BusinessMagazin

Tag: tranzactionare

  • Capitalizarea de piaţă a Facebook a depăşit 250 de miliarde de dolari într-un timp record

    Recordul anterior era deţinut de Google, care a avut nevoie de opt ani pentru a reuşi să ajungă la o valoare de piaţă de 250 de miliarde de dolari.

    Aprecierea rapidă a acţiunilor Facebook indică încrederea investitorilor că operatorul reţelei de socializare va continua să crească vânzările de publicitate pe aplicaţia proprie sau pe alte servicii.

    Într-o anumită măsură creşterea reflectă şi interesul atras de titlurile companiilor tehnologice. Valoarea Nasdaq Internet Index a crescut aproape de două ori de când Facebook s-a listat la bursă.

    Acţiunile Facebook sunt tranzacţionate la nivelul de 87 de ori profitul pe acţiune, reprezentând de aproape cinci ori media de la nivelul indicelui S&P 500. Companiile membre ale Nasdaq Internet Index sunt tranzacţionate la un raport preţ/profit de 27.

    Cu o capitalizare de 253 de miliarde de dolari, Facebook este în prezent a noua mare companie a indicelui S&P 500, peste Wal-Mart Stores şi Procter&Gamble, care au avut nevoie de zeci de ani pentru a se dezvolta la un astfel de nivel.

    Veniturile din publicitate ale Facebook, care reprezintă peste 90% din vânzările companiei, au crescut cu 46% în primul trimestru, la 3,32 miliarde de dolari, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Opinie Valentin Ghiuş: Istoria se repetă, şi în finanţe

    Valentin Ghiuş este FX & Commodities Trader.

    Atunci, miniştrii energiei din statele membre OPEC declarau creşterea preţului la petrol cu 70%, de la $2,9/baril la $5,6/baril, urmând ca pe 22 decembrie 1973, şahul Iranului să propună un nou preţ, de $11,65/baril. Între octombrie şi decembrie 1973, preţul petrolului se apreciază cu 300%, iar în 1974 depăşeşte nivelul de $12/baril.

    În consecinţă, în anii ce au urmat, au crescut dificultăţile economice din ţările industrializate, statele în curs de dezvoltare au fost nevoite să se împrumute pentru a plăti contravaloarea importurilor, iar conflictele militare nu au întârziat să apară.

    Pe 5 iunie 2015, OPEC decide, în şedinţa de la Viena, să se respecte în continuare plafonul de producţie de 30 de milioane de barili zilnic şi recomandă statelor membre să adere la această limită. Ştirea a determinat scăderea preţului pentru petrolul internaţional cu doar $1,62/baril şi tranzacţionarea la nivelul de $62,10/baril.

    Această şedinţă, a 167-a în cadrul OPEC, a fost doar o confirmare de susţinere a deciziei luate pe 27 noiembrie 2014, când membrii OPEC au votat să se păstreze nivelul de producţie de 30 milioane barili zilnic (în pofida surplusului ce a determinat scăderea preţului petrolului la sfârşitul anului 2014 cu peste 35% şi aşteptărilor pieţei de reducere a producţiei şi de restabilire a echilibrului cerere-ofertă). Deşi se discută despre supraproducţie, despre pierderea autorităţii OPEC în a controla cererea şi oferta şi implicit preţul (ceea ce pare a fi eronat, dată fiind volatilitatea crescută la ştiri venite dinspre OPEC) sau despre teorii conspiraţioniste cu implicaţii geopolitice, adevărul este incomod, dar de necontestat: o schimbare bruscă şi semnificativă în preţul petrolului va determina o nouă ordine mondială, care se va manifesta iniţial la nivel economic.

    Evenimentele recente de pe piaţa ţiţeiului ne poartă parcă înapoi în timp, în perioada 1973-1974. Atunci s-au ridicat noi puteri economice mondiale în special din rândul ţărilor producătoare şi exportatoare de petrol din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord. Concomitent, Statele Unite, Europa, Japonia, precum şi alţi importatori de petrol au suferit o lovitură economică puternică. Aceasta a fost doar o primă consecinţă, dintr-un domino ce a culminat cu izbucnirea de conflicte generate în principiu de răspândirea internaţională a fundamentalismului islamic, finanţat în mare parte de statele exportatoare de petrol aflate în plină ascensiune economică.

    Scăderea preţului ţiţeiului, înregistrată din vara anului 2014 şi până în prezent, va fi cel mai probabil la fel de perturbatoare ca şocul petrolului din 1973-1974 şi o dovadă că istoria se repetă şi în finanţe. Aşa cum în urmă cu patru decenii evoluţia pieţei petrolului a născut învinşi şi învingători, şi acum, cu toate că taberele sunt diametral opuse, vor exista învinşi şi învingători.

    Rusia, stat care în prezent generează o mare parte din veniturile de export (aproximativ 70%) şi federale (aproximativ 50%) din contracte de petrol şi gaze, a suferit, pe fondul sancţiunilor occidentale şi al scăderii preţului ţiţeiului, o devalorizare abruptă a monedei naţionale, a portofoliilor investiţionale, o scădere a rezervelor băncii centrale şi ieşiri masive de capital. Simultan, obligaţiunile Rusiei au fost retrogradate de către agenţiile de rating internaţionale la statutul de junk.

    Într-un context mult mai amplu, aceste efecte directe generează la rândul lor consecinţe cu implicaţii la nivel micro – proiecte energetice ce devin prea riscante sau neviabile din cauza preţului redus la petrol, polarizare socială şi sărăcie în multe dintre statele producătoare, în unele dintre ele precum Algeria, Venezuela sau Nigeria nici măcar nivelul de $120/baril nefiind suficient pentru acoperirea costurilor de producţie. Un alt stat extrem de afectat de evoluţia nefavorabilă a preţului la ţiţei este Iranul, pentru care este previzionată o scădere de 4% a produsului intern brut în anul fiscal ce urmează (de la 5% la 1%).

    Efectele sunt atât de stringente, încât serviciul militar de doi ani, până nu demult obligatoriu, poate fi răscumpărat şi este înregistrat în prezent ca venit în bugetul ţării. Totodată, scăderea preţului petrolului este unul din motivele pentru care Iranul a demarat negocierile cu occidentul privind programul său nuclear. Până şi organizaţia Statul Islamic a întâmpinat probleme de cash flow, ca urmare a deprecierii preţului ţiţeiului, cu scăderea veniturilor zilnice din vânzarea petrolului de la $1-$2 millioane la $300.000.

    Pieţele financiare, de asemenea, au fost şi sunt în continuare remodelate de evoluţia preţului petrolului; în principal din cauza scăderii evaluării companiilor, în special a celor din domeniul energetic, ale căror rezerve de ţiţei sunt active considerate primordiale în determinarea valorii acţiunilor.

    Coroborat cu scăderea preţurilor, creşterea costurilor va determina transformarea multor rezerve de petrol în active irecuperabile şi neviabile din punct de vedere comercial. Mai mult, fondurile de investiţii şi de pensii care au expunere la ţările producătoare de petrol (ex.: fondul norvegian de pensii are o alocare de 1,5% din totalul titlurilor la nivel mondial investite în instrumente sensibile la evoluţia preţului ţiţeiului) ar putea fi nevoite să lichideze o parte din portofolii pentru onorarea obligaţiilor fiscale, în cazul în care preţul va rămâne scăzut pentru o perioadă îndelungată de timp. Toate acestea vor crea o presiune semnificativă pe pieţele financiare internaţionale.

    De partea cealaltă, a statelor beneficiare de pe urma scăderii preţurilor, se află marii consumatori şi importatori, ţările cu un nivel ridicat al inflaţiei, dar şi consumatorii finali de pretutindeni. Printre aceştia se numără Statele Unite, Brazilia, China, India şi Turcia. Efectele pozitive ale scăderii preţului ţiţeiului sunt notabile: aprecierea PIB-ului, reducerea subvenţiilor pentru sectorul energetic şi folosirea acestora pentru proiecte pe termen lung, cheltuieli mai scăzute cu importurile energetice şi implicit reducerea presiunii pe deficitul de cont curent, dar şi accelerarea tendinţei deflaţioniste (un deziderat urmărit mai ales de economiile dezvoltate şi cu precădere de Europa). Totodată, optimiştii şi cei încrezători în energia regenerabilă speră ca erodarea preţului petrolului să contribuie la îmbunătăţirea tehnologiilor şi metodelor de producere de acest gen şi să se descopere surse de energie regenerabilă mai ieftine şi viabile economic.

    Următoarea şedinţă a OPEC va avea loc în decembrie 2015. Deşi putem estima deja atât evoluţia economiei, cât şi cererea şi oferta de petrol, istoria ne-a învăţat în 1973 şi în 2014 că ar fi hazardată o previziune referitoare la cât de mult va scădea preţul ţiţeiului şi pentru cât timp preţurile se vor menţine la nivelul actual. Totuşi, întrebarea firească este de ce s-ar tranzacţiona petrolul la nivelul actual şi nu la preţul de $46/baril atins în ianuarie 2014, atât timp cât nu s-a schimbat nimic în fundamentele pieţei. O altă întrebare, la fel de firească, este dacă nu cumva evoluţia anormală a ultimului an a devenit evoluţia cu care ne vom obişnui de acum încolo? Doar istoria, cea trecută şi cea care se scrie acum, ne va răspunde precis şi fără echivoc.

  • Albalact la BVB

    Debutul Albalact pe piata reglementată a fost marcat, astăzi, de deschiderea oficială a şedinţei de tranzactionare, eveniment la care au participat reprezentanţii Albalact – Raul Ciurtin, preşedinte; Stephane Batoux, director general şi Adrian Radovici, director Financiar -, reprezentanţii fondului de investiţii RC2 (care deţine 25,44% din acţiunile Albalact) – Cornelia Oancea şi Ioan Florescu, reprezentanţii BCR – intermediarul companiei Albalact, reprezentanţii BVB – Lucian Anghel, preşedintele CA BVB şi Ludwik Sobolewski, director general BVB şi Mişu Negriţoiu – preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    “Albalact există pe piaţa de capital de nişte ani buni, iar acest lucru a contribuit într-o măsură importantă la succesul companiei, care a fost, astfel, vizibilă nu doar pentru consumatori, ci şi pentru investitori şi a învăţat să comunice transparent în direcţia potrivită. Momentul de astăzi, când titlurile companiei sunt tranzacţionate pe piaţa principală a Bursei de la Bucureşti, este unul istoric pentru Albalact. Vrem să ne dezvoltăm în continuare pe piaţa de capital, iar pentru asta avem nevoie de investiţii noi. Albalact a avut o creştere constantă în ultimii zece ani, iar noi încă suntem entuziaşti şi căutăm oportunităţi noi în piaţă. Cred că Albalact va fi un emitent atractiv pentru toate tipurile de investitori. În acelaşi timp, privesc cu multă încredere evoluţia şi perspectivele Bursei de Valori Bucureşti şi mai cred că există o mare dorinţă a investitorilor, dar şi a populaţiei de a-şi plasa banii în companii româneşti”, declară Raul Ciurtin, preşedintele consiliului de administraţie al Albalact.

    Albalact a făcut demersurile din luna februarie a acestui an pentru transferul de pe Rasdaq pe cea mai importantă piaţă de capital, după promulgarea Legii 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor tranzacţionate pe Piaţa Rasdaq.

    Albalact vine pe piaţa principală a BVB cu o cifră de afaceri de 474.909.116 lei în 2014 – mai mare cu 12% decât în anul precedent – şi cu un obiectiv de creştere cu 7% a afacerilor în 2015, până la 508.559.792 lei. Compania şi-a bugetat un profit operaţional (EBITDA) de 31 milioane lei pentru anul 2015, arată raportul financiar individual pe anul 2014 aprobat în Adunarea Generală a Acţionarilor din luna aprilie 2015.

    Compania prezintă pentru prima dată şi situaţiile financiare trimestriale consolidate, întocmite conform Ordinului Ministerului Finantelor Publice 3055/2009, neauditate. Situaţiile financiare cuprind rezultatele Albalact SA, dar si rezultatele societăţilor Rarăul SA Câmpulung Moldovenesc şi Albalact Logistic SRL, pe care Albalact SA le deţine. Grupul Albalact îşi păstrează creşterea şi în primul trimestru al acestui an. Grupul Albalact a încheiat primele trei luni din 2015 cu o cifră de afaceri de 121.265.536 lei, cu 11,9% mai mare decât cifra de afaceri consolidată a grupului din aceeaşi perioadă a anului trecut, aşa cum reiese din situaţiile financiare consolidate, întocmite conform Ordinului Ministerului Finanţelor Publice. Profitul obţinut de grupul de companii Albalact în primul trimestru este de 3.575.491 lei, mai mare cu 24% faţă de profitul din aceeaşi perioadă a anului trecut, se arată în aceleaşi situaţii financiare consolidate conform OMFP 3055/2009, neauditate.

    “Vom veni anul acesta şi cu alte inovaţii, atât la nivel de produs, cât şi la nivel de ambalaj. Şi contextul economic în 2015 ne permite să fim mai optimişti. Reducerea TVA-ului la 9% la alimente va îmbunătăţi puterea de cumpărare şi credem că va duce la o uşoară creştere a consumului”, spune Stephane Batoux, director general Albalact.

    Albalact a lansat luna aceasta noua gamă de iaurturi Zuzu Bifidus care include opt sortimente de iaurt ce conţin o combinaţie de culturi lactice vii (bifidobacterium si lactobacillus acidophilus), ce contribuie la protecţia şi echilibrul florei intestinale. Noua gamă Zuzu Bifidus vine cu o reţetă fără lapte praf, cu combinaţii răcoritoare de fructe, mixuri unice în gama iaurt cu cereale şi un ambalaj foarte practic pentru sortimentele de băut.

    Albalact este cel mai mare procesator român de lactate din România. În fiecare an, Albalact a investit pentru a-şi dezvolta portofoliul şi a inova, atât în produse, cât şi în ambalaje urmând o strategie adaptată realist la nevoile şi evoluţia pieţei. Cea mai mare inovaţie recentă a companiei este bidonul de plastic cu mâner, lansat în 2014 sub brand-ul Zuzu, în premieră pentru România. Ambalajul modern şi foarte practic a venit şi cu gramaje noi, care nu au existat până acum în piaţă laptelui – 1,8 litri pentru familii şi consumatorii de volum şi 0,5 litri pentru consumul de impuls. Proiectul a adus companiei Albalact o creştere cu 20% a cotei de piaţă în categoria lapte.

    În 2014, Albalact a finalizat investiţii de aproximativ 8 milioane de euro pentru modernizarea şi extinderea capacităţii de producţie a fabricii de la Oiejdea, din judeţul Alba. Investiţiile au fost gândite să susţină creşterea companiei în următorii ani şi să-i consolideze poziţia pe mai multe segmente de piaţă.

    Albalact este lider cu brand-ul Zuzu în piaţa de lapte (lapte UHT şi lapte pasteurizat) încă din anul 2008. Albalact mai este lider de piaţă pe segmentul untului de masă şi pe segmentul smântână, cu brand-ul omonim De Albalact. Extinderea în categoria iaurt cu portofoliul Zuzu a adus compania între primii trei producători de iaurt din ţară, iar cu brand-ul Rarăul şi gama de brânză proaspătă de vaci compania a urcat pe locul 2 în această categorie.

    Albalact are un portofoliu de peste 150 de produse, comercializate sub cele 5 brand-uri ale sale: Zuzu, Fulga, De Albalact, Rarăul şi Poiana Florilor. Compania deţine 99,01% din acţiunile societăţii Rarăul din Câmpulung Moldovenesc.

    Albalact – Alba Iulia este cea mai mare companie cu capital majoritar românesc din industrie. Înfiinţată în anul 1971 şi transformată în societate comercială pe acţiuni în 1990, Albalact a fost privatizată în 1999. Grupul Albalact, cu peste 900 de angajaţi, are acţionariat majoritar românesc şi este listată pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti. Albalact deţine 99,01% din pachetul de acţiuni al societăţii Rarăul Câmpulung Moldovenesc şi mai deţine în proporţie de 100% societatea de logistică Albalact Logistic SRL. Albalact comercializează produse proaspete pasteurizate şi UHT sub brand-urile sale Fulga, Zuzu, Fruzu, Rarăul, De Albalact şi Poiana Florilor.

  • MediaCafé devine ChargeAds

    Rebranding-ul sub umbrela ChargeAds, furnizor global de tehnologie pentru publicitatea digitală automatizată, vine ca o consecinţă firească a migrării tranzacţiilor de media digitale înspre programatic, şi finalizează un proces de consolidare început în urma cu 2 ani.

    Mihai Fanache, fondator al MediaCafé, vede această consolidare şi rebranding ca o reafirmare a angajamentului faţă de partenerii de business locali şi de misiunea companiei de a oferi cele mai eficiente şi scalabile soluţii pentru nevoile strategice şi de media buying digital.

    ChargeAds a demonstrat pe plan internaţional leadership în industria tranzacţionării automatizate, prin soluţiile tehnologice şi accesul global la inventar display, video, mobile şi nativ, asigurat de parteneri ca Rubicon Project, Pubmatic, Appnexus, Google sau Yahoo – aducând scalabilitatea şi nivelul de automatizare cerute de noul context al pieţei.

    ChargeAds preia de la MediaCafé o experienţă de 8 ani de parteneriate inovatoare şi consecvente în livrarea pe piaţa locală de soluţii digitale integrate şi inventar premium, posibile prin parteneriatele exclusive cu publisheri internaţionali ca Yahoo! si Shazam, şi care au permis MediaCafé să atragă anual cele mai importante volume din totalul pieţei locale de media digitală.

    ChargeAds va beneficia de experienţa celor peste 20 de specialisti MediaCafé şi de relaţiile existente din piaţă, completând oferta către parteneri. “România se aliniază astăzi tendinţelor globale prin adoptarea platformelor de Programmatic Trading ca şi soluţii eficiente, transparente şi scalabile de cumpărare şi vânzare de media digitală. Este o consolidare naturală, care va facilita accesul rapid şi sustenabil al partenerilor noştri către cele mai puternice soluţii de trading din lume”, a declarat Mihai Fanache, CEO-ul companiei rezultate din consolidarea celor două entităţi.
     

  • Piaţa mondială a artei se află la cel mai ridicat nivel din istorie

    Preţul record confirmă interesul tot mai mare al investitorilor pentru lucrările de artă.  Piaţa mondială a artei a atins în 2014 cel mai ridicat nivel din istorie, de 51 de miliarde de euro, în creştere cu 7% faţă de anul precedent şi peste nivelul de 48 de miliarde de euro înregistrat înainte de recesiunea declanşată în 2007.

    Reprezentanţii casei Christie’s estimaseră iniţial că tabloul Les femmes d’Alger (Version O) se va vinde cu aproximativ 140 milioane de dolari, însă licitaţia a fost mult mai disputată, iar preţul final de vânzare a fost de 179,4 milioane de dolari (inclusiv comisionul de 12% al casei Christie’s).

    Considerată a fi cea mai importantă pictură a lui Picasso aflată în proprietate privată, Les femmes d’Alger a fost vedeta unui turneu mondial de promovare, la Hong Kong, Londra şi Manhattan.

    Les femmes d’Alger fusese vândută anterior la licitaţie în anul 1997, fiind tranzacţionată cu 31,9 milioane de dolari. De această dată, preţul de pornire a fost fixat la 100 milioane de dolari. Identitatea noului proprietar al acestei opere de artă ce aparţine curentului cubist nu a fost dezvăluită.

    Precedentul record mondial de preţ pentru o operă de artă vândută la licitaţie a aparţinut unui triptic de Francis Bacon, intitulat Three Studies of Lucian Freud, care a fost vândut cu 142,4 milioane de dolari, tot de casa Christie’s, în 2013.

    O sculptură realizată în 1947 de artistul elveţian Alberto Giacometti, L’homme au doigt, a stabilit la rândul ei un record mondial de preţ pentru o sculptură, după ce a fost vândută cu 141,3 milioane de dolari. Precedentul record mondial de preţ pentru o sculptură aparţinea aceluiaşi artist elveţian, a cărui operă L’homme qui marche I a fost vândută la licitaţie cu 104,3 milioane de dolari în 2010.

    Aceste recorduri au fost stabilite la licitaţia organizată de casa Christie’s pe 11 mai, la New York, intitulată Looking Forward to the Past, în cadrul căreia au fost puse în vânzare opere aparţinând unor curente artistice diverse şi unor artişti celebri, precum Claude Monet şi Andy Warhol. Licitaţia a generat încasări totale de 705,9 milioane de dolari, depăşind cu mult estimările specialiştilor (578 milioane – 668 milioane de dolari). O singură operă dintre cele 35 care au fost puse în vânzare nu şi-a găsit cumpărător.

    Printre celelalte opere vândute pe 11 mai cu sume considerabile la New York s-a aflat un alt tablou de Picasso, Buste de femme (Femme a la resille), care a fost achiziţionat cu 67,4 milioane de dolari.

    Tabloul No. 36 (Black Stripe) de Mark Rothko şi pictura Le Parlament de Claude Monet s-au vândut fiecare cu 40,5 milioane de dolari. Alte recorduri mondiale au fost stabilite pentru artiştii Chaim Soutine, Peter Doig şi Jean Dubuffet – al cărui tablou Paris Polka s-a vândut cu 24,8 milioane de dolari, depăşind de peste trei ori estimările specialiştilor.

    Cumpărătorul lucrării Les femmes d’Alger va rămâne cel mai probabil anonim, provocând un nou val de speculaţii legate de identitatea sa şi destinaţia lucrării. În ultimii ani, nivelul superior al pieţei de artă a atras sume considerabile de bani proveniţi din Asia, în special din China, pe măsură ce noua clasă de superbogaţi îşi extinde investiţiile în lucrări de artă scumpe.

    Lumea artei din New York a intrat în trepidaţie în aprilie, când un chinez misterios, îmbrăcat în jeanşi şi hanorac, a câştigat licitaţia organizată de casa Sotheby pentru lucrarea L’Allee des Alyscamps a pictorului Vincent van Gogh, adjudecată pentru suma de 66 de milioane de dolari.

    Tabloul, care înfăţişează şiruri de plopi în toamnă, a fost pictat în 1888, perioadă în care, potrivit Sotheby, Van Gogh a surprins pe pânză expresii de mare frumuseţe şi exuberanţă. Tabloul a fost finalizat cu doar o lună înainte ca artistul să îşi taie o parte dintr-o ureche. Iniţial, tabloul a fost estimat la 40 de milioane de dolari.

  • Apple a devenit prima companie evaluată la peste 700 de miliarde de dolari

    Acţiunile Apple au crescut cu 1.9% până la 122 de dolari, devenind prima companie care termină o zi de tranzacţionare cu o valoare de peste 700 de miliarde de dolari. Apple era evaluată, la finalul zilei de marţi, la 710 miliarde de dolari.

    Este cea mai mare valoare înregistrată vreodată de o companie. Luând însă şi inflaţia în calcul, recordul rămâne cel stabilit de Microsoft în 1999, atunci când compania condusă de Bill Gates a fost evaluată, estimând valoarea de astăzi a dolarului, la peste 870 de miliarde de dolari.

    Apple a raportat o creştere de 30% a veniturilor, la 74,6 miliarde de dolari, în primul trimestru fiscal (octombrie-decembrie). Profitul net a urcat cu 38%, la nivelul record de 18 miliarde de dolari.

  • Albalact se mută la BVB

    De asemenea, acţionarii au aprobat, tot cu unanimitate de voturi, 26 februarie 2015 ca dată de înregistrare care serveşte la identificarea acţionarilor asupra cărora se vor răsfrânge efectele hotărârilor adoptate de AGEA şi au aprobat data de 25.02.2015 ca dată “ex-date”.

    În urma deciziei de astăzi, consiliul de administraţie al Albalact poate începe toate demersurile şi formalităţile necesare pentru mutarea pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti, proces pentru care compania îndeplineşte criteriile tehnice solicitate.

    “O parte din succesul companiei Albalact se datorează faptului că a existat pe piaţa de capital, a fost vizibilă nu doar pentru consumatori, ci şi pentru investitori şi a ştiut să comunice corect în direcţia potrivită. Vrem să creştem în continuare pe piaţa de capital, aşa cum am crescut şi vrem să creştem în industrie, iar pentru asta avem nevoie de investiţii noi. Eu privesc cu multă încredere evoluţia şi perspectivele Bursei de Valori Bucureşti şi mai cred că, în prezent, există o mare dorinţă a populaţiei de a-şi plasa banii în companii româneşti”, declară Raul Ciurtin, preşedintele consiliului de administraţie al Albalact.

    La sfârşitul anului trecut, a fost promulgată Legea 151/2014 de clarificare a statutului pieţei RASDAQ, în urma căreia companiile listate pe această piaţă trebuie să aleagă dacă se transferă pe piaţa reglementată a bursei sau pe un sistem alternativ de tranzacţionare. Piaţa RASDAQ îşi va înceta activitatea în luna octombrie a acestui an.

    Albalact se află, astăzi, pe locul 2 în topul producătorilor din industria românească de lactate. În primele nouă luni ale anului 2014, compania a raportat o cifră de afaceri de peste 346,8 milioane de lei, cu 12,7% la sută mai mare decât cifra de afaceri raportată în aceeaşi perioadă a anului precedent (307,9 milioane de lei). Profitul înregistrat în trimestrul al treilea 2014 a fost de 12,4 milioane de lei.

    În 2014, Albalact a investit aproximativ 8 milioane de euro în modernizarea şi extinderea capacităţii de producţie a fabricii de la Oiejdea, din judeţul Alba. Investiţiile au fost gândite să susţină creşterea companiei în următorii ani şi să-i consolideze poziţia pe mai multe segmente de piaţă.

    Albalact este lider cu brand-ul Zuzu pe segmentul laptelui pasteurizat, dar este lider cu Zuzu şi în total piaţă de lapte (lapte UHT şi lapte pasteurizat). Albalact este de asemenea lider de piaţă pe segmentul untului de masă şi pe segmentul smântână, cu brand-ul omonim De Albalact. Extinderea în categoria iaurt cu portofoliul Zuzu a adus compania între primii trei producători de iaurt din ţară, iar cu brand-ul Rarăul şi portofoliul său de brânză proaspătă de vaci, lansat acum doi ani, compania a urcat pe locul 2 în această categorie.

    Albalact – Alba Iulia este cea mai mare companie cu capital majoritar românesc din industrie. Înfiinţată în anul 1971 şi transformată în societate comercială pe acţiuni în 1990, Albalact a fost privatizată în 1999. Compania Albalact are peste 800 de angajaţi şi peste 6000 de acţionari şi este listată la categoria Rasdaq a Bursei de Valori Bucureşti. Albalact deţine şi 99,01% din pachetul de acţiuni al societăţii Rarăul Câmpulung Moldovenesc. Albalact comercializează produse proaspete pasteurizate şi UHT sub brand-urile sale Fulga, Zuzu, Rarăul, De Albalact şi Poiana Florilor.

  • Darian: în 2014, preţul mediu de tranzacţionare al apartamentelor vechi, la nivel naţional a fost de 678 €/mp

    Evoluţia pieţei imobiliare din cea de-a doua jumătate a anului 2014 demonstrează o tendinţă de stabilizare a preţurilor, valoarea locuinţelor poziţionându-se aproape de nivelul minim. Asistăm însă în această perioadă şi la situaţii pentru care preţul locuinţelor a înregistrat creşteri.

    Pentru al optulea an consecutiv, Darian DRS SA, cel mai important jucător independent de pe piaţa de evaluări din România, lansează studiul „Analiza pieţei imobiliare” alături de “Indicele Imobiliar Darian”. Studiul cuprinde toate cele 40 de oraşe reşedinţă de judeţ şi municipiul Bucureşti şi analizează evoluţia pe fiecare sector al pieţei imobiliare. Este singura analiză cu acoperire naţională care ia în considerare preţurile de tranzacţionare.

    Conform analizei de piaţă Darian, pe primul loc în clasamentul preţurilor medii de tranzacţionare la apartamentele vechi, se situează şi de această dată Capitala, cu o medie de 965 €/mp, urmată îndeaproape de Cluj-Napoca cu 932 €/mp, pe locul trei situându-se Timişoara cu 860 €/mp. Comparativ cu perioada de început a crizei, preţurile apartamentelor vechi la nivel naţional au scăzut cu aproximativ 40%.

    “Această mică scădere a preţurilor s-a simţit extrem de puţin pe piaţa liberă, opinia agenţilor care acţionează pe piaţa rezidenţială fiind de stabilitate a preţurilor. Preţurile la nivel naţional au scăzut spectaculos de la mijlocul anului 2008 până azi. Pentru apartamentele vechi s-a înregistrat o scădere de aproximativ 40%”, a declarat Adrian Crivii, preşedintele companiei de consultanţă DARIAN.

    În ceea ce priveşte apartamentele nou construite, media la nivel naţional pentru ultimele şase luni a fost de 776 €/ mp. Capitala a deţinut supremaţia şi în ceea ce priveşte preţurile apartamentelor noi, de aproximativ 1.137 €/mp – singurul oraş din România cu preţuri de peste 1.000 €/mp dar în scădere cu aproximativ 32% faţă de perioada de început a crizei. Pe locul doi se află Cluj Napoca, cu un preţ mediu de 982€/mp şi pe locul al treilea regăsim Iaşi, cu 963€/mp.

    Preţurile medii de tranzacţionare aferente caselor au cunoscut o uşoară scădere, de aproximativ 0,17% la nivel naţional. În Bucureşti, preţul caselor a crescut cu 3,1%, până la valoarea de 1.070€/mp. Pe locul al doilea este Cluj Napoca, cu un preţ mediu de 870€/mp şi pe locul al treilea Constanţa, cu 838€/mp.

    În ceea ce priveşte terenurile pentru dezvoltare, tranzacţii s-au intensificat în ultimele şase luni, în special în Bucureşti. Investiţiile realizate la nivel naţional în SII 2014 pentru acest segment al pieţei imobiliare au fost de aproximativ 300 milioane €. Spre deosebire de terenurile pentru dezvoltare, cele agricole au înregistrat o creştere a preţurilor de peste 50% de la începutul anului 2012. Este cea mai spectaculoasă apreciere dintre toate sectoarele pieţei imobiliare. În comparaţie cu perioada similară a anului trecut, preţurile s-au depreciat cu aproximativ 4% însă, faţă de anul 2008, preţurile au scăzut cu 63%.

    Închirierea spaţiilor de birouri s-a intensificat în primul semestru din 2014. În SII 2014 s-au livrat aproape 65.000 mp de spaţii de birouri la nivel naţional, în creştere cu 12% faţă de primul semestrul al anului. Capitala conduce detaşat cu 79% dintre spaţiile de birouri livrate. La nivelul întregii ţări sunt în construcţie mai multe proiecte de birouri, care totalizează peste 190.000 mp. 54% dintre acestea urmează a se livra în Bucureşti şi 33% în Cluj-Napoca.

    Sectorul spaţiilor comerciale a înregistrat o activitate în creştere în ultimul semestru al anului 2014, mai puţin intensă decât segmentul birourilor, dar peste segmentul industrial. Investitorii au acţionat cu prudenţă şi preferă achiziţia unor centre comerciale existente pe care să le extindă şi să le modernizeze, abandonând sau amânând dezvoltarea unor proiecte noi de centre comerciale în ţară.

    Dintre sectoarele pieţei imobiliare, activitatea de închiriere a spaţiilor industriale este singura care a înregistrat o scădere în acest semestru. Trendul îl reprezintă renegocierile de contracte, pentru locaţiile existente, în vreme ce relocările şi închirierile de spaţii noi sunt mai slab reprezentate.

     

  • Trei sferturi dintre companiile din Bucureşti care s-au relocat în 2014 au ales zona de nord

    „Clădirile noi cu suprafeţe foarte mari livrate în 2014 sau aflate în construcţie în zona de nord au atras cei mai multi chiriaşi, proximitatea metroului, a zonei rezidenţiale pentru expaţi, a noului mall şi calitatea superioară a proiectelor au reprezentat principalele motive pentru care au fost alese aceste clădiri. Estimăm că şi în 2015 această zonă se va menţine pe primul loc ca  volum total de suprafeţe tranzacţionate”, declară Alexandru Petrescu, managing partner ESOP Consulting.

    Clădiri preferate de chiriaşi în 2014 au fost Sky Tower, cea mai înaltă clădire din România, situată în zona Barbu Văcărescu din centru-nord, cu 11 contracte încheiate în 2014,  Hermes Business Campus, din zona Dimitrie Pompeiu, care a atras zece chiriaşi, care au închiriat în total peste 14.000 mp, Ethos House, cu şase clienţi noi şi parcurile de afaceri pentru care au optat companiile multinaţionale care au dorit să-şi strângă angajaţii sub acelaşi acoperiş – Globalworth Campus (Telekom, 25.000 mp), North Gate (Renault, 20.000 mp), Bucharest One (Vodafone, 16.000 mp) şi Green Court (Orange, 13.700 mp).  

    „Estimăm că în 2015 şi în 2016 pe lângă tranzacţiile din zona de nord vor începe să crească, ca număr şi ca suprafaţe închiriate şi tranzacţiile din zona de centru-vest unde s-au anunţat mai multe proiecte care cumulează peste 100.000 mp cum ar fi Sema Park, Afi Business Parc, Orhideea Towers”, mai spune Alexandru Petrescu.

  • Efectele căderii rublei. Cum vor resimţi economiile statelor europene criza de la Moscova

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent.

    Rubla s-a apreciat cu până la 10,8% la Moscova, în deschiderea şedinţei, şi era tranzacţionată la 59,99 unităţi pe dolar la 9.07, în urma deciziei anunţate de banca centrală.

    Luni, rubla a atins noi minime istorice, coborând sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro, în pofida intervenţiilor masive de susţinere a monedei efectuate de banca centrală în luna decembrie, relatează AFP.

    Problemele Rusiei vor afecta însă şi alte state, dată fiind valoarea schimburilor comerciale existente. Astfel, companiile din Austria, Finlanda şi Polonia au cea mai mare expunere faţă de Rusia, încasările medii provenite de aici fiind de 7,4%, 6,2 % respectiv 5,6%, notează cei de la Business Insider. Companii din state precum Olanda, Marea Britanie, Germania şi Franţa încasează din Rusia între 3,5% şi 5,5% din totalul veniturilor.

    De la începutul acestui an, rubla s-a depreciat cu 40% în raport cu euro şi cu 45% faţă de dolar, din cauza impactului sancţiunilor occidentale asupra economiei Rusiei şi a scăderii cotaţiei petrolului. La jumătatea tranzacţiilor de luni, rubla era tranzacţionată la 75,42 unităţi pentru un euro şi la 60,66 unităţi pentru un dolar. În luna decembrie, banca centrală a cheltuit, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei.