Tag: stiinta

  • Şocul anului: a fost doborâtă bariera vitezei luminii

    Enunţată de Albert Einstein în 1905, viteza luminii constituie viteza maximă pe care o poate avea o particulă, fiind una dintre legile fundamentale ale universului.

    În cadrul unui experiment efectuat la acceleratorul de particule al CERN, 15.000 de particule neutrino au fost lansate din apropiere de Geneva spre o peşteră subterană aflată în Italia, la Gran Sasso, la aproximativ 730 de kilometri depărtare. Particulele au ajuns la destinaţie cu 60 de nanosecunde (0,00000006 secunde) mai repede decât i-ar fi luat luminii să parcurgă aceeaşi distanţă, depăşind bariera vitezei luminii cu 0,0025%. Cercetătorii care au efectuat studiul, aparţinând proiectului Oscillation Project with Emulsion-Tracking Apparatus, susţin că au verificat rezultatele în mod repetat, rezultatul fiind acelaşi.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • Surpriza anului: s-ar putea ca bosonul lui Higgs nici să nu existe

    În urma tuturor cercetărilor şi a experimentelor desfăşurate de specialiştii din cadrul CERN, aceştia au ajuns să nu mai excludă deloc posibilitatea ca presupusul boson al lui Higgs să nu existe defel.

    Guido Tonelli, purtător de cuvânt al Compact Muon Solenoid Detector, un imens detector de particule care face parte din CERN, unde lucrează peste 3.600 cercetători, a declarat într-o conferinţă de presă: “Dacă excludem existenţa bosonului lui Higgs, avem de aface cu o descoperire revoluţionară, deoarece tot ce ştiam despre natură şi mecanismele din cadrul ei va trebui cu totul revizuit şi regândit. Cu alte cuvinte, întreaga ştiinţă umană trebuie reconsiderată. Trebuie doar să ne continuăm căutările. Maşinăria de care dispunem este atât de puternică încât prin intermediul ei vom putea explora teritorii noi şi nebănuite ale cunoaşterii”.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • Invenţiile de care lumea a uitat (GALERIE FOTO)

    Semaforul, detectorul de miniciuni, guma de mestecat şi penicilina sunt doar câteva dintre lucrurile inventate la începutul secolului al XX-lea. Primul televizor similar celui pe care îl cunoaştem astăzi, cel cu imagini în mişcare, a fost inventat în 1929. Anii ’30 au adus omenirii elicopterul, pliculeţele de ceai, primul fotocopiator şi primul stilou. Dincolo de invenţiile care au schimbat lumea, au existat şi unele extrem de amuzante de care lumea a uitat, scrie boredpanda.com

  • Noi anticorpi capabili să lupte eficient contra virusului HIV, descoperiţi de savanţi

    Anticorpii reprezintă armele de apărare ale sistemului imunitar contra agenţilor infecţioşi, virusurilor şi bacteriilor. Însă marea variabilitate a virusului HIV, cauzată de multiplele şi rapidele mutaţii ale sale, îi permit acestui virus să scape în majoritatea cazurilor, anticorpii produşi de persoanele infectate fiind incapabili să-l neutralizeze.

    Cei 17 anticorpi identificaţi recent au fost izolaţi pornind de la eşantioane prelevate de la patru pacienţi seropozitivi care beneficiau de o puternică apărare imunitară contra virusului HIV. Cei mai mulţi dintre aceşti noi anticorpi sunt de 10 ori mai puternici comparativ cu alţi anticorpi recent descrişi (PG9, PG16 şi VRC01) în cadrul cercetărilor din domeniul vaccinărilor, au explicat autorii acestui studiu, savanţii de la Scripps Research Institute, din oraşul californian La Jolla.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dati un ban pentru stiinta

    Impinsi de nevoia de finantare suplimentara, doi biologi
    americani care cautau fonduri pentru a studia o specie de prepelita
    din Mexic au obtinut bani apeland la site-ul Kickstarter.com,
    oferind donatorilor diverse obiecte, de la tricouri cu imaginea
    prepelitei la carti cu autograf sau posibilitatea de a da nume unei
    astfel de pasari, in functie de suma donata.

    La randul sau, o organizatie caritabila din Marea Britanie, Cancer
    Research UK si-a infiintat propria pagina pe un site de crowd
    funding, Kiva, unde se propun proiecte deja aprobate de oameni de
    stiinta, pentru care se cauta finantare alternativa celei deja
    acordate de organizatie, iar publicul care doneaza alege proiectele
    pe care le sustine.

    Pe de alta parte, un om de stiinta italian trecut deja prin
    chinurile obtinerii de fonduri incearca sa puna pe picioare un site
    de crowd funding, Open Genius Project, care sa le asigure finantare
    celor care doresc sa inceapa diverse cercetari, dupa ce propunerile
    le sunt aprobate de oameni de stiinta.

  • Au descoperit cercetatorii de la Geneva “particula lui Dumnezeu”?

    Un comentariu publicat pe un blog de stiinta in urma cu cateva zile a devenit sursa
    de zvonuri indeosebi pentru tabloide, care au titrat ca s-a
    descoperit “particula lui Dumnezeu”, numita asa fiindca de la ea
    s-ar fi format Universul. Comentariul se referea la o nota interna
    intre patru cercetatori pe marginea unui experiment derulat la
    ATLAS, una dintre unitatile acceleratorului de particule (Large
    Hadron Collider), in urma caruia ar fi fost detectata o rezonanta
    relevanta la o energie de 115 gigaelectronvolti (GeV), adica tocmai
    plafonul sugerat de unii fizicieni cu mult inainte de acest
    experiment.

    Problema teoriei respective este insa ca toate experimentele de
    pana acum n-au depasit plafonul de 114 GeV, astfel incat anuntul ca
    s-ar fi descoperit deja particula la 115 GeV apare ca mult prea
    convenabil, mai ales ca unul dintre principalii cercetatori din
    acest experiment au mizat mare parte din cariera lor pe gasirea
    bosonului lui Higgs la o energie a particulelor de fix 115 GeV.
    Criticii, citati inclusiv pe blogul unde a aparut zvonul, remarca
    faptul ca daca un experiment ar reusi sa produca versiunea din
    modelul standard al bosonului, doar intr-un caz din 100.000 ar fi
    aparut posibilitatea ca bosonul originar sa se divida in doi fotoni
    cu energie combinata de 115 GeV, asa cum sustin cei patru
    cercetatori ca au detectat.

    Fizicianul Stephen Hawking a pariat de la bun inceput ca bosonul
    nu poate fi observat cu mijloacele actuale ale acceleratorului,
    avand in vedere dificultatea de a recrea conditiile originare de
    aparitie a Universului. Acum, Tommaso Dorigo, unul dintre fizicienii CERN,
    sustine la randul sau ca nota interna facuta publica pe blog nu
    poate fi socotita drept o confirmare ca s-a descoperit bosonul lui
    Higgs, ba chiar pariaza pe 1.000 de dolari ca rezultatele cuprinse
    in nota respectiva sunt false.

    “Particula lui Dumnezeu”, denumita “bosonul lui Higgs”, dupa
    numele cercetatorului britanic care a prezis ca fizicienii de la
    LHC o vor identifica – este una dintre tintele principale ale
    oamenilor de stiinta de la Centrul European pentru Cercetari
    Nucleare din Geneva, cel ce a infiintat LHC. Misiunea LHC este de a
    detecta fizic particulele elementare ale materiei, discutate pana
    acum numai in fizica teoretica.

  • Acasa la inventatorii internetului

    In apropierea Genevei, la 100 m in subteran, se afla complexul CERN (Conseil Européen pour la Recherche Nucléaire), cel mai mare laborator stiintific din lume si unul dintre cel mai putin pazite.

    Grupuri de turisti vin zilnic sa viziteze segmente ale complexului, in mare parte deschise publicului, plecand cu suveniruri, ca tricourile inscriptionate cu adresa primului site web din lume – nascut aici – sau sepci pe care scrie Big Bang, unul dintre subiectele cercetarilor de acum.

    Intrebarea de ce a fost ales acest loc pentru construirea acum 50 de ani a celui mai mare laborator de cercetari nucleare, initial o investitie a doar 12 state, nu-si mai are rostul odata ajuns in acest colt din linistita, dar mai ales neutra Elvetie. Aici, seria anecdotelor cu cei trei cercetatori de nationalitati diferite si-ar gasi variante in toate combinatiile posibile.

    John Ellis, unul dintre expertii CERN

    CERN are 2.600 de angajati permanenti, iar aproape 8.000 de oameni de stiinta si ingineri din 80 de tari, inclusiv din Romania, adica jumatate din comunitatea celor care studiaza fizica particulelor, lucreaza la experimente din cadrul acestui institut.

    Majoritatea lor sunt angrenati in cel mai mare experiment al CERN de pana acum, ce va avea loc cel mai probabil in luna mai.

    Una dintre conditiile desfasurarii la aceasta data este ca tunelul subteran sapat la 100 de metri adancime sub pamant si care are o circumferinta de 27 de kilometri sa fie complet functional.

    Dintr-un punct al acestui inel vor fi eliberate particule in directii opuse la o viteza de 99,98% din cea a luminii. In partea opusa a acestui punct al celui mai mare accelerator de particule se afla Atlas, o masinarie metalica adapostita in cea mai mare dintre camerele subterane, cu volumul comparabil cu cel al catedralei Notre Dame din Paris.

    CERN

    De ce ar vrea cineva sa ciocneasca particule minuscule (protoni) intr-o arie atat de mare? Pentru ca in acest fel ar fi recreate conditiile imediat urmatoare declansarii Big Bang, la o scara mult mai mica.

    Pana acum, cercetarile de acest fel au fost duse la capat de astronomi. Urmand principiul ca dupa „explozia“ initiala universul se dilata permanent, teoria spune ca ar trebui sa observi corpurile aflate la marginea lui pentru a afla care este sursa intregii materii din univers.

    Cel mai avansat observator direct catre zonele indepartate ale universului este telescopul Hubble. Datele primite de la acesta au ajutat oamenii de stiinta sa afle compozitia din care era format universul la 400 de milioane de ani dupa Big Bang, moment relativ apropiat de acest eveniment, daca ne gandim ca varsta totala a universului este estimata la aproximativ 15 miliarde de ani.

    Pentru intoarceri in timp si mai extinse e nevoie de un telescop si mai puternic. Vestea proasta pentru comunitatea astronomilor este ca marginea universului se departeaza permanent, ceea ce scade exponent ial sansele de a crea un telescop suficient de performant incat sa permita observatia directa a „marginii universului“.

    Asa ca fizicienii de la CERN incearca sa reproduca in Elvetia, in conditii de laborator, auspiciile sub care au stat inceputurile materiei.

    Cu cat circumferinta inelului traversat de particule este mai mare, cu atat analiza fizicienilor poate merge mai aproape de momentul Big Bang. De aceea, astfel de laboratoare de mari dimensiuni mai exista si in Statele Unite – cel al Universitatii Stanford si Fermilab de langa Chicago.

    Cel din Geneva, numit LHC (Large Hadron Collider), este insa cel mai mare. „La CERN vom putea primi date despre cum era universul la 10 la puterea -12 secunde dupa Big Bang. Adica 1 impartit la un numar cu 12 zerouri secunde“, spune Markus Nordberg, unul din fizicienii implicati si in managementul CERN, dar si ghid ocazional al complexului.

    Nordberg pomenes te numere foarte mici sau colosal de mari cu aceeasi familiaritate cu care trece de toate portile high-tech de securitate ce conduc la liftul cu doar doua butoane care coboara la Atlas, una din putinele zone pazite ale complexului. Atlas, mecanismul prin ochii caruia fizicienii vor putea observa o coliziune in direct a particulelor care parcurg cei 27 de kilometri de 14 milioane de ori pe secunda, poate fi privit ca o camera de fotografiat.

    Doar ca in loc de cei cativa megapixeli ai unei camere foto obisnuite, Atlas are miliarde de gigapixeli. „Obiectele pe care le observam aici au diametrul 10 la -18 metri. Acuratetea pe care o folosim ne-ar permite sa observam cum se schimba greutatea muntilor Alpi cand un fulg de zapada cade pe Mont Blanc“, spune Nordberg.

    La momentul coliziunii particulelor, cercetatorii de aici vor pune la incercare in practica validitatea unor teorii. Una dintre ele, emisa de profesorul scotian Peter Higgs in 1964, argumenteaza de ce unele particule au masa si altele nu (de exemplu, fotonii din care este compusa lumina nu au).

    Gasirea asa-numitei „particule a lui Higgs“ ar raspunde la o intrebare aparent banala, dar neelucidata pana acum: ce este masa? Cu atat mai important cu cat cei mai multi fizicieni cad de acord acum ca o buna parte a masei din univers a disparut inexplicabil.

    Rezultatele experimentului de aici ar putea contrazice teorii ale unor fizicieni celebri sau ar putea la fel de bine genera premii Nobel pentru altii, pentru ca forul suedez premiaza doar conceptele teoretice care au fost validate in practica.

    „Daca crezi in legile fizicii, atunci ar trebui sa fie mult mai multa masa decat putem noi masura. Putem vedea doar 3,5% din masa universului care ar trebui sa existe. Asa ca trebuie sa ne dam seama unde e 96,5% din univers? Cumva a disparut, iar asta e o adevarata problema“, spune Markus Nordberg.

    Rezolvarea ei ar putea confirma existenta unei sau a mai multor notiuni futuristice, ca materia intunecata, energia intunecata si dimensiunile paralele. Sau le-ar putea contrazice pe toate.

    „Trebuie sa gasim particula lui Higgs. Daca nu o gasim, inseamna ca e ceva gresit in legile fizicii pe care le folosim acum“, explica fizicianul una din mizele experimentului.

    „Vom fi incantati si usurati sa gasim aceasta particula in experimentul nostru, dar unii spun ca ar fi mai interesant sa nu o gasim. Si sunt de acord cu asta, ar fi intr-adevar incitant, dar vom avea probabil niste probleme in a gasi explicatii, catre guvernele care ne finanteaza, de ce au investit in ultimii 40 de ani 45 de miliarde de dolari in CERN“, expune Nordberg, de data aceasta din postura de gestionar al bugetului.

    Sumele cheltuite aici sunt atat de mari, incat a fost aleasa o cale indirecta de finantare a proiectului, care sa ocoleasca aparatul fiscal al Elvetiei. Contributia celor 20 de state membre (Romania are doar statut de observator) se realizeaza prin livrarea gratuita de echipamente sau acoperirea costurilor de salarizare pentru fizicienii fiecarei tari (jumatate din bugetul de aproximativ un miliard de dolari pentru anul acesta reprezinta salarii).

    De exemplu, structura metalica a detectorului Atlas a fost realizata in Marea Britanie si livrata direct „la usa“ CERN. O alta componenta, un calorimetru de dimensiuni foarte mari, a fost livrat elvetienilor de Romania.

    Conform oficialilor CERN, contributia tarii noastre in acest proiect a fost anul trecut de aproximativ 700.000 de franci elvetieni (circa 425.000 euro). Iar acest calorimetru, un instrument care va masura energia degajata in timpul experimentului din mai, are cea mai mare pondere financiara in cadrul sprijinului oferit de Romania.

    O alta componenta importanta o reprezinta cei 16 doctori in fizica de la Institutul National de Fizica Horia Hulubei care lucreaza din Geneva la acest proiect.

    Alti peste 70 de fizicieni si ingineri asista din Romania si sunt activ implicati in cercetarile de la CERN. Dar exista presiuni din partea unor state – si Marea Britanie e probabil exponentul lor – de a reduce sau chiar taia complet bugetul experimentului LHC. Anul trecut, la 14 decembrie, delegatia britanica s-a abtinut de la votul unei (noi) cresteri de buget la CERN.

    Reprezentantii Londrei si-au motivat alegerea prin faptul ca o crestere de buget in Elvetia ar duce la pierderi de locuri de munca pentru fizicieni oriunde in alta parte a lumii, datorita faptului ca ar antrena si mai multe persoane in proiect. Cu cateva zile inainte, Anglia isi anunta retragerea sprijinului financiar pentru International Linear Collider (ILC), un proiect similar de 8 miliarde de dolari, in Statele Unite.

    De fapt, chiar si Congresul american dezbate oportunitatea finantarii ILC. Totusi, votul pentru cresterea bugetului la CERN a fost pozitiv. Poate si datorita faptului ca, istoric vorbind, investitiile in complex sunt practic deja recuperate. In 1989, Tim Berners-Lee a inventat „world wide web“, modalitatea prin care sunt interconectate toate documentele ce compun internetul.

    „Putem spune ca suma investitiilor in CERN e neglijabila daca ne gandim ca aici am inventat web-ul. Industria web, incluzand tot internetul si toate tranzactiile din spate, inseamna 200 de miliarde de dolari anual“, spune reprezentantul CERN, referindu-se la industria echipamentelor hardware pentru companiile care ofera servicii de acces internet.

  • De unde vine trocul

    Oamenii de stiinta de la Georgia State University din Atlanta au cautat sa afle in ce conditii cimpanzeii dau la schimb un lucru foarte valoros pentru ei, cum ar fi o felie de mar pentru un strugure. De fapt, maimutele nu recurg spontan la troc, ci trebuie invatate. Mai mult, cimpanzeii prefera sa dea ceva ce nu le place prea mult, cum ar fi un morcov sau un castravete, contra unui aliment preferat, cum ar fi strugurii. Cand insa atat alimentul detinut, precum si cel pe care l-ar putea obtine se afla pe lista lor de preferinte, cimpanzeii nu sunt deloc dispusi sa faca schimb. Rezervele fata de troc par sa fie adanc imprimate in psihicul lor, afirma Sarah Brosnan, primatolog la universitatea mai sus amintita. Ele pot fi explicate insa prin faptul ca, in natura, cimpanzeii nu dispun de mijloace prin care sa-i pedepseasca pe cei necinstiti, care ar fugi cu ambele bunuri; de asemenea, nu pun deoparte alimentele sau obiectele utilizate ca sa le foloseasca mai tarziu. Primatele au totusi o economie bazata pe servicii, oferind un serviciu contra altuia sau a unui bun, cum ar fi puricatul contra favorurilor sexuale sau unui fruct.