Tag: serie

  • Secretele NESPUSE din spatele unui CV: care sunt greşelile care îţi “ucid” şansele de a te angaja

    Unele dintre aceste greşeli nu par unele atât de importante; dar pe o piaţă a muncii atât de competitivă, ele pot face diferenţa între obţinerea jobului de vis şi aruncarea CV-ului la gunoi.

    Iată care sunt, în opinia Tinei Nicolai, greşelile pe care trebuie cu orice preţ să le evitaţi.

    Neglijenţa. “Cea mai mare greşeală pe care o fac candidaţii este că nu sunt atenţi la detalii. Sunt leneşi”, spune Nicolai. Ea subliniază faptul că a văzut prea multe CV-uri cu greşeli de ortografie, fonturi alese prost, date de contact care nu mai erau valabile sau informaţii irelevante.

    CV-uri prea lungi. “După o vreme, CV-urile încep să pară un capitol dintr-o carte. E mai bine să amintiţi doar rezultatele importante pe un singur rând sau maxim două.”

    Începerea unui rând cu “responsabil de…” Aceasta este altă greşeală pe care Tina Nicolai spune că a regăsit-o la foarte mulţi candidaţi. Începând descrierea cu “responsabil de…” arată angajatorului care erau cerinţele job-ului respectiv, dar nu spune nimic despre rezultatele efective ale candidatului.

  • Directoarea de HR care a citit peste 40.000 de CV-uri dezvăluie cele mai mari greşeli pe care le fac candidaţii

    Unele dintre aceste greşeli nu par unele atât de importante; dar pe o piaţă a muncii atât de competitivă, ele pot face diferenţa între obţinerea jobului de vis şi aruncarea CV-ului la gunoi.

    Iată care sunt, în opinia Tinei Nicolai, greşelile pe care trebuie cu orice preţ să le evitaţi.

    Neglijenţa. “Cea mai mare greşeală pe care o fac candidaţii este că nu sunt atenţi la detalii. Sunt leneşi”, spune Nicolai. Ea subliniază faptul că a văzut prea multe CV-uri cu greşeli de ortografie, fonturi alese prost, date de contact care nu mai erau valabile sau informaţii irelevante.

    CV-uri prea lungi. “După o vreme, CV-urile încep să pară un capitol dintr-o carte. E mai bine să amintiţi doar rezultatele importante pe un singur rând sau maxim două.”

    Începerea unui rând cu “responsabil de…” Aceasta este altă greşeală pe care Tina Nicolai spune că a regăsit-o la foarte mulţi candidaţi. Începând descrierea cu “responsabil de…” arată angajatorului care erau cerinţele job-ului respectiv, dar nu spune nimic despre rezultatele efective ale candidatului.

  • Industria agroalimentară, ultimul pariu rămas

    În magazinele din lanţul de retail Kaufland, „mai mult de 50% din produse sunt româneşti, şi aceasta este o opţiune strategică pentru noi”, a declarat Ionuţ Parfente, şeful departamentului de achiziţii Legume şi Fructe al Kaufland, în deschiderea conferinţei, moderată de către directorul editorial al Mediafax, Dorin Oancea, şi de către directorul general al Agrointeligenţa, Vlad Macovei.

    „Produsele de panificaţie sunt în proporţie de 100% româneşti, mierea 60%, cu lactatele am crescut continuu ponderea şi suntem la peste 50%, iar cu preparatele din carne tindem spre 100%. Doar la legume şi fructe sunt unele probleme, din cauza condiţiilor climaterice”, a spus Ionuţ Parfente. El a arătat că în prezent sunt 87 de unităţi certificate din punctul de vedere al calităţii pentru ca produsele lor să fie distribuite de Kaufland. Certificarea se acordă, anual, în urma unor verificări la nivelul producătorilor, iar costul pe care-l presupune este de 600 de euro, a mai spus reprezentantul Kaufland.

    Totuşi, deşi România are suficient teren agricol pentru a asigura hrana unei populaţii de patru ori mai mare decât are acum ţara. a ajuns la cote nemaiîntâlnite ale importurilor de produse agroalimentare. Până şi ţăranii se aprovizionează din hipermarketuri, a declarat Marius Bîcu, directorul general al companiei De La Ferma, în cadrul conferinţei Fermierii României.

    „Ţăranii au gospodării, grădini şi cresc câteva animale, ceea ce înseamnă că ei pot face mâncare. Şi totuşi, unii înlocuiesc alimentele de producţie proprie cu cea din hipermarket, care de cele mai multe ori e din import. Gogoaşa cu gem e înlocuită de croasantul cu ciocolată şi asta nu e deloc în regulă”, a spus Marius Bîcu. El a menţionat că acest comportament se explică prin faptul că în sate comerţul local este prea slab dezvoltat. „Omul merge în sat, găseşte un magazin cam slab dotat, cu puţine produse şi cu singurul avantaj că mărfurile se vând pe datorie. Şi atunci ia calea hipermarketului de la oraş, unde fiecare membru din familie găseşte câte ceva de cumpărat”, a mai spus întreprinzătorul. El consideră că pentru a recuceri piaţa românească de produse agroalimentare este nevoie ca producătorii români să practice un marketing mai agresiv şi formule mai atractive în ambalarea mărfurilor.

    Nini Săpunaru, preşedintele Asociaţiei Agrointeligenţa, a fost de părere că industria agroalimentară e singurul pariu pe care-l mai poate câştiga România, în condiţiile în care cel cu marea industrie este pierdut. „În industria agroalimentară, 60% din jucători sunt români şi aceştia realizează profit. Ca dovadă, retailul alimentar românesc a plătit impozit pe profit mai mult decât retailul alimentar cu capital străin. Eu cred că industria agroalimentară este singurul pariu pe care-l mai poate câştiga România. În marea industrie, pariul e pierdut, nu mai avem proprietate românească”, a spus Nini Săpunaru.

    Ca promotor al Legii care prevede ca 51% din produsele vândute în hipermarketuri să fie de provenienţă românească, Nini Săpunaru a precizat că sunt timpi foarte mari între momentul livrării de către furnizor şi momentul plăţii acestuia, ceea ce este incorect. „Dacă iei la scuturat un hipermarket, acesta nu are destui bani să-şi plătească datoriile la zi către furnizori. Este incredibil cum reuşesc aceşti distribuitori să ruleze fonduri marfă de sute de mii de lei fără să plătească nimic”, a mai spus Săpunaru.

    Potrivit acestuia, legea cooperativelor agricole, care scuteşte de impozit pe profit cooperativele formate de cinci fondatori, poate fi folosită ca oportunitate de investiţii de către firmele interesate să activeze în sectorul agroalimentar.

    În altă ordine de idei, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a anunţat în cadrul evenimentului că de la 1 martie a început campania de depunere a cererilor pentru subvenţiile de suprafaţă. „Au fost deja transmise către direcţiile judeţene de agricultură programările fermierilor, iar fermierii primesc în aceste zile invitaţiile de depunere a cererilor”, a precizat oficialul. El a mai anunţat că depunerea cererilor se va face până la data de 15 mai. După această dată, până la 31 mai, se mai pot face doar eventuale modificări la cererea depusă, iar după 31 mai se aplică penalităţi de 1% pe ziua de întârziere.

    „Anul acesta vom fi în grafic, astfel încât la 15-16 octombrie să începem plata avansului la subvenţia pe anul 2017”, a mai spus Adrian Pintea. Referitor la campania aferentă anului 2016, „au fost autorizate la plată sume care totalizează 1,11 miliarde de euro”, iar alocarea totală multianuală pentru perioada 2014-2020 este de 3,4 miliarde de euro. De asemenea, „prin Hotărârea de Guvern nr. 54/2017, au fost autorizate la plată 119,42 milioane de euro, 680.000 de fermieri fiind eligibili, ceea ce în medie înseamnă 17,72 euro per hectar”, a menţionat directorul general al APIA.

    Tot în cadrul evenimentului organizat de Mediafax, Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro, a spus: „România este exportator net de subvenţii agricole, ceea ce înseamnă că finanţăm locurile de muncă şi valoarea adăugată din alte ţări”. În opinia sa, birocraţia în România este excesivă: „Din cauza birocraţiei autoimpuse – cerem, de exemplu, adeverinţă acolo unde nu se cere, suntem unici în Europa din acest punct de vedere. Din cauza dezorganizării am ajuns aici. În România s-au făcut politici agrare, nu politici agricole”, a spus Emil Dumitru. El a anunţat că Pro Agro va propune o lege privind cotizaţia profesională agricolă, menită să stimuleze asocierea agricultorilor.

  • Din seria “cine ar cumpăra aşa ceva”: bijuterii inspirate de legume

    Aceasta a lansat o colecţie de bijuterii inspirate de legume, printre care se numără butoni în formă de conopidă, cercei în formă ce ciupercuţe, precum şi o brăţară rigidă din aur ce aminteşte prin aspect de o frunză de varză furajeră (kale) şi este cea mai scumpă piesă a colecţiei sale, având un preţ de 1.400 de dolari.

    Banii din vânzarea acestei brătări însă, scrie San Francisco Chronicle, merg la o fundaţie care se străduieşte să combată obezitatea în rândul copiilor.

  • Ţara care nu mai acceptă tăierea nici măcăr a unui copac, în timp ce guvernul declară război companiilor care taie ilegal pădurile

    Guvernul norvegian a făcut primul pas în această direcţie – nu va mai cumpăra produse care sunt asociate cu defrişările pădurilor tropicale. Mai exact, Parlamentul nu va mai încheia contracte guvernamentale cu nicio companie care taie şi distruge pădurile, conform Bright Side.

    Fără îndoială, lemnul reprezintă un material important, utilizat în mii de produse, fără de care nu ne-am putea desfăşura la fel de uşor activităţile zilnice. Din păcate, mare parte dintre acestea, indiferent dacă vorbim de mobilier din lemn sau produse de patiserie cu ulei de palmier, reprezintă rezultatul defrişării pădurilor tropicale la scară largă. Cele mai afectate sunt pădurile din Argentina, Bolivia, Brazilia, Paraguay, Indonezia, Malaezia şi Papua Noua Guinee. Aceste păduri extinse, ce au fost odată habitatele a sute de specii vii, sunt istorie astăzi.

    În cele din urmă, Norvegia a devenit prima ţară din lume care s-a angajat la o politică de zero defrişare. De acum înainte, toate produsele care sunt achiziţionate de către ţară vor trebui să îndeplinească cerinţe stricte. De asemenea, norvegienii au solicitat şi altor alte naţiuni să adopte această legislaţie, în special Marii Britanii şi Germaniei.

    În cele din urmă, milioane de oameni din întreaga lume depind de păduri şi protejarea „plămânilor Pământului” este responsabilitatea tuturor naţiunilor. Norvegia a făcut primul pas în direcţia bună, însă şi alte state ar trebui să îi urmeze modelul, mai arată Bright Side. 

  • Ţara care nu mai acceptă tăierea nici măcăr a unui copac

    Guvernul norvegian a făcut primul pas în această direcţie – nu va mai cumpăra produse care sunt asociate cu defrişările pădurilor tropicale. Mai exact, Parlamentul nu va mai încheia contracte guvernamentale cu nicio companie care taie şi distruge pădurile, conform Bright Side.

    Fără îndoială, lemnul reprezintă un material important, utilizat în mii de produse, fără de care nu ne-am putea desfăşura la fel de uşor activităţile zilnice. Din păcate, mare parte dintre acestea, indiferent dacă vorbim de mobilier din lemn sau produse de patiserie cu ulei de palmier, reprezintă rezultatul defrişării pădurilor tropicale la scară largă. Cele mai afectate sunt pădurile din Argentina, Bolivia, Brazilia, Paraguay, Indonezia, Malaezia şi Papua Noua Guinee. Aceste păduri extinse, ce au fost odată habitatele a sute de specii vii, sunt istorie astăzi.

    În cele din urmă, Norvegia a devenit prima ţară din lume care s-a angajat la o politică de zero defrişare. De acum înainte, toate produsele care sunt achiziţionate de către ţară vor trebui să îndeplinească cerinţe stricte. De asemenea, norvegienii au solicitat şi altor alte naţiuni să adopte această legislaţie, în special Marii Britanii şi Germaniei.

    În cele din urmă, milioane de oameni din întreaga lume depind de păduri şi protejarea „plămânilor Pământului” este responsabilitatea tuturor naţiunilor. Norvegia a făcut primul pas în direcţia bună, însă şi alte state ar trebui să îi urmeze modelul, mai arată Bright Side. 

  • Dorin Oancea, editorialist MEDIAFAX: Statisticile la care nu se uită nimeni şi care ne costă mai mult decât bănuim

    Le repet: anul trecut a crescut numărul salariaţilor cu nivelele de instruire 1 (studii generale, plus 8,5%, 750.000 de contracte de muncă) şi 3 (studii medii şi postliceale, plus 12%, în prezent peste 510.000 de contracte) şi a scăzut cu mai mult de 11%, la circa 950.000 de salariaţi, numărul celor cu studii superioare.

    Ce meserii am “câştigat”? Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (+ 48.603), vânzători (+ 26.198) şi şoferi, sau pompos spus, conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile (+ 22.294).

    Ce am pierdut? Ingineri şi cercetători (- 25.992), medici (- 8.371) şi manageri, sau conducători în domeniul administrativ şi comercial (- 8.110).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lucrările de construcţii au scăzut cu 4,8% în 2016 comparativ cu 2015

    Potrivit INS, pe elemente de structură au avut loc scăderi la lucrările de reparaţii capitale cu 23,5% şi la lucrările de construcţii noi cu 2,7%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au crescut cu 1,5%.

    Pe obiecte de construcţii, au avut loc scăderi la construcţiile inginereşti cu 11,2%. Creşteri au fost la clădirile rezidenţiale cu 12,1% şi la clădirile nerezidenţiale cu 1,1%.

    În decembrie 2016, comparativ cu noiembrie 2016, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 6,4%, creştere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale cu 37,4% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 12,3%. Scădere a avut loc la lucrările de construcţii noi cu 2,1%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Restaurantele cu cele mai uimitoare privelişti din lume – GALERIE FOTO

    Restaurant Le 3842, Aiguille du Midi, Franţa

    Situat la 3.842 de metri deasupra nivelului mării, pe vârful Mont Blanc (Chamonix) se află Restaurant Le 3842, un restaurant cu specific franţuzesc ce oferă o privelişte incomparabilă a munţilor din împrejurimi. Locul izolat poate fi accesat doar cu o telecabină, iar în jurul său nu mai există nimic altceva. 

    El Diablo, Timanfaya National Park, Spania

    La restaurantul cu specific barbecue El Diablo, situat în Parcul Naţional Timanfaya, Lanzarote, vizitatorii au oportunitatea de a se bucura de o masă lângă un vulcan. Înainte de a mânca, aceştia pot face şi turul vulcanului, care a devenit inactiv din 1824. 

    The Green Dragon Inn, Matamata, Noua Zeelandă

    Restaurantul este situat în imediata vecinătate a spaţiului unde a fost filmată seria Hobbitul. În jur nu întâlneşti nimic altceva decât terenuri agricole, până când ajungi la locul cu pricina. Acolo eşti brusc transferat în alt peisaj, în lumea hobbiţilor, unde iarba de un verde luxuriant se reflectă uşor în largul apelor.

    Suhail, Abu Dhabi, UAE

    Restaurantul în aer liber, care oferă o privelişte asupra pantelor blânde ale deşertului arab, serveşte mâncare la cea mai bună calitate, inclusiv carne provenind din întreaga lume. Experienţa este una completă doar atunci când prinzi aici şi apusul soarelui.

    Piz Gloria, Lauterbrunnen, Elveţia

    Acest restaurant a devenit cunoscut datorită apariţiei sale în filmul James Bond, în 1969. După filmări, locaţia s-a transformat într-un restaurant şi acum reprezintă un punct de atracţie pentru turişti, în principal pentru pasionaţii sporturilor de iarnă.

    Ithaa Undersea Restaurant, Rangali Island, Maldive

    Ithaa Undersea Restaurant aflat în resortul Conrad din Maldive este, probabil, cel mai cunoscut restaurant subacvatic din lume. A primit nominalizarea de „cel mai frumos restaurant din lume” din partea ziarului New York Daily. Punctul de atracţie constă în faptul că oaspeţii au posibilitatea de a-şi lua masa înconjuraţi de creaturile oceanului, fără a-i atinge nicio picătură de apă.

    Faviken, Jarpen, Suedia

    După părerea unora, acesta este cel mai bun restaurant din lume. Situat în Jarpen, la o oră de zbor de Stockhom, acesta este total înconjurat de natură. În apropiere există un lac şi, în rest, pădure fără sfârşit. Din fericire, dacă vrei să înnoptezi aici, există şi camere unde poţi rămâne.

    Stratosfare, Queenstown, Noua Zeelandă

    Restaurantul Stratosfare oferă o privelişte incredibilă asupra oraşului Queenstown şi asupra lacului Wakatipu. Cu toate că priveliştea este spectaculoasă în timpul zilei, este cu mult mai frumoasă la apus de soare. Şi, datorită designului restaurantului, fiecare masă are se bucură de peisajul deosebit.

     

  • Ce vor să facă producătorii HBO înainte de noua serie din ”Game of Thrones”: ”Am fi proşti să nu îl folosim”

    În 2015, serialul a fost cel mai căutat produs de televiziune de pe motorul de căutare Google şi cel mai dezbătut serial pe conturile reţelei de socializare Facebook din Statele Unite.

    “Game of Thrones” este seria cea mai longevivă, produsă şi difuzată de HBO. Al şaselea sezon a avut o medie de 25 de milioane de telespectatori, ceea ce l-a făcut cel mai vizionat serial difuzat de către postul tv.

    În această vară “Game of Thrones” va reveni cu sezonul al şaptelea. Producătorii au făcut acum un anunţ incredibil.

    Vezi aici ce vor să facă producătorii HBO înainte de noua serie din ”Game of Thrones”: ”Am fi proşti să nu îl folosim”