BusinessMagazin

Tag: statistica

  • STATUL ia tot mai mult din BANII angajaţilor: Decalajul dintre salariile brut şi net a crescut la 868 de lei

    Salariul mediu brut a fost, în ianuarie 2017, de 3.168 de lei, în timp ce câştigul net a fost de 2.300 de lei, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). Diferenţa dintre cele două, adică partea care-i revine statului din veniturile salariale (868 de lei), este cu 554 de lei mai mare decât cea din iarna anului 2007. În luna ianuarie din acel an, spre exemplu, salariul mediu net era de 1.232 de lei, la un brut de 918 lei.

    Statisticile oficiale arată că ponderea contribuţiilor şi taxelor în salariul brut a crescut de la 23,6% în 2005 la 26,8% în 2008, pentru ca acum, în 2017, să ajungă la 27,4%. În termeni nominali, statul lua din salariul mediu 222 de lei în 2005, apoi 465 de lei în 2008, 714 lei în 2015, pentru ca acum să ia aproape 870 de lei.

    Potrivit specialiştilor, prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare dintre salariile brute şi nete vine din faptul că deducerile de care beneficiază angajaţii au rămas la nivelul anului 2004. Practic, suma plătită ca impozit a crescut odată cu salariul: când se calculează impozitul pe salariu de 16%, suma deductibilă (determinată în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreţinere) se scade şi se aplică impozitarea la ceea ce rămâne. Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salariatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STATUL ia tot mai mult din BANII angajaţilor: Decalajul dintre salariile brut şi net a crescut la 868 de lei

    Salariul mediu brut a fost, în ianuarie 2017, de 3.168 de lei, în timp ce câştigul net a fost de 2.300 de lei, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). Diferenţa dintre cele două, adică partea care-i revine statului din veniturile salariale (868 de lei), este cu 554 de lei mai mare decât cea din iarna anului 2007. În luna ianuarie din acel an, spre exemplu, salariul mediu net era de 1.232 de lei, la un brut de 918 lei.

    Statisticile oficiale arată că ponderea contribuţiilor şi taxelor în salariul brut a crescut de la 23,6% în 2005 la 26,8% în 2008, pentru ca acum, în 2017, să ajungă la 27,4%. În termeni nominali, statul lua din salariul mediu 222 de lei în 2005, apoi 465 de lei în 2008, 714 lei în 2015, pentru ca acum să ia aproape 870 de lei.

    Potrivit specialiştilor, prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare dintre salariile brute şi nete vine din faptul că deducerile de care beneficiază angajaţii au rămas la nivelul anului 2004. Practic, suma plătită ca impozit a crescut odată cu salariul: când se calculează impozitul pe salariu de 16%, suma deductibilă (determinată în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreţinere) se scade şi se aplică impozitarea la ceea ce rămâne. Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salariatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STATUL ia tot mai mult din BANII angajaţilor: Decalajul dintre salariile brut şi net a crescut la 868 de lei

    Salariul mediu brut a fost, în ianuarie 2017, de 3.168 de lei, în timp ce câştigul net a fost de 2.300 de lei, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). Diferenţa dintre cele două, adică partea care-i revine statului din veniturile salariale (868 de lei), este cu 554 de lei mai mare decât cea din iarna anului 2007. În luna ianuarie din acel an, spre exemplu, salariul mediu net era de 1.232 de lei, la un brut de 918 lei.

    Statisticile oficiale arată că ponderea contribuţiilor şi taxelor în salariul brut a crescut de la 23,6% în 2005 la 26,8% în 2008, pentru ca acum, în 2017, să ajungă la 27,4%. În termeni nominali, statul lua din salariul mediu 222 de lei în 2005, apoi 465 de lei în 2008, 714 lei în 2015, pentru ca acum să ia aproape 870 de lei.

    Potrivit specialiştilor, prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare dintre salariile brute şi nete vine din faptul că deducerile de care beneficiază angajaţii au rămas la nivelul anului 2004. Practic, suma plătită ca impozit a crescut odată cu salariul: când se calculează impozitul pe salariu de 16%, suma deductibilă (determinată în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreţinere) se scade şi se aplică impozitarea la ceea ce rămâne. Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salariatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Produsul intern brut a crescut cu 4,8% în anul 2016 comparativ cu anul 2015

    Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul patru din 2016 a fost de 194,3 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 1,3% faţă de trimestrul trei din 2016 şi cu 4,8% faţă de trimestrul patru din 2015.

    Potrivit INS, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul patru din 2016 a fost de 227,1 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 4,7% faţă de trimestrul al patrulea din 2015.

    La creşterea PIB, în anul 2016 faţă de anul 2015, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia agriculturii, silviculturii şi pescuitului, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+1,8%), cu o pondere de 18,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,9%, informaţiile şi comunicaţiile (+0,7%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,6%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (14,2%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Preţurile producţiei industriale au crescut cu 1% în ianuarie 2017, faţă de luna decembrie 2016

    Potrivit INS, în luna ianuarie 2017, comparativ cu luna ianuarie 2016, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 2,6%.

    În luna ianuarie 2017, cele mai mari creşteri ale preţurilor s-au înregistrat în industria extractivă, de 2,8% faţă de decembrie 2016. Preţurile din domeniul extracţiei petrolului brut şi a gazelor naturale au înregistrat o creştere de 5,3% în ianuarie 2017, comparativ cu luna precedentă, se arată în datele publicate de INS.

    Preţurile din industria prelucrătoare au crescut cu 0,4%, în ianuarie 2017, faţă de luna anterioară. Preţurile din domeniul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au crescut cu 3,9% în ianuarie 2017.

  • Dorin Oancea, editorialist MEDIAFAX: Statisticile la care nu se uită nimeni şi care ne costă mai mult decât bănuim

    Le repet: anul trecut a crescut numărul salariaţilor cu nivelele de instruire 1 (studii generale, plus 8,5%, 750.000 de contracte de muncă) şi 3 (studii medii şi postliceale, plus 12%, în prezent peste 510.000 de contracte) şi a scăzut cu mai mult de 11%, la circa 950.000 de salariaţi, numărul celor cu studii superioare.

    Ce meserii am “câştigat”? Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (+ 48.603), vânzători (+ 26.198) şi şoferi, sau pompos spus, conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile (+ 22.294).

    Ce am pierdut? Ingineri şi cercetători (- 25.992), medici (- 8.371) şi manageri, sau conducători în domeniul administrativ şi comercial (- 8.110).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anul paradoxurilor şi al creşterilor forţate de furia consumului

    Potenţialul de creştere economică a României a fost de 4%, dar avansul real al Produsului Intern Brut (PIB) a fost de 4,8% în 2016, pentru că majoritatea domeniilor în care se manifestă consumul populaţiei – comerţ, turism, servicii – au consemnat plusuri cu două cifre, depăşind net producţia locală. Această furie a consumului a fost alimentată de creşterile salariale care au adus câştigul mediu net la peste 2.300 de lei (+11,4% faţă de cel de la sfârşitul anului 2015) şi de ieftinirea cu 1,5% în medie a mărfurilor şi serviciilor. Confruntaţi cu acest val de cumpărători ce păreau hotărâţi să le golească rafturile magazinelor, comercianţii n-au avut altă soluţie decât să se aprovizioneze din import.

    Câteva exemple, extrase din datele Institutului Naţional de Statistică (INS): comerţul cu amănuntul – indicator care reflectă consumul populaţiei – a crescut în medie cu 13,5%, vânzările de alimente au avansat cu 13,7%, cele de mărfuri nealimentare – cu 15,2%, iar livrările şi înmatriculările auto au urcat cu 19%. Dar producţia industrială (autohtonă) a avansat, anul trecut, doar cu 1,7%, restul de cerere fiind acoperit din importuri, care au crescut cu 7%. Cel mai bine s-a văzut acest deficit în domeniul alimentar, unde importurile au atins recordul istoric de 4,8 miliarde de euro într-un an agricol considerat cel mai bun din ultimii 10, pentru că producţia industriei alimentare autohtone a crescut cu doar 2,7%, în timp ce vânzările de produse alimentare au crescut de cinci ori mai mult, respectiv cu peste 13%. Numai în cazul laptelui, importurile au crescut cu aproximativ 25%, achiziţiile de peste graniţă ajungând la o pondere maximă istorică de 45% din consumul naţional.

    Avem, astfel, un prim paradox: pe de-o parte, potenţialul de creştere economică este de doar 4% din cauză că infrastructura şi capacităţile locale de producţie sunt în stare precară, dacă nu chiar depăşite tehnologic, dar de cealaltă parte cererea internă a fost atât de intensă încât a forţat creşterea economică la 4,8%.

    Al doilea paradox al anului trecut se vede în execuţia bugetară: cu toate că principalele forme de comerţ care generează TVA au crescut cu 13% spre 19%, încasările fiscale din TVA au scăzut cu 9,6%.

    Semnele bune ale anului 2016 vin din sectorul serviciilor, a cărui pondere în PIB este în continuă creştere. Ca medie generală, afacerile din sectorul serviciilor au crescut cu 8,4%, apoi turismul (hoteluri-restaurante) a avansat cu 15%, iar comunicaţiile – cu 4,9%. Transporturile – alt paradox – au crescut cu 13,1%, chiar dacă în 2016 nu au crescut cu niciun kilometru nici reţeaua de drumuri şi autostrăzi, nici cea de căi ferate. Alte veşti bune se arată în statisticile Băncii Naţionale privind investiţiile străine, care au crescut cu 18%, până la 4 miliarde de euro (un record după anul de „boom” 2008), şi în raportările Ministerului Finanţelor, potrivit cărora investiţiile publice – cheltuielile bugetare de capital – au crescut cu 5,4%.

    Singura veste proastă vine din sectorul construcţiilor, care n-a reuşit să se redreseze nici în 2016. Volumul lucrărilor a scăzut cu 4,8%, chiar dacă prognozele oficiale lansate anterior estimau o creştere de 4,2% în 2016.

    Pentru 2017, Comisia Naţională de Prognoză estimează un potenţial al PIB de doar 4,6% şi o creştere economică de 5,2%, ceea ce ar însemna că şi acest an va fi, ca şi 2016, anul paradoxurilor şi al creşterilor forţate de furia consumului.

  • Ce maşini electrice cumpără românii?

    Însă dimensiunea actuală a pieţei limitează exact această efervescenţă. Maşinile electrice au devenit un trend la nivel global, iar România urmează această direcţie – dar cu anumite rezerve. Care sunt motivele pentru care unii clienţi aleg noile tehnologii, dar majoritatea preferă încă varianta tradiţională şi ce se poate face în acest sens?

    “Încep prin a vă spune că sunt pasionat de maşini. Decizia mea de a cumpăra un anumit model de autoturism nu ţine doar de motivaţia de deplasare de la punctul A la B, ci are şi o puternică componentă emoţională, maşina trebuie să îmi placă, să se conducă bine şi să mă reprezinte”, povesteşte Adrian Ion, unul dintre românii care au ales să treacă la o maşină electrică. „Îţi oferă senzaţii diferite de un model cu ardere internă, tradiţional. Felul în care maşina electrică funcţionează este fundamental diferit, liniar, silenţios, însă fără a răpi din plăcerea condusului. Această plăcere în conducere este dublată de costuri extrem de scăzute de întreţinere şi deplasare: echivalentul în consum de motorină sau benzină ar fi probabil undeva la 1 litru/100 km.”

    Au fost mai multe motive pentru care a ales o maşină electrică: faptul că este foarte silenţioasă, că practic se conduce doar cu o singură pedală, maşina decelerând până la stop de îndată ce ridici piciorul de pe acceleraţie, iar frâna se foloseşte doar în caz de urgenţă; faptul că în medie parcurge 50-80 de kilometri pe zi, astfel că range-ul oferit de i3 (BMW i3 cu Range extender – maşina deţinută, n.red.) este suficient pentru nevoile cotidiene – în condiţii de temperatură normală, cu o baterie încărcată se pot parcurge 135 de kilometri, plus range – extender-ul ce depăşeşte 100 km; lipsa costurilor de întreţinere: „La maşina electrică nu există consumabile – ulei, motor sau revizii”, precum şi  faptul că nu se mai alimentează la benzinărie, ci o poţi face direct la priza de acasă. „Un alt avantaj este că locurile de parcare pentru maşinile electrice sunt de obicei libere, aşa că dacă vrei să mergi la mall în weekend şi e foarte aglomerat, ai posibilitatea să parchezi maşina şi să o încarci gratuit. Majoritatea mallurilor, magazinele mari, spaţiile de birouri şi chiar unele benzinării oferă acum gratuit posibilitatea de a încărca maşina”, remarcă el.

    „Experienţa este extraordinară, nu am niciun prieten care să fi mers cu ea şi să nu fie încântat, pot spune că odată ce ai condus electrică, cu siguranţă tranziţia înapoi, spre o maşină tradiţională, diesel sau pe benzină, este privită diferit”, mai spune Adrian Ion. „Maşina tradiţională va fi percepută ca fiind mai zgomotoasă, mai învechită, indiferent de gradul de confort oferit de clasa maşinii.”

    Anul trecut, numărul autovehiculelor electrice şi hibrid vândute în România a ajuns la 1.183 de unităţi, de peste două ori mai multe faţă de 2015 (496 unităţi), potrivit datelor transmise de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    Faţă de anul 2015, numărul maşinilor pur electrice (excluzând variantele hibrid) comercializate anul trecut a crescut de trei ori, ajungând la 167 de unităţi. Lider de piaţă a fost producătorul german BMW, cu 65 de unităţi, în vreme ce următoarele locuri sunt ocupate de Mercedes-Benz (37 de maşini vândute) şi Volkswagen (25). În ceea ce priveşte autoturismele plug-in hibride, Toyota rămâne principalul actor (820 de maşini vândute), urmată de Lexus (159) şi Land Rover (19). Astfel, 1% din maşinile noi înregistrate anul trecut în România au fost modele electrice sau hibride; trebuie menţionat şi faptul că piaţa auto a crescut, în total, cu peste 15% faţă de valorile înregistrate în 2015.

    La nivel global, automobilele electrice vor ajunge la 35% (41 milioane de unităţi) din vânzările totale în 2040, adică de 90 de ori mai mult decât vânzările actuale (aproape 500.000 de unităţi la nivel global în 2015). Mai mult de atât, scăderea preţurilor bateriilor va reduce costul unei maşini electrice sub cel al unei maşini convenţionale în 2025; astfel, o maşină electrică va putea fi cumpărată cu circa 22.000 de dolari (la valoarea din prezent) în 2040, conform unei cercetări a Bloomberg New Energy Finance (BNEF). Până acum, s-au vândut pe tot globul în jur de 1,3 milioane de maşini electrice, ceea ce reprezintă mai puţin de 1% din totalul autoturismelor mici. Mai exact, susţinute de o serie de factori, vânzările de maşini electrice sau plug-in ar trebui să crească accelerat după 2025. Printre aceşti factori se numără apariţia tot mai multor politici guvernamentale şi facilităţi fiscale, scăderea costului bateriilor şi reducerea cheltuielilor de întreţinere a maşinilor electrice. În concluzie, maşinile electrice ar trebui să devină mai ieftine decât cele pe combustie internă în jurul anului 2025.

  • Randamente de 7,97% şi 4,14 % pentru două fonduri administrate de OTP Asset Management

    În ceea ce priveşte OTP Global Mix, datorită politicii flexibile de investiţii, managerii de fond au creat o structură diversificată a portofoliului, formată din acţiuni locale şi internaţionale, cât şi din obligaţiuni corporative. Managerii de portofoliu au mizat pe creşterea dobânzii de referinţă din SUA, investind în obligaţiuni corporative cu dobândă variabilă, cum ar fi cele emise de Goldman Sachs, Morgan Stanley, Wells Fargo, Ford etc.

    În plus, aprecierea USD faţă de Euro a adus creşteri în portofoliu. În zona acţiunilor, din 29 de companii deţinute la final de an, 26 au înregistrat creşteri faţă de preţul de achiziţie. Sectoarele companiilor care au adus cea mai mare performanţă sunt: construcţii (ex: Porr, Vinci), financiar (ex: Citi Bank, Banca Transilvania, BRD), farmaceutic (ex: Pfizer, AbbVie),  IT&C (ex: Apple, Alphabet, Samsung, Microsoft), bunuri discreţionare (ex: Louis Vuitton Moet Hennessy, Whirlpool, Daimler), industrie (ex: Boeing).

    Portofoliul fondului OTP Premium Return este bazat pe plasamente flexibile în acţiuni, obligaţiuni, certificate index, cât şi instrumente ale pieţei monetare, cu scopul de a obţine performanţe pozitive indiferent de mişcările pieţelor financiare, pe termen de cel putin 1 an. Managerii de portofoliu care administrează fondul au construit strategia acestuia pe baza unui portofoliu de companii de tip value (care prezintă valoare intrinsecă subevaluată de piaţă). Printre acestea se găsesc companii din sectorul IT&C (ex: Apple, Alphabet), farmaceutic (ex: Pfizer, Roche, Johnson&Johnson), bunuri de consum (ex: Whirlpool). De asemenea, pentru creşterea diversificării portofoliului, fondul a fost expus pe o serie de ETF-uri. Acestea urmăresc performanţa celor mai mari 50 de companii din lume, dar şi performanţa companiilor cu capitalizare mică din SUA. Managerii au mizat şi pe câteva companii româneşti care s-au aflat printre cele mai bune plătitoare de dividend în 2016 (ex: Conpet, Romgaz, Transgaz).

    O performanţă remarcabilă a înregistrat şi fondul OTP AvantisRO, bazat pe investiţii preponderent în acţiuni romȃneşti listate la Bursa de Valori Bucureşti. OTP AvantisRO a obţinut un randament de 7.59% în 2016, mizȃnd pe investiţii în companii solide, cu o politică constantă de dividend.

    „Pornind de la profilul de risc mediu al investitorilor în fondurile OTP Asset Management Romȃnia, echipa noastră de investiţii are ca obiectiv maximizarea profitului generat în condiţii de risc cȃt mai scăzut. Datorită filozofiei investiţionale prudente, în unele momente, managerii de portofoliu pot alege să sacrifice o parte din cȃştigul potenţial, pentru a diminua riscurile posibile. Abordarea noastră este una pe termen lung, cautȃnd continuu să identificăm şi să aducem valoare pentru clienţii noştri.”, declară Dan Popovici, CEO OTP Asset Management Romȃnia SAI S.A..

     

     

  • Consolidarea pieţei bancare va continua în acest an. Ce bănci ar putea să dispară din statistici?

    ♦ Sistemul bancar va continua în 2017 procesul de consolidare ♦ Pe lista băncilor „disponibile“ la vânzare se află Banca Românească – filiala NBG, subsidiara italienilor de la Veneto Banca, sau Marfin Bank, care va fi preluată de Bank of Beirut ♦ Bank of Cyprus a programat pentru 2017 lichidarea operaţiunilor din România ♦ Fuziunea dintre Banca Carpatica şi Patria Bank, programată pentru 2016, va fi finalizată în 2017 ♦ Printre potenţialele ţinte de achiziţie s-ar afla şi Piraeus.  
     

    Consolidarea pieţei bancare a frânat în 2016, dar mai multe tranzacţii putem să vedem în pe­rioada următoare. Cu toate că 2016 a fost sărac în tranzacţii „parafate“ de fuziuni şi achiziţii la nivel ban­car, tatonări au existat, iar acestea se pot concretiza în 2017 şi în anii următori.

    Totodată, turbulenţele de pe piaţa bancară europeană, cum este cazul Italiei, pot să aducă noi tranzacţii la nivel european în care să fie incluse şi subsidiare din România, după cum anticipează consultanţii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro