BusinessMagazin

Tag: tranzactie

  • Tranzacţie GIGANT făcută de Orange. Vezi ce companie cumpără cu 350 de milioane de euro

    Orange a anunţat că Basefarm Holding a fost unul dintre principalii jucători în sectorul infrastructurii de cloud şi servicii pe acest segment, cu venituri de 100 de milioane de euro în 2017.
     
    „Suntem foarte mândri să anunţăm achiziţia Basefarm, ceea ce va marca un moment important în dezvoltarea nostră internaţională. În principal, integrarea companiei ne va permite să ne extindem semnificativ Big Data-ulşi aplicaţiile critice de management al serviciilor, în contextul consolidării rapide a pieţei”, spune Helmut Reisinger, CEO pe segmentul de servicii al Orange.
     

  • Opinie: Cele mai răspândite 7 mituri despre blockchain

    Prof. Alfred Taudes este director academic al Institutului de Cercetare în Criptoeconomie, WU Vienna University of Economic şi profesor al WU Executive Academy

    Un blockchain este o bază de date descentralizată pentru stocarea criptată a tranzacţiilor, astfel încât acestea să nu poată fi falsificate. La prima vedere, l-am putea compara cu un registru în care este consemnată fiecare nouă tranzacţie. Ceea ce îl face special este că, deşi există câte o copie în computerul fiecăruia dintre utilizatori, consistenţa intrărilor este garantată.

    Cea mai cunoscută utilizare a acestei tehnologii este criptomoneda bitcoin, un sistem monetar descentralizat care a suscitat un considerabil interes, mai ales datorită creşterii cotaţiilor pentru această monedă. În momentul actual sunt vehiculate mai multe „mituri” despre blockchain şi bitcoin menite să stârnească nedumerire în rândul opiniei publice, aşa cum se întâmplă de fiecare dată când apare o nouă tehnologie.

    Internetul secolului XXI

    Această situaţie este similară începuturilor internetului, în anii 1990. E-mailul a fost prima aplicaţie a internetului şi nimeni nu ar fi putut spune atunci ce avea să urmeze. Se spunea că e-commerce-ul nu avea să meargă niciodată, din cauza dorinţei clienţilor de a avea experienţa fizică a produselor pe care le cumpără, pentru că nu ar fi existat metode adecvate de plată şi pentru că livrarea ar fi fost prea costisitoare şi complexă. Oricum ar fi fost, realitatea ne-a arătat că multe dintre tehnologii au depăşit provocările perioadei de început. Recent, Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a devenit cel mai bogat om din lume. Şi în cazul tehnologiei blockchain vor fi multe aplicaţii complet noi care vor ajunge să domine toate aspectele de business. Suntem doar în faza de încercări.

    Mitul 1: Blockchain şi bitcoin sunt unul şi acelaşi lucru

    Bitcoinul este doar prima utilizare a tehnologiei blockchain. Primul blockchain a fost dezvoltat cu scopul de a stoca tranzacţiile cu bitcoini. De atunci, au apărut multe variante modificate sau extinse ale conceptului original, fiind folosite drept bază pentru multe alte operaţiuni, mergând de la reorganizarea operaţiunilor de supply chain până la servicii de new banking sau de prelucrare a datelor personale. În momentul actual, cea mai mare parte a veniturilor generate de platformele media merg către operatorii acestora, în timp ce artiştii pe care ele îi promovează nu primesc mai nimic. Criptomoneda şi blockchain-ul ne-ar permite să cumpărăm direct de la artişti.

    Mitul 2: Tehnologia blockchain nu va reuşi pentru că este prea mare consumatoare de energie

    Aşa zisul mecanism de validare, folosit pentru a verifica validitatea tranzacţiilor din blockchain, este consumator de energie. Rezolvând un puzzle matematic, ceea ce presupune o putere considerabilă de calcul, deci energie, furnizorul puterii de calcul poate adăuga un nou tip de tranzacţie în blockchain, făcând posibilă generarea de bitcoini. În schimbul acestui serviciu, furnizorul încasează o taxă de tranzacţie. Mecanismele de validare (sau de exprimare a consimţământului) mai puţin consumatoare de energie reprezintă un subiect de cercetare în întreaga lume. Mai mult, argumentul consumului mare de energie îşi pierde din forţă dacă privim sistemul ca un întreg şi nu doar tranzacţia în mod individual. De ce nimeni nu vorbeşte despre câtă energie consumă banii de astăzi?

    În contextul folosirii aplicaţiilor blockchain de către grupuri de companii, argumentul consumului de energie devine irelevant pentru că în acest caz particular sunt folosite mecanisme mai puţin elaborate de validare, având în vedere că procesul implică partenerate solide şi familiare.

    Mitul 3: Blockchainul E o toană trecătoare    

    Aplicaţiile bazate pe tehnologia blockchain sunt testate în nenumărate contexte, în lumea întreagă. În domeniul închirierilor de maşini din Germania, de pildă, ea a făcut posibilă simplificarea unor proceduri până atunci foarte complicate, de la alegerea unei maşini până la încheierea unor contracte personalizate de închiriere, într-aşa măsură încât sistemul poate opera fără o infrastructură sau contracte cu furnizorii serviciilor de plăţi. Un proiect descentralizat de reţea din New York, care implică contoare inteligente şi contracte inteligente, a permis caselor care funcţionează cu energie solară să îşi calculeze automat consumul de energie electrică şi să vândă surplusul de energie electrică către cele „convenţionale”. Şi în Austria au început să apară moduri tot mai lăudabile de utilizare, în Viena, de exemplu, în sectorul serviciilor financiare şi al furnizării de energie.

    Nu aş putea spune care va fi preţul bitcoinului de acum în trei ani şi câte alte criptomonede vor mai atunci. Cu toate acestea, sunt convins că tehnologia blockchain se va menţine şi va revoluţiona lumea.

    Mitul 4: BlockchainUL nu E potrivit pentru a fi folosit ca bază a sistemelor de plăţi, având în vedere că numai un număr limitat de tranzacţii pot fi procesate

    Faptul că există un plafon maxim care nu poate fi depăşit este rezultatul mecanismelor de validare discutate când am vorbit despre mitul 2. Sistemele de tip blockchain folosite în cadrul grupurilor de companii menţionat atunci nu sunt afectate de acest aspect, iar în ceea ce priveşte sistemele publice, au început deja să se dezvolte noi tehnologii. Una dintre acestea este Bitcoin Lightning Network, în cadrul căreia un canal de plată este deschis între două „noduri”, permiţând transferul plăţilor fără a fi necesare proceduri complexe de verificare. Verificarea şi validarea sunt solicitate doar la deschiderea şi închiderea canalului.

    Mitul 5: Blockchainul înseamnă sfârşitul protecţiei datelor 

    Intrările în blockchain trebuie să fie lizibile de-a lungul tuturor nodurilor, altfel este imposibilă verificarea descentralizată a tranzacţiilor şi „minarea” de bitcoin. Să nu uităm însă că aceste conturi nu sunt identificate cu ajutorul datelor personale, ci prin pseudoadrese pe care oricine le poate crea folosind aşa-zisul portofel.

    Aşadar, în interiorul acestui blockchain, tranzacţiile unui user sunt private. Cu toate acestea, dacă cineva reuşeşte să asocieze adresa bitcoinului cu proprietarul ei, toate tranzacţiile încheiate anterior de acea persoană pot fi identificate. Există însă alte criptomonede, ca de exemplu Dash, care sunt complet anonime şi care oferă userilor protecţie totală.

    Mitul 6: Tehnologia blockchain are un viitor luminos. Curând, toate aplicaţiile IT se vor baza pe această tehnologie 

    Acest lucru nu este plauzibil. Prin comparaţie cu bazele de date, blockchainul e prea scump şi nu suficient de eficient pentru businessurile tradiţionale precum contabilitatea. În astfel de contexte, tehnologia blockchain nu îşi are rostul; ea ar trebui folosită doar acolo unde schimburile de date sunt, de regulă, nesigure şi ineficiente, de exemplu în cazul tranzacţiilor dintre părţile implicate în lanţurile globale de aprovizionare.

    Mitul 7: Blockchainul nu E sigur. Deseori auzim că banii au fost furaţi ori s-au pierdut

    Odată ce tranzacţiile sunt stocate în blockchain, nimeni nu poate altera, citi, falsifica sau şterge consemnările din baza de date. Prin urmare, plăţile care folosesc acest sistem sunt considerate sigure. Dacă ceva se fură, asta înseamnă că acea cheie privată de acces a unui utilizator a picat în mâini greşite. Este similar cu furtul PIN-ului unui card bancar!    

  • Tranzacţie eşuată. Wienerberger şi ADM Capital au anulat preluarea cărămizilor Brikston

    Decizia a fost luată de cele două părţi, după ce Consiliul Concurenţei a anunţat în luna mai că a declanşat o investigaţie privind această achiziţie, motivând că aceasta este „susceptibilă” să creeze obstacole semnificative în calea concurenţei prin crearea unei poziţii dominante pe piaţa producerii şi comercializării de cărămizi şi blocuri ceramice.
     

  • Este oficial: Arabii de la Ah Dahra au primit undă verde de la Consiliul Concurenţei pentru achiziţia Agricost, una dintre cele mai mari companii româneşti

    Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care compania Al Dahra Agriculture LLC. din Emiratele Arabe Unite a preluat compania Agricost din Brăila, cea mai mare fermă de cereale din România după suprafaţa cultivată. Consiliul Concurenţei atrage atenţia că această tranzacţie aşteaptă avizul şi altor instituţii din sector.

    „Autoritatea de concurenţă a evaluat această tranzacţie din punct de vedere al legislaţiei în domeniu şi a constatat că nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia. Ca urmare, Consiliul Concurenţei a emis o decizie de autorizare cu respectarea termenului prevăzut de lege. În acelaşi timp, însă, au fost notificate şi alte autorităţi cu atribuţii în domeniu, care vor lua decizii din perspectiva legislaţiei specifice în competenţa acestora”, spun reprezentanţii Consiliului Concurenţei.

    Constantin Duluţe, proprietarul Agricost, ar urma să încaseze în urma acestei tranzacţii peste 200 mil. euro, potrivit estimărilor ZF.

  • AFI Europe România a cumpărat un teren de 43.000 de metri pătraţi, în Capitală, cu 23 mil. euro

    „Achiziţia ne va permite să ne dezvoltăm proiectele din Bucureşti, parte din demersurile noastre de a ne extinde operaţiunile pe piaţa de clădiri de birouri, de retail şi rezidenţială. Primul pas post-achiziţie va consta în identificarea celei mai bune utilizări a terenului, pe care putem construi până la 100.000 mp”, a declarat Doron Klein, CEO AFI Europe România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • E.ON şi-a vândut acţiunile deţinute la Uniper, cu 3,8 miliarde de euro, către Fortum Corporation

    „Toate condiţiile pentru finalizarea ofertei de preluare publică voluntară au fost întrunite, tranzacţia fiind realizată şi finalizată. Operaţiunea a fost aprobată de Comisia Europeană şi de Autoritatea Rusă Antimonopol. În total, E.ON a primit aproximativ 3,8 miliarde de euro în urma tranzacţiei pentru acţiunile pe care le mai deţinea în Uniper”, arată documentul.

    „Vânzarea către Fortum a acţiunilor rămase în Uniper marchează sfârşitul unui capitol din istoria E.ON”, a precizat Johannes Teyssen, director executiv E.ON SE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Bayer e pe cale să devină liderul mondial pe piaţa de seminţe şi produşi chimici. Tranzacţia de 66 de miliarde de dolari cu Mosanto a trecut de verificarea Antitrust

    Visul companiei Bayer de a forma cel mai mare furnizor de seminţe şi produşi chimici pentru agricultură se apropie de realitate, încât compania a câştigat acordul Diviziei Antitrust din cadrul Departamentului american de Justiţie, după doi ani în care s-a proptit în aprobările autorităţilor pentru a prelua Monsanto într-o tranzacţie de 66 de miliarde de dolari, potrivit Fortune.

    Companiile au ajuns la un acord cu Departamentul de Justiţie, care linişteşte temerire guvernului cu privire la un posibil efect negativ major pentru fermieri şi consumatori, a transmis SUA într-o declaraţie de săptămâna aceasta. Acordul solicită cea mai mare vânzare de active din istoria pieţei de fuziuni şi achiziţii americane, potrivit guvernului.

    „Sistemul de ferme al Americii are o importanţă critică pentru economia noastră, pentru ecosistemul nostru alimentar şi pentru stilul nostru de viaţă”, spune Makan Delrahim, care conduce Divizia Antitrust. „Fermierii americani şi consumatorii se bazează pe o competiţie de la egal la egal între Bayer şi Monsanto”.

    Pentru Bayer, achiziţia Monsanto este ultimul pas în procesul de transformare într-o corporaţie, încât compania cu o istorie de 154 de ani a renunţat la businessul cu plastic şi s-a reinventat ca o companie ştiinţifică, bazată pe produse agriculturale sănătoase.

    Odată ce tranzacţia va fi încheiată, trei mamuţi globali vor domina industria agriculturală a lumii, iar această perspectivă îi îngrijorează pe fermieri pentru că preţurile ar putea creşte iar varietatea de produse s-ar restrânge.

    Compania Bayer este încrezătoare că tranzacţia va fi încheiată până la deadline-ul din 14 iunie.

     

     

     

  • Pentru prima dată, Consiliul Concurenţei ar putea bloca semnarea unei tranzacţii

    Este pentru prima dată în ultimii cinci ani când Consiliul Concurenţei ar putea bloca acordul semnat între două companii. Au mai fost situaţii în care Concurenţa a condiţionat semnarea tranzacţiilor de asumarea anumitor angajamente, însă niciodată nu a mai avertizat că există „îndoieli serioase” privind mediul concurenţial.

    ”Având în vedere că tranzacţia prezintă îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal şi acestea nu au putut fi înlăturate prin angajamentele propuse de Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL, Consiliul Concurenţei a decis deschiderea unei investigaţii. Conform legislaţiei, în maximum 5 luni autoritatea de concurenţă va emite o decizie prin care tranzacţia va fi autorizată sau va fi interzisă sau va fi autorizată cu condiţii”, a anunţat Consiliul.

    Wienerberger Sisteme de Cărămizi are patru fabrici pe piaţa locală, îm sectorul producerii şi comercializării de cărămizi şi blocuri ceramice.  Wienerberger a mai cumpărat în 2016 fabrica de cărămizi a omului de afaceri turc Omer Susli, din Buzău. Grupul a intrat pe piaţa românească în 1998 şi în 2003 a achiziţionat de la producătorul de materiale de construcţii CEMA Sibiu o fabrică de cărămizi în cadrul unei tranzacţii cu o valoare totală de 9 milioane de euro.

    Producătorul de materiale de construcţii pentru zidărie şi finisaje Brikston din Iaşi şi-a schimbat, la începutul anului 2015, denumirea din Ceramica Iaşi în Brikston Construction Solutions, preluând astfel numele brandului sub care sunt cunoscute produsele companiei. În vara lui 2014, fondul american de investiţii Advent International (care deţinea compania din 2007), a vândut participaţia majoritară la Ceramica fondului Asia Dept Management Capital (ADM Capital), într-o tranzacţie estimată la peste 10 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Premieră pe piaţa de criptomonede din România: Un teren de 2 milioane de euro a fost cumpărat cu monede virtuale

    Potrivit datelor din platforma de tranzacţionare, investitorii au plătit 89.588,38 OneCoin pentru terenul de 7.000 mp situat pe DN1 Ploieşti-Braşov, sumă ce reprezintă echivalentul a aproape 2 milioane de euro.
     
    Aceasta ar fi cea mai mare tranzacţie cu moneda digitală OneCoin realizată vreodată în România, pe platforma de ecommerce DealShaker, informează un comunicat. OneCoin este o monedă digitală bazată pe criptografie. La fel ca si codul de bare, sau seria trecută pe o factura, fiecare monedă digitală este unică. Spre deosebire de alte criptomonede precum Bitcoin, OneCoin este folosită exclusiv pentru tranzacţiile dintre persoanele membre ale comunităţii, pe platforma DealShaker.
     

  • Ţara care cumpără Europa bucată cu bucată. Unele investiţii au ridicat semnalul de alarmă la nivelul UE. Cea mai mare tranzacţie făcută în România

    Cea mai mare tranzacţie din România a fost cea din 2016 prin care GM Investment a achiziţionat concesiunile petroliere şi gaze ale companiei Zeta Petroleum, pentru 2,9 milioane dolari. Zeta Petroleum a fost înfiinţată în 2005 în Marea Britanie şi se ocupa cu explorarea şi producţia de petrol şi gaze naturale în Europa de Est. Compania deţinea în România drepturi de concesiune asupra a trei perimetre de explorare şi exploatare, respectiv Bobocu (judeţul Buzău), Jimbolia (Timiş) şi Pădureni.

    Volumul şi natura unora dintre investiţiile Chinei pe parcursul celor zece ani, de la infrastructura critică din estul şi sudul Europei până la companiile de înaltă tehnologie din vest, au ridicat un semnal de alarmă la nivelul Uniunii Europene.

    Un grup de lideri care îi include pe cancelarul german Angela Merkel şi pe preşedintele francez Emmanuel Macron presează pentru o strategie comună menită a face faţă avansului neobosit al Chinei în Europa, cu o oarecare opoziţie din partea periferiei UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro