totuşi, datoriile pe termen lung au crescut cu 208%, de la 16,8 milioane de lei la 51,7 milioane de lei.

     

    Printre măsurile luate de conducere şi acţionari în anul 2022 până în prezent se numără:

     

    • extinderea valabilităţii liniei de credit cu un plafon de 5 milioane EUR astfel: suma de 4 milioane EUR extinsa ca linie de credit până în septembrie 2022, urmând ca o nouă prelungire după aceasta dată să facă obiectul unei noi analize de către banca si conversia sumei de 1 milion de EUR în împrumut pe termen scurt cu termen de rambursare în baza unui acord de eşalonare până în martie 2023.

     

    • Neogen SA a investit in Vivre Deco S.A., conform hotărârii AGA din februarie 2022 suma de 1,500,000 euro (echivalent a 7.419.300 lei) prin emisiunea a 27.191 acţiuni, astfel capitalurile proprii au fost crescute cu: 271.910 lei aport la capitalul social şi 7.147.390 lei prima de emisiune.

     

    • Neogen SA a acordat in Aprilie 2022 un împrumut de 1 milion euro către Vivre Deco S.A., împrumutul are o dobândă de 9% pa, este scadent in 07.04.2023 si nu este garantat. Creditorul Neogen SA si-a rezervat dreptul, nu si obligaţia, conform voinţei sale unilaterale de conversie a împrumutului în acţiuni.

     

  • Orange România a avut venituri totale de 384 de milioane de euro în primul trimestru din 2022, perioadă în care grupul a oferit servicii mobile către 10,5 milioane de clienţi. „Primul trimestru din 2022 a fost marcat de o creştere a veniturilor totale din servicii pentru companii”

    Orange, liderul pieţei locale de telecom, a înregistrat în primul trimestru din acest an o cifră de afaceri consolidată (care cuprinde Orange România, Orange Romania Communications şi Orange Money) în valoare de 384 de milioane de euro, arată un comunicat transmis de reprezentanţii companiei. În primul trimestru din 2022, grupul Orange România a oferit servicii mobile către 10,5 milioane de clienţi, servicii fixe în bandă largă către 1,32 milioane de clienţi, iar servicii de televiziune prin cablu şi satelit către 1,5 milioane de clienţi.

    „În pofida provocărilor, rezultatele sunt pozitive (…). Cele două mari milestones pentru noi, schimbarea numelui operatorului Telekom Romania Communications în Orange Romania Communications şi finalizarea tranziţiei sale către brandul Orange, încununate de prima ofertă comună de servicii fix-mobil pentru toţi clienţii Orange, au fost dublate de alte realizări importante. Printre acestea se află furnizarea accesului la conectivitate către noi clienţi, fructificarea de către Orange Business Services a dinamismului zonei de IT&C, cât şi interactivitatea şi accesibilitatea serviciilor digitale, segment mult apreciat de utilizatori”, a spus Liudmila Climoc, CEO al Orange România.

    De asemenea, primul trimestru al anului 2022 a fost marcat de o creştere a veniturilor totale din servicii pentru companii faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, continuând tendinţa ultimilor ani, au mai transmis reprezentanţii grupului Orange. Segmentul IT&C rămâne cel mai dinamic, cu creşteri în zona de securitate cibernetică şi Cloud. De asemenea, la nivelul ultimelor trei luni, veniturile din servicii mobile au fost în creştere.

    „Intens poate fi cuvântul care descrie cel mai bine aceste prime trei luni ale lui 2022, un trimestru în care eforturile noastre au fost îndreptate şi mai puternic către clienţi, într-o tornadă operaţională provocată de contextul socio-economic dificil şi de criza politico-militară şi umanitară dată de războiul din Ucraina. (…) În cel mai scurt timp, ne-am mobilizat şi am venit în sprijinul tuturor celor afectaţi de criza din Ucraina cu soluţii urgente pentru a-i ajuta să comunice uşor cu cei apropiaţi şi să aibă acces rapid la informaţie, demonstrând, astfel, solidaritatea noastră faţă de poporul ucrainean”, a adăugat Liudmila Climoc.

    Pe parcursul primului trimestru al anului 2022, peste 11.000 de locuitori din 50 de localităţi din mediul rural au primit acces la conectivitate 4G, procentul de acoperire fiind de 98,38% din populaţie, în timp ce 89 de noi localităţi din mediul urban şi rural s-au bucurat de avantajele reţelei 4G+, procentul de acoperire atingând 72,48% din populaţie.

    În ceea ce priveşte reţeaua 5G, aceasta este disponibilă în prezent clienţilor din 17 oraşe. Tot în primul trimestru al anului în curs, capacităţile 5G au fost testate în premieră în laboratorul 5G Orange din România, unde a fost realizat primul apel de date ce foloseşte nativ doar infrastructura 5G, respectiv reţeaua de tip StandAlone (5G SA), ceea ce permite uRLLC (Ultra-Reliable Low Latency Communications), oferind latenţă de sub 5ms şi capacitate mare de transfer a datelor în partiţii dedicate ale reţelei 5G, potrivit reprezentanţilor Orange.

    În ceea ce priveşte abonamentul 100% digital YOXO, în primul trimestru al acestui an, baza de clienţi a crescut de aproape trei ori mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.