Tag: Turcia

  • Turcii cumpără una dintre „bijuteriile coroanei”: Armata Turciei vrea să cumpere British Steel

    Principalul jucător care s-a avântat în cursa pentru achiziţia British Steel este un grup de investiţii turc deţinut de fondul de pensii al Armatei Turciei, condus de un fost general, potrivit Financial Times.

    Ataer Holding, un vehicul de investiţii deţinut în întregime de Fondul de Pensii al Forţelor Armate din Turcia, este în negocieri avansate cu guvernul britanic asupra aspectelor financiare ale unei preluări a gigantului British Steel – care a intrat forţat în lichidare în luna mai.

    Fondul de pensii, cunoscut drept Oyak, este condus de Mehmet Tas, un fost general de armată, iar AGA-ul din luna mai a fost desfăşurat în prezenţa ministrului Apărării şi a şefului forţelor terestre.

    Fondul este complementar pensiilor pe care le primesc ofiţerii din a doua cea mai mare armată a NATO şi oferă împrumuturi ieftine şi ipotecare pentru cei 360.000 de membri.

    Oyak are puterea financiară necesară pentru a investi în nevoile disperate ale British Steel, mândria de altă dată a oţelului engelezesc.

    Fondat în 1961, fondul a devenit unul dintre cele mai mari conglomerate din ţară  rivalizând cu imperii deţinute de familii precum Koc sau Sabanci, care au dominat businessul din Turcia în ultimele decenii.

    Veniturile fondurilor s-au ridicat la 9,8 miliarde dolari anul trecut, când a avut active de 19,3 miliarde dolari în portofoliu.

    Spre deosebire de majoritatea schemelor de plată ale fondurilor de pensii, plăţile către membri nu sunt fixate, ceea ce oferă o flexibilitate financiară mai ridicată.

    Oyak are investiţii în ciment, agricultură, active miniere, energie precum şi un join venture cu producătorul auto Renault.

    Grupul cu care va anunţa guvernul britanic că vrea să continue negocierele va primi drept exclusiv de negociere şi va avea la dispoziţie câteva săptămâni pentru a-şi efectua procedurile de due diligence.

    Al doilea cel mai mare producător de oţel din Marea Britanie are nevoie de ajutor financiar pentru a ieşi din insolvenţă şi de a evita reduceri de personal de ordinul miilor de oameni.

     

     

     

     

  • Mark Esper: Orice incursiune a Turciei în nordul Siriei este „inacceptabilă”, o vom preveni

    “În mod cert credem că orice acţiune unilaterală a acestora (Turcia) ar fi inacceptabilă”, a spus Esper reporterilor care călătoresc cu el în Japonia.

    „Ceea ce vom face este să prevenim incursiunile unilaterale care ar afecta, din nou, aceste interese reciproce … Statele Unite, Turcia şi FDS împărtăşesc în ceea ce priveşte nordul Siriei”, a adăugat Esper.

    Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat luni că Ankara va lansa o operaţiune militară în nordul Siriei, regiune controlată de forţele kurde.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump transmite că nu a luat momentan o decizie privind sancţiunile împotriva Turciei

    „Este o situaţie foarte, foarte dificilă, din mai multe motive”, a declarat Donald Trump.

    „Ne gândim. Vom vedea ce vom face. Nu am anunţat nimic momentan”, a adăugat preşedintele american.

    Primele componente S-400 au fost livrate în Turcia la 12 iulie. Ultimele livrări pentru sistemele de apărare aeriană S-400 vor fi efectuate din Rusia în Turcia până în aprilie 2020.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scriitorul brazilian Paulo Coelho, cenzurat în Turcia

    În traducerea în limba engleză, din originalul în portugheză, lansat în 2003, există paragraful următor: “A mers la un internet cafe şi a descoperit că originea kurzilor este în Kurdistan, o ţară non-existentă, divizată în prezent între Turcia şi Irak”.

    În turcă, fraza a fost scurtată şi modificată, astfel: “A găsit pe internet că aceşti kurzi trăiau în Orientul Mijlociu”.

    Ediţia în limba turcă ce conţine fraza modificată a fost tipărită deja de 38 de ori din 2004 până în prezent.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scenariul economic de coşmar care se conturează în faţa Turcia va arunca ţara într-o criză de nivelul Venezuelei

    Preşedintele Recep Tayyip Erdogan riscă să împingă Turcia spre un colaps economic iminent, similar cu cel din ţările latine conduse autoritar de populişti, potrivit gigantului britanic de investiţii Ashmore Group, citat de Bloomberg.

    În timp ce Turcia are o economie mai diversificată decât Venezuela, care depinde de petrol, ţara condusă de Erdogan urmează aceeaşi reţetă de politici economice riscante care o vor ruina, notează managerul britanic de active cu un portofoliu de 85 miliarde dolari.

    Controlul capitalului, naţionalizarea şi alte politici care împiedică sectorul privat să îşi apere dreptul la proprietate în contextul în care condiţiile macroeconomice se deteriorează par a fi următorii paşi spre care se îndreaptă Turcia dacă va continua în direcţia actuală, consideră Jan Dehn, şeful cercetării în cadrul Ashmore.

    Raportul a venit după ce preşedintele turc Erdogan a răvăşit pieţele săptămâna aceasta, îndepărtându-ş pe guverntorul Murat Cetinkaya de la banca centrală.

    „Problema este că revenirea la politici bune va avea din start cu cost politic ridicat. Cu cât amână mai mult, cu atât mai mare costul, de aceea politicienii care pornesc pe această cale îşi schimbă doar foarte rar cursul şi ajung aproape întotdeauna în criză”, adaugă Dehn.

    Oficialii din Turcia au spus de mai multe ori că nu au planuri de a impune controlul capitalului şi spun că aderă la principiile pieţei libere.

    În continuare, Dehn crede că politicile economie proaste vor începe să îşi ceară costul politic. În locul unor decizii pentru a repara problemele structurale din economie, guvernul va decide să atace simptomele problemei, precum inflaţia, încetinirea creşterii economice, o monedă slabă şi încetinirea investiţilor. Între timp, adevăratele probleme rămân ignorate şi se înrăutăţesc.

    Printre problemele care se vor înrăutăţi se numără politici monetare proaste, intervenţionism ridicat, dobânzi scăzute şi relaţii externe gestionate slab. Guvernul va încerca să învinovăţească alte grupuri în loc să îşi asume greşelile, pentru că funcţionează din punct de vedere politic, însă această abordare îi îngrijorează şi mai mult mai investitori şi pe oamenii de afaceri, consideră şeful echipei de cercetare.

    În contextul în care perspectivele continuă să se deterioreze, Dehn crede că investitorii şi businessurile vor începe să ia măsuri pentru a-şi proteja averile, ceea ce va rezulta în exituri de capital şi scăderea investiţiilor. Apoi, guvernul va începe să învinovăţească sectorul privat pentru performanţa economică slabă a ţării, luând măsuri pentru a-i împiedica să-şi scoată banii din ţară, urmând controlul de capital şi naţionalizarea. Pentru a încheia caracterizarea drumului pe care a intrat Turcia, Ashmore conchide că astfel se ajunge la lipsa de finanţare, lipsa creşterii economice, lipsa perspectivelor pozitive şi începutul crizei.

     

  • Fantomele războiului cipriot încep din nou să bântuie

    Ciprioţii greci iau decizia ca pe o nouă provocare turcească în contextul în care Ankara trimite vapoare cu instalaţii de foraj marin escortate de nave militare în apele Ciprului, sfidând Uniunea Europeană şi SUA şi socotind că are dreptul să exploateze uriaşele rezerve de gaze naturale descoperite acolo. Deocamdată, Turcia este dependentă de gazele naturale cumpărate din Rusia.
    Aşa-zisul stat cipriot turcesc Republica Turcă a Ciprului de Nord a comandat un studiu pentru a stabili cine sunt proprietarii din Varosha, care a fost staţiunea turistică principală a insulei înainte de a fi abandonată şi izolată în urma ocupării nordului insulei de către armata turcă în 1974. Decizia a fost anunţată pe 18 iunie, după ce mai multe state din Uniunea Europeană şi-au arătat intenţia de a acţiona contra Turciei pentru activităţile de forare pe care le consideră ilegale în apele Ciprului. Turcia are două nave specializate în activităţi de forare care desfăşoară operaţiuni acolo. Ciprul spune că explorarea are loc în ape în care deţine drepturi economice exclusive şi că activităţile Turciei îi încalcă suveranitatea.
    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a făcut clar că „nimeni nu ne poate împiedica să protejăm drepturile ciprioţilor turci în estul Mediteranei“. Armata Turciei, care a capturat nordul Ciprului după o lovitură de stat nereuşită orchestrată de naţionaliştii ciprioţi şi de regimul militar care conducea atunci Grecia, a ţinut Varosha închisă şi nelocuită după ce locuitorii vorbitori de limbă greacă au abandonat staţiunea, aflată lângă portul istoric Famagusta.
    „A sosit timpul să facem un pas hotărât pentru Varosha“, a declarat Kudret Ozersay, ministrul de externe al guvernului autodeclarat al Ciprului de Nord, entitate recunoscută ca stat doar de Turcia. Ciprul de Nord are în ochii Uniunii Europene statutul de teritoriu ocupat.
    Ziarul proguvernamental turc Daily Sabah scrie că planul este de a redeschide Varosha pentru  repopulare. Oraşul, în care clădirile de apartamente, vilele, un magazin de blănuri şi un dealer Alfa Romeo sunt ascunse parţial de iederă, ar putea fi o ţintă pentru investiţii la scară largă dacă noul conflict cipriot este rezolvat paşnic. Însă tensiunile se agravează.
    Varosha a avut o populaţie de aproximativ 39.000 de persoane, care au fugit ajutaţi de militari britanici în 1974 când armata turcă a invadat insula. Oraşul a fost golit cu câteva ore înainte ca militarii turci să ajungă acolo. Oamenii se temeau că vor fi masacraţi. De atunci, acolo nu au acces decât soldaţii turci. Clădirile au fost jefuite. Oraşul este acum protejat de o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU din 1984 care prevede că aşezarea goală poate fi repopulată numai de locuitorii săi originari, notează eKathimerini.
    Famagusta, oraşul-port din care  Varosha făcea parte în vremurile de pace, a reuşit să evite soarta staţiunii închise. În timpul războiului dintre nord şi sud, grecii au fugit, zona a fost bombardată, au murit oameni, inclusiv turişti, dar oraşul a rămas deschis. În 2015, noul ales lider al Ciprului de Nord, Mustafa Akinci, a propus deschiderea Varoshei dacă i se permite redeschiderea portului pentru comerţul internaţional şi a aeroportului Ercan pentru zboruri directe. De când şi-a declarat unilateral independenţa în 1983, Ciprul de Nord este sub un embargo comercial, de transport şi cultural internaţional. Famagusta este cel mai important port al insulei şi ar putea deveni important şi în noul conflict dintre Cipru şi Turcia.
    Potrivit presei turce, Ankara va stabili baze navale şi aeriene în Ciprul de Nord pentru a garanta securitatea în estul Mării Mediterane. Mutarea urmează unei vizite în Ciprul de Nord a unei echipe a armatei turce care a purtat discuţii cu oficiali diplomaţi şi militari din nordul insulei, potrivit agenţiei de presă Demirören. S-a convenit că operaţiunile de foraj ale Turciei în regiune fac necesară consolidarea prezenţei turce, în special în ceea ce priveşte aprovizionarea şi garantarea siguranţei navelor de război turceşti.
    Decizia comună a guvernelor Turciei şi al Republicii Turce a Ciprului de Nord vine în urma controverselor legate de descoperirea şi exploatarea unor vaste rezerve de gaze naturale în largul coastelor insulei. La începutul lunii iunie, Grecia, Cipru şi Israel au făcut o înţelegere prin care urmează să construiască o conductă pentru resursele de gaze naturale din largul coastei de sud. Conducta EastMed, despre care se estimează că va produce un profit de 9 miliarde de dolari în decurs de 18 ani, va furniza gaze din regiune mai multor ţări din Europa. Guvernul de la Ankara este nemulţumit că a fost exclus dintr-o astfel de afacere de sub nasul său şi şi-a trimis propriile nave de foraj în apele de pe coasta de est a Ciprului pentru a explora alte rezerve de gaze naturale.
    De asemenea, Ankara a autorizat efectuarea de lucrări pentru stabilirea unui port maritim fie în Famagusta, fie în Iskele, ambele oraşe fiind aflate în partea de est a Ciprului. Pentru Famagusta sunt propuse modernizarea portului şi construirea unei baze navale. Investiţiile în renovarea Maraşului pentru ca staţiunea să poată funcţiona în paralel cu portul sunt estimate la 10 miliarde de dolari.
    Aceste măsuri, a declarat ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, sunt luate pentru a „consolida bunăstarea şi stabilitatea Mediteranei de Est şi a Ciprului prin împărţirea resurselor din jurul Ciprului şi a Mediteranei. Ne dorim doar un singur lucru: garantarea drepturilor poporului cipriot turc“.
    Turcia a lansat joi cel de-al doilea vas de foraj care va opera lângă Cipru, în preajma Peninsulei Karpas, informează publicaţia turcă proguvernamentală Daily Sabah. Operaţiunile de foraj vor începe în iulie. Nava, Yavuz, are de 229 de metri, a forat în apele mai multor ţări, printre care Kenya, Tanzania şi Malaysia, şi este deservită de un personal de 150 de oameni, dintre care 53% sunt cetăţeni turci. Numărul va creşte la 180 când activitatea va atinge maximul.
    Primul vas de foraj, Fatih, a început deja să caute gaze şi petrol în apele situate în ceea ce Turcia consideră a fi platoul său continental, la aproximativ 40 de mile marine de  oraşul cipriot Paphos. Perimetrul este însă disputat cu guvernul oficial al Ciprului, care spune că este în zona economică exclusivă (ZEE). Versiunea turcă este că guvernul ciprioţilor greci a declarat unilateral regiunea ca fiind în ZEE. Manevrele navei au determinat Nicosia să emită mandate internaţionale de arestare pentru membrii echipajului navei Fatih, deşi este puţin probabil ca administraţia cipriotă greacă să încerce să aresteze personalul sau ca alte ţări să ia în serios mandatele. Turcia ar riposta. Erdogan a şi promis acest lucru.
    Autorităţile turce spun că Fatih va continua să opereze în apele din vestul Ciprului, în timp ce Yavuz va opera în est, şi că navele vor efectua foraje şi în Marea Neagră şi în Marea Marmara.
    Giganţii energetici Total din Franţa şi ENI din Italia sunt implicaţi în explorarea petrolului şi gazelor din largul Ciprului prin contracte cu administraţia cipriotă greacă, la fel şi ExxonMobil din SUA.
    Turcia îşi întemeiază pretenţiile pe două aserţiuni. Una este că Cipru nu are niciun drept să acorde licenţe de foraj până nu ajunge la un acord cu Republica Turcă a Ciprului de Nord în privinţa împărţirii veniturilor. Problema este că Ciprul de Nord nu este recunoscut ca stat suveran decât de Turcia. De asemenea, Ankara susţine că zona sa economică se întinde până la 200 de mile de coastă, ceea ce înseamnă că o porţiune mare din Mediterană i-ar aparţine. Apoi, Turcia mai susţine că în cazul insulelor zona economică exclusivă se întinde pe numai 12 mile, astfel că nu doar cea a Ciprului, ci şi cea a Greciei doar spală ţărmul. Toate aceste pretenţii ale Turciei contravin convenţiei Legea Mărilor din 1994, pe care însă Turcia nu a semnat-o. Ankara nu are relaţii diplomatice cu Nicosia. Turcia este stat membru al NATO, unul dintre cele mai importante din punctul de vedere al dotării militare şi având în vedere că are la Marea Neagră singura flotă comparabilă cu cea a Rusiei. De asemenea, Turcia este importantă pentru reţinerea valurilor de imigranţi sirieni care altfel ar putea ajunge în UE. Cipru este stat membru al UE.
    În luna mai, armata turcă a lansat un exerciţiu naval de mai multe zile în Mediterana de Est, în Marea Egee şi Marea Neagră, cu 131 de nave de război, 57 de aeronave de luptă şi 33 de elicoptere pentru a arăta că ia „toate măsurile necesare pentru a proteja drepturile şi legea ţării noastre în Marea Egee, Mediterana de Est şi Cipru” şi pentru „a demonstra că Forţele Armate Turce sunt foarte hotărâte, loiale şi capabile să asigure siguranţa, suveranitatea, independenţa, drepturile maritime şi beneficiile Turciei”.

  • ALEGERI în Turcia: Reluarea scrutinului din Istanbul, un test pentru Erdogan şi democraţia din ţară

    La alegerile locale din 31 martie, Partidul Dreptate şi Dezvoltare (AKP), formaţiune condusă de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, a suferit câteva înfrângeri usturătoare, pierzând controlul asupra mai multor oraşe majore, inclusiv capitala ţării, Ankara.

    Ekrem Imamoglu, candidatul opoziţiei, a obţinut victoria şi la Istanbul, cel mai mare oraş al ţării. Erodgan a fost primar al Istanbului timp de mai mulţi ani, înainte de a ajunge premier şi apoi preşedinte.

    Totuşi, în urma contestaţiilor depuse de AKP, Înalta Comisie Electorală din Turcia a decis să anuleze votul, citând nereguli. Opoziţia a catalogat decizia drept o “lovitură de stat” împotriva democraţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Libertatea presei: Doi jurnalişti turci care lucrează pentru Bloomberg se confruntă cu pedepse de până la cinci ani de închisoare, după reportaje privind criza valutară de anul trecut din Turcia

    Bloomberg a anunţat joi seară că reporterii Fercan Yalinkilic şi Kerim Karakaya au fost acuzaţi că ar fi încercat să submineze stabilitatea economică din Turcia în urma unui articol publicat de aceştia în august 2018.

    Agenţia de presă a denunţat, de asemenea, că alţi 36 de jurnalişti au fost acuzaţi de procurorii turci în urma comentariilor publicate de aceştia pe conturile de socializare online pentru criticile aduse economiei ţării.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Alegeri câştigate de opoziţie, anulate de Erdogan

    AKP şi partidul naţionalist MHP solicitaseră anularea rezultatului alegerilor din 31 martie şi repetarea acestora, după ce candidatul opoziţiei, Ekrem Imamoglu, a fost ales primar la Istanbul.

    AKP şi MHP au susţinut că 40.000 de alegători au participat la alegeri deşi nu aveau acest drept, iar numirea mai multor oficiali ai secţiilor de votare s-ar fi făcut neregulamentar.

    Diferenţa dintre Yildirim şi Imamoglu a fost de aproximativ 14.000 de voturi, iar acesta din urmă a preluat atribuţiile de primar al metropolei pe 17 aprilie.

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Christine Schillings, General manager { Ana Hotels }

    •   A preluat conducerea Ana Hotels în 2016.
    •   A urmat cursurile Hotel Management School din Bruxelles în 1984 şi s-a specializat în asset management şi project management în cadrul Cornell University din New York.
    •   De naţionalitate belgiană, înainte de a veni în România ea a petrecut 16 ani în poziţia de regional director la Hilton Worldwide, unde a coordonat un portofoliu de 46 de hoteluri din estul Europei, Turcia, Rusia şi Israel.
    •   Pe lângă zona de business, o altă activitate care îi face o plăcere deosebită şi o încarcă cu foarte multă energie este coachingul.

    Cifră de afaceri (2017): 145,1 mil. lei
    Profit (2017): 24,1 mil. lei
    Număr de angajaţi: 592