Tag: stiinta

  • Avertisment fără precedent al unui cercetător de la Harvard: Mai avem doar cinci ani în care ne putem salva de schimbările climatice

    Nivelul actual de carbon din atmosferă nu a mai fost atins în ultimii 12 milioane de ani, explică un cercetător de la Harvard, iar poluarea împinge rapid pământul înapoi în trecut, într-o epocă prin care am trecut în urmă cu 33 milioane de ani, când nu exista gheaţă la niciunul dintre polii planetei, potrivit Forbes.

    „Ştim care este starea spre care ne îndreptăm pentru că avem dovezi paleontologice care ne arată cum era pământul când nu exista gheaţă la niciunul dintre poli. Nu exista nicio diferenţă de temperatură între ecuator şi poli”, atrage atenţia James Andreson, profesor în cadrul Harvard University.

    El atrage atenţia că omenirea a înţeles greşit modul în care funcţionează această problemă, în contextul în care până acum oamenii au crezut că ne putem reveni din acest dezastru prin reducerea emisiilor de carbon.

    Revenirea la un anumit normal este imposibilă dacă nu ne transformăm drastic industriile – accelerând oprirea emisiilor de carbon şi eliminarea lor din atmosferă, alături de o modalitate nouă de a ţine polii departe de razele soarelui – iar acest lucru trebuie făcut în următorii cinci ani, spune Anderson.

    „Şansa de a mai avea gheţari permanenţi în Oceanul Arctic după 2022 este zero”, spune Anderson, notând că 75-80% din totalul gheţarilor permanenţi s-au topit în ultimii 35 de ani.   

     

  • (P) Consiliul Judeţean Ilfov doreşte să transforme judeţul într-un centru economic şi ştiinţific internaţional

    Oameni de ştiinţă din Europa, experţi  şi reprezentanţi ai autorităţilor locale s-au reunit la Bucureşti, la conferinţa „Science meets Regions/Science builds the future”, care a avut loc la Biblioteca Naţională a României, pentru a discuta despre modul în care deciziile politice pot fi fundamentate pe cercetarea ştiinţifică. „Science meets Regions/Science builds the future” face parte dintr-o serie de evenimente organizate de Joint Research Centre (JRC), serviciul ştiinţific şi de cercetare intern al Comisiei Europene. Reprezentanţii JRC au subliniat că este nevoie de un efort integrat în dezvoltarea politicilor publice bazate pe fundamente ştiinţifice, prin implicarea şi colaborarea celor trei piloni sociali – autorităţi, oameni de ştiinţă şi cetăţeni. 
     
    Cosiliul Judeţean Ilfov susţine iniţiativa localităţii Măgurele de transformare într-un smart-city, având la bază politici publice fundamentate pe rezultatele cercetării ştiinţifice şi speră că va fi prima, dintr-un lung şir de localităţi, care va adopta această viziune. Oraşele din România trebuie să se dezvolte în concordanţă cu nevoile actuale ale locuitorilor, mediului de afaceri, să ţină pasul cu tehnologia digitală şi să se adapteze noii generaţii.
     
     
    „Este nevoie să fundamentăm politicile publice pe doi piloni: pe randamentul resurselor investite şi pe creşterea calităţii vieţii. Cum prioritizezi ca să ai randament maxim?! Ei bine, aici intervin experţii care fac analiza lor, fac balanţa cost-beneficiu şi prioritizează în condiţiile resurselor date. Administraţia performantă va fi de fapt un trinom – administraţia, experţii/mediul academic şi cetăţeanul. Că nu suntem în război. Nu trebuie să trăim în tabere diferite, trebuie să fim în parteneriat. Apoi, Consiliul Judeţean trebuie să facă politici publice pentru întreaga regiune, nu fiecare pe bucăţica lui.” – Marian Petrache, preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov.
     
    Transformarea oraşului Măgurele în smart-city este un proiect pilot al Consiliului Judeţean Ilfov, iar în cadrul evenimentului au fost identificate şi propuse soluţii pentru ca această localitate să devină un “oraş inteligent”. La bază a stat un studiu realizat de Institutul de Politici Publice. 
    „Fundamentarea politicilor publice pe expertiza oamenilor de ştiinţă şi a cercetătorilor va însemna că nu a luat administratorul o decizie după bunul plac, ci în urma unor analize, iar proiectele alese pentru implementare au fost cele mai bune care puteau fi alese. Să începem de acum şi de aici. Ilfovul e pionier în acest domeniu. În ţară, exemplul îl dăm chiar noi. Şi sper că, după întâlnirea de azi, se va lua microbul.” – Marian Petrache, preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov
     
    Evenimentul „Science meets Regions/Science builds the future” reprezintă un prim pas în stabilirea colaborării dintre autorităţile publice şi mediul ştiinţific, care poate pune bazele implementării unor politici publice sustenabile. Altfel spus, dezvoltare bazată pe dovezi.
  • Companiile din România preiau frâiele când vine vorba de educaţie: cum vrea Bayer România să îi împrietenească pe copii cu ştiinţa

    Motivaţie:
    Sistemul educaţional din România are de înfruntat unul dintre cele mai mari obstacole de până acum: programa şcolară încărcată, lipsa resurselor şi a oportunităţilor pe termen lung şi abordarea pur teoretică a procesului de învăţare au făcut ca rata abandonului şcolar la vârste mici şi a analfabetismului să fie printre cele mai mari din Uniunea Europeană.

    Descrierea proiectului:
    Răspunsul Bayer România la fenomenul abandonului şcolar a fost un proiect educaţional care îşi propune să îi împrietenească pe elevii cu vârste între 6 şi 12 ani cu ştiinţa şi învăţarea în sens larg. Lansat în 2014, Baylab scoate ştiinţa din clasicele manuale şi săli de clasă şi îi invită pe cei mici să descopere lumea înconjurătoare prin joacă şi explorare. Totul se realizează în sesiuni de experimente de 60 de minute, susţinute de profesori specializaţi în metoda investigaţiei.
    Pe parcursul celor cinci ediţii, Baylab a evoluat dintr-un proiect pilot într-un eveniment internaţional, desfăşurat în cinci oraşe din România şi în Republica Moldova, vizitat anual de câteva mii de copii.

    Rezultate:
    În cazul celei mai recente ediţii, din 2018, evenimentul s-a desfăşurat în Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Constanţa, Cluj-Napoca şi Republica Moldova (Chişinău), timp de trei săptămâni. În cadrul acestuia au fost implicate peste 20 de persoane. Au fost organizate sesiuni de 60 de minute, cu experimente ştiinţifice realizate de către elevi cu ajutorul profesorilor parteneri, pe baza unor materiale didactice oferite şcolilor din oraşe participante.


    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    ~ 198 mil. euro

    Număr de angajaţi
    210

    Valoarea investiţiei
    24.000 euro

  • Cele mai responsabile companii din România: NEPI Rockcastle – SCIKiDS Festivalul Ştiinţei

    Motivaţie

    SCIKiDS Festivalul Ştiinţei este un eveniment susţinut de NEPI Rockcastle, realizat de Asociaţia faSCInation cu sprijinul  Da Vinci, Fun Science, UPC România şi al Centrului Edulier. Evenimentul are ca scop popularizarea ştiinţei în rândul tinerilor, adulţilor şi copiilor şi stimularea interesului românilor faţă de ştiinţă.

    Organizarea festivalului SCIKiDS în incinta centrelor comerciale din grupul NEPI Rockcastle, un investitor şi dezvoltator de proprietăţi comerciale, aduce ştiinţa în mediul în care oamenii se simt confortabil şi în care îşi petrec timpul liber.

    Descrierea proiectului

    SCIKiDS Festivalul Ştiinţei a fost organizat în incinta Mega Mall în anul 2018. De-a lungul celor două zile, vizitatorii centrului comercial au avut ocazia să descopere aspecte interesante despre natură şi mediul înconjurător, vizitând cele cinci zone dedicate: Sci, Tech, Fun, Edu şi Art. Toate experimentele şi reacţiile au fost explicate pe înţelesul copiilor.

    În cadrul Festivalului Ştiinţei au fost folosite metode de învăţare moderne, adaptate stilului de viaţă al copiilor: aceştia au interacţionat cu vloggerii pe care îi urmăresc pe YouTube şi au participat la ateliere interactive, jocuri cu obiecte ştiinţifice interactive, competiţii cu roboţi şi jucării inteligente, alături de persoanele cu care erau familiarizaţi din mediul online.

    Rezultate

    Ultima ediţie a festivalului a avut loc în perioada 20-21 octombrie 2018, în centrului comercial Mega Mall, şi a atras peste 10.000 de oameni dornici să fie iniţiaţi în tainele ştiinţei, care au participat la aproximativ 40 de activităţi cu caracter educativ.

    Valoarea investiţiei în cea mai recentă ediţie a Festivalului Ştiinţei SCIKiDS este de aproximativ 15.000 de euro, iar costul a fost susţinut, în cea mai mare parte, de NEPI Rockcastle. În dezvoltarea, promovarea şi implementarea proiectului a fost implicată o echipă de aproximativ 60 de voluntari.


    Venit operaţional (2018)
    139 mil. euro

    Număr de angajaţi
    282

    Intervalul de implementare a proiectului
    octombrie 2018

    Valoarea investiţiei
    15.000 euro

  • Cele mai responsabile companii din România: Bursele private L’Oréal – UNESCO pentru femeile din ştiinţă

    Motivaţie
    Programul de burse private pentru femeile din ştiinţă, derulat în parteneriat cu UNESCO, este modalitatea prin care grupul L’Oréal îşi arată aprecierea şi susţinerea faţă de tinerele cercetătoare românce care, prin eforturile lor, contribuie la progresul în domeniul cercetării ştiinţifice şi al educaţiei.

    Descrierea proiectului
    Programul de burse private L’Oréal – UNESCO pentru femeile din ştiinţă se adresează cercetătoarelor cu vârsta de maximum 35 de ani care fie sunt doctorande, fie au obţinut titlul ştiinţific de doctor şi urmează un program de pregătire postuniversitară în ţara noastră.

    Cea de-a noua ediţie locală a programului s-a desfăşurat în perioada iulie – noiembrie 2018 şi a reunit 55 de dosare de candidatură înscrise în competiţie. Anul acesta, competiţia va ajunge la cea de-a 10-a ediţie consecutivă. Pentru a fi eligibil, un astfel de proiect trebuie să fi fost implementat în România, cu nu mai mult de 24 de luni în urmă şi să fi generat, până la acest moment, rezultate vizibile sau să existe o previziune asupra acestora pentru următoarea perioadă de timp.

    Din 2009 şi până în prezent au fost depuse peste 400 de dosare de candidatură de la peste 50 de instituţii de învăţământ, care au fost jurizate şi evaluate de cercetători de renume de-a lungul a peste 500 de ore.

    Rezultate
    Până acum, proiectul a premiat 21 de cercetătoare din România, iar valoarea totală a burselor acordate a atins un total de 882.000 lei. Cu ajutorul burselor, tinerele câştigătoare au şansa să îşi finanţeze proiectele şi să îşi dezvolte proiectele de cercetare. La nivel internaţional, pe parcursul ultimilor 20 de ani, Fundaţia L’Oréal şi UNESCO au sprijinit 3.200 de tinere femei de ştiinţă din toată lumea, prin programe de burse, în cadrul ceremoniilor organizate în 117 ţări.


    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    ~350 mil. lei

    Număr de angajaţi
    280

    Intervalul de implementare a proiectului
    iulie-noiembrie 2018

  • Revoluţia industrială începe la Davos?

    A patra Revoluţie Industrială a fost tema reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos din acest an. Conceptul se referă la o combinaţie de tehnologii care schimbă modul în care trăim, muncim şi interacţionăm. Klaus Schwab, fondator şi preşedinte executiv al Forumului Economic Mondial şi gazda liderilor politici, economici, din ştiinţă şi cultură reuniţi în Elveţia, a publicat în 2016 o carte intitulată „A patra Revoluţie Industrială“, inventând această formulă la reuniunea din acel an, potrivit CNBC. Schwab a argumentat că se pregăteşte o revoluţie tehnologică care va „estompa limitele dintre sferele fizică, digitală şi biologică.“

  • Incă o descoperire impresionantă făcută de arheologi în Egipt

    O echipă compusă din argeologi egipteni şi francezi a descoperit mai multe depozite în care erau păstrate mari cantităţi de resturi animale şi vegetale, unelte de piatră şi produse de olărit, a anunţat duminică ministrul vestigiilor istorice din Egipt.

    Potrivit oficialului, noile descoperiri arată că zona Tell al-Samara, din provincia nordică El-Dakahlia este locuită încă din al cincilea mileniu î.e.n., cu mult înaintea celor mai vechi piramide din Egipt.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Incă o descoperire impresionantă făcută de arheologi în Egipt

    O echipă compusă din argeologi egipteni şi francezi a descoperit mai multe depozite în care erau păstrate mari cantităţi de resturi animale şi vegetale, unelte de piatră şi produse de olărit, a anunţat duminică ministrul vestigiilor istorice din Egipt.

    Potrivit oficialului, noile descoperiri arată că zona Tell al-Samara, din provincia nordică El-Dakahlia este locuită încă din al cincilea mileniu î.e.n., cu mult înaintea celor mai vechi piramide din Egipt.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fetiţa UNICĂ în lume care uimeşte lumea ştiinţifică. Ea nu oboseşte, nu simte durere şi rezistă fără mâncare – FOTO

    Olivia arată la fel precum un copil obişnuit, dar posedă un set de abilităţi cu totul nemaîntâlnite. Nu oboseşte niciodată, nu simte durere şi rezistă mai multe zile fără mâncare.
     
    Astea toate datorită unei condiţii medicale rare: suferă de o tulburare a cromozomilor, cu care medicii nu s-au mai confruntat până acum. De altfel, aceştia cred că fetiţa este singura persoană din lume care are toate simptomele simultan.
     
    Mama ei a declarat că starea medicală a copilului este atât de rară, încât medicii nu au găsit un nume pentru ceea ce are ea
    “O dată, a fost lovită de o maşină şi târâtă câţiva metri mai încolo. Am început să strig, să ţip, a fost groaznic. În schimb, Olivia s-a ridicat liniştită, a venit spre mine şi m-a întrebat ce s-a întamplat?”, a declarat mama copilului Niki Farnsworth.
     
    Mama ei spune că a observat prima dată semnele bizare ale bolii când copilul avea doar câteva luni. “Nu îi creştea părul. N-a avut păr până la patru ani şi jumătate.” Niki Farnsworth mai povesteşte că există şi simptome negative:  Olivia are de multe ori crize violente, din senin. “O dată a început să strige la mine, să mă înjure şi să mă loveasă, de faţă cu toată lumea. M-am simţit îngrozitor de ruşinată”, a povestit femeia.
     
  • Andrei Ion, managing partner, CEB/SHL Talent Assessments: „Principala provocare a fost să ramân motivat, să-mi formulez mereu alte obiective şi să reuşesc să extrag satisfacţie din realizările pe care le atingeam“ – VIDEO

    „Am învăţat foarte mult din eroarea de a nu sta aproape de echipa mea. Principala provocare a fost să ramân motivat, să-mi formulez mereu alte obiective şi să reuşesc să extrag satisfacţie din realizările pe care le atingeam. Dat fiind că după atingerea fiecarui obiectiv tentaţia mea cea mai mare era să mă gândesc şi acum ce urmează, nu să stau şi să mă bucur de realizare. Pe termen lung îmi doresc să putem extinde bunele noastre practici în telemanagement şi dezvoltarea oamenilor şi în alte ţări şi am început deja să facem asta deja în Bulgaria şi Serbia şi sper să continuăm a face acest lucru. Îmi dorec să pun umărul la cercetarea geneticii comportamentale şi deja se întâmplă şi acest proiect.“