Tag: serie

  • Cine este Vlad Zamfir, românul care a contribuit la proiectul de peste 20 miliarde dolari Ethereum alături de Mihai Alisie, şi care a atras acum 14,5 milioane de dolari pentru un alt proiect

    CasperLabs, un startup care construieşte o platformă de blockchain de tip open-source şi al cărui arhitect-şef pe acest proiect este românul Vlad Zamfir, a atras 14,5 milioane de dolari într-o rundă de finanţare Seria A, potrivit CoinDesk.

    Blockchain este tehnologia din spatele criptomonedelor precum Bitcoin şi Ethereum şi reprezintă o infrastructură digitală imuabilă şi descentralizată, care poate stoca informaţii în blocuri de date cu ajutorul unor tehnici criptografice.

    Vlad Zamfir este unul dintre românii care a contribuit la proiectul Ethereum – cel mai popular blockchain din lume şi a doua cea mai mare criptomonedă din lume – alături de nume precum Mihai Alisie, care a fost chiar unul dintre fondatorii proiectului iniţial Ethereum.

    Runda de finanţare a fost condusă de finanţatorul Terren Piezer, prin intermediul holding-ului său, Acuitas Group Holding. La runda de finanţare au mai participat nume precum Arrington XRP Capital, Consensus Capital, Axiom Holdings Group, Digital Strategies, MW Partners, Blockchange Ventures, Hashkey Capital şi Distributed Global.

    CasperLabs a anunţat că noile fonduri vor fi utilizate pentru a accelera dezvoltarea proiectului lor de infrastructură blockchain open-source scalabilă dar descentralizată, şi pentru cooptarea de noi ingineri.

    Startup-ul a lansat proiectul în luna febriarie, împreună cu Ethereum Foundation, de unde cercetătorul român Vlad Zamfir contribuie ca arhitect-şef al protocolului.

    Proiectul vrea să contruiască un nou blockchain bazat pe o serie de inovaţii aduse de românul Vlad Zamfir.

     

     

     

  • Care sunt cele mai recente proiecte al fraţilor Pavăl. După ce au construit cea mai puternică afacere românească, au continuat să se extindă

    Aceasta este doar una dintre cele mai recente mutări ale celor doi antreprenori care au construit Dedeman, cea mai puternică afacere pornită în urmă cu mai bine de 25 de ani şi care este lider pe piaţa de bricolaj, având o reţea de circa 50 de magazine, peste 10.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 7,2 mld. lei (peste 1,5 mld. euro) în 2018.

    Dragoş Pavăl afirma recent că acum aproape 25 de ani, când a început prima afacere, “nu ştiam nici măcar ce înseamnă acest cuvânt, antreprenor, nu ştiam ce este businessul, nu ştiam ce este un plan de afaceri. Dar am învăţat extrem de repede că menirea unui antreprenor este să identifice sursele de finanţare”.

    Primul împrumut  a fost luat de la o bancă de stat şi era prelungit lunar. Împrumutul care a făcut diferenţa a fost luat la începutul anilor 2000 de la o bancă internaţională prezentă în România, ABN Amro, care a finanţat reţeaua Dedeman pe baza istoricului, fără garanţii. În 2009, când a venit criza, băncile au închis liniile de finanţare când fraţii Pavăl trebuia să construiască magazinul.

    „Atunci am luat o decizie pe care nu i-aş recomanda-o niciunui antreprenor, să se finanţeze din capitalul de lucru. Apoi am primit o finanţare de la bancă, care ne-a ajutat mai departe.”

    Astăzi, Dragoş şi Adrian Pavăl sunt cei mai puternici antreprenori locali, iar în ultimii ani cei doi şi-au extins aria de activitate, pariind atât pe producţie, energie, cât şi pe sectorul imobiliar.

    Dedeman a achiziţionat în 2018 proiectul de birouri The Bridge din Bucureşti, iar în mai 2019 şi-a extins portofoliul imobiliar prin achiziţia proiectului The Office din Cluj-Napoca. Cele două au fost unele dintre cele mai mari tranzacţii de pe piaţa imobiliară locală, fiecare de peste 100 mil. euro.

    Prin intermediul Dedeman (ca de altfel la majoritatea investiţiilor făcute), fraţii Pavăl au intrat la început de august în acţionariatul Antibiotice Iaşi (ATB), principalul producător de medicamente generice din România, cu o participaţie de 0,333%, potrivit raportului semestrial al ATB publicat joi la bursă. Adrian şi Dragoş Pavăl au ajuns astfel la a şasea investiţie pe piaţa de capital din România şi un total de 777 mil. lei. Dedeman este astfel acţionar la Alro Slatina, Cemacon Cluj (materiale de construcţii), Transelectrica, Conpet Ploieşti (transportator de ţiţei prin conducte), Electrica şi mai nou Antibiotice Iaşi.

    Mai mult, în 2019 cei doi fraţi au lansat Equiliant Capital, propriul fond de investiţii dedicat IMM-urilor româneşti care au deja un business cu o istorie, dar care au nevoie de bani pentru dezvoltare şi extindere.

  • PIB a crescut în primul semestru cu 4,7% faţă de primul semestru

    Faţă de acelaşi trimestru din anul 2018, Produsul intern brut a înregistrat în T2 o creştere cu 4,4% pe seria brută şi cu 4,6% pe seria ajustată sezonier.

    În trimestrul II 2019, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul intern brut a crescut cu 1,0%, serie ajustată sezonier.

    Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul II 2019 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, fără a se înregistra modificări.

  • Cel mai bun film cu James Bond care nu s-a realizat. Finalul ar fi fost extrem de spectaculos

    James Bond nu este o serie de firme cunoscută pentru realism, ci mai degrabă pentru aventurile extravagante prin care trec protagoniştii.
     
    James Bond a ajuns în situaţii diverse, de la lupte în spaţiu la curse prin construcţii din gheaţă; chiar şi aşa, unul dintre scenariile prezentate producătorilor a fost considerat prea extrem, scriu cei de la BBC.
     
    Mai exact, într-un film James Bond care nu a mai văzut lumina zilei, super-spionul ar fi trebuit să dezactiveze un rechin-robot care căra o bombă atomică prin canalizarea New York-ului.
     
    Scenariul intitulat Warhead îl punea faţă în faţă pe Bond cu o armată de rechini robotizaţi înarmaţi cu focoase nucleare. Ironia este că unul dintre scenarişti este Sean Connery, actor ce l-a interpretat pe James Bond în mai multe episoade ale seriei.
     
    Finalul filmului ar fi fost unul extrem de spectaculos: după distrugerea rechinilor-roboţi, Bond ar fi ajuns în vârful Statuii Libertăţii pentru a se lupta cu alţi agenţi ai SPECTRE.
     
    Dacă un astfel de scenariu nu şi-a găsit loc în anii `70, cu siguranţă nu va mai ajunge vreodată în sălile de cinema.
  • Fanii ”Game of Thrones” primesc vestea că s-au încheiat filmările la primul episod dintr-o nouă serie inspirată din celebrul serial

    Filmările au avut loc în Belfast, dar şefii HBO trebuie să vadă episodul înainte să se hotărască dacă vor aproba un prim sezon al seriei care ar surprinde evenimente de au precedat povestea din ”Game of Thrones/ Urzeala tronurilor”.

    Proiectul o are în distribuţie pe Naomi Watts şi spune o poveste care precede cu mii de ani “Game of Thrones”.

    Şeful departamentului de programe şi reţele de la AT&T Inc, compania care deţine HBO prin Warner Bros, Casey Bloys, s-a arătat optimist: “Arată bine. Distribuţia e uluitoare”, a răspuns oficialul în cadrul unui eveniment al Asociaţiilor Criticilor de Televiziune unde televiziunile prezintă viitoarele seriale.

    Cel de-al optulea sezon al seriei ”Game of Thrones” s-a încheiat în luna mai, mulţi fani fiind nemulţumiţi de finalul poveştii. Aproape două milioane de persoane au semnat o petiţie care solicita refacerea ultimului sezon. Totuşi ultimul sezon a stabilit un record al nominalizărilor pentru premiile Emmy, adunând nu mai puţin de 32 de recomandări pentru reputatele premii de televiziune din 2019.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românul de 35 de ani care conduce cel mai important investitor în proprietăţi imobiliare din Europa Centrală şi de Est – VIDEO

    Alex Morar este CEO al NEPI Rockcastle, cel mai important investitor, dezvoltator şi operator de proprietăţi în Europa Centrală şi de Est de aproximativ un an. Unul dintre momentele-cheie ale carierei sale a fost alegerea de a lucra în România, la Deloitte, renunţând la poziţia pe care o avea în cadrul firmei de consultanţă Bearing Point, în New York.

    Perspectiva unei cariere internaţionale începuse după perioada studiilor:  „Educaţia din cadrul New York University a avut o latură practică aplicabilă în zonele mele de interes şi m-a ajutat să încep o carieră în consultanţa de business încă din timpul studiilor”, spune Alex Morar.  El punctează şi decizia de a accepta o poziţie într-un start-up (NEPI, 2007), „în loc să aleg un loc de muncă sigur sau să plec din România şi mă bucur că am contribuit la dezvoltarea acestui spirit antreprenorial în companie”.

    Compania a realizat în anul 2018 investiţii de 854 milioane de euro în regiune: peste 594 milioane de euro au fost investite în achiziţia de proprietăţi premium, iar peste 260 milioane de euro au fost investite în terenuri şi în dezvoltarea proiectelor premium. Valoarea totală a portofoliului de proprietăţi directe deţinut de NEPI Rockcastle este de peste 5,9 miliarde de euro, cu 20% mai mare decât la sfârşitul anului 2017.

    Profilul lui Alex Morar a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia din 2019 şi el a fost premiat în cadrul galei organizate de Business MAGAZIN cu prilejul lansării acestui catalog.

  • PIB a crescut în primul trimestru cu 5% faţă de perioada similară din 2018

    Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat, ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2019, faţă de varianta provizorie publicată în 6 iunie 2019.

    Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2019 a fost de 251,236 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,3% faţă de trimestrul IV 2018 şi cu 5,0% faţă de trimestrul I 2018.

    Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2019 a fost de 200,383 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,0% faţă de trimestrul I 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tot mai sus

    Strategia BMW Group este de a urca spre segmentul de lux cu noile modele de top. Modele precum noile Seria 7, Seria 8, X7 şi i8 nu mai sunt doar promovate drept automobile premium, ci de lux. „Clienţii din România sunt foarte interesaţi de tehnologie şi îşi echipează automobilele cu echipamente care permit controlul sistemului multimedia prin gesturi sau optează pentru farurile cu tehnologie laser. În trecut noile tehnologii aveau nevoie de un timp mai lung pentru ajustare şi acceptare la nivelul clienţilor, însă în România vedem un grad şi mai mare de adoptare decât în Germania, a spus Wolfgang Schulz, directorul general al BMW Group România.
    În ceea ce priveşte piaţa premium, directorul BMW spune că ţinta este să rămână pe primul loc în acest an şi să urce inclusiv pe segmentul maşinilor hibride plug-in, cele care pot fi alimentate cu energie electrică şi de la priză, nu doar în mers.
    „Economia României înregistrează în continuare o creştere şi vedem inclusiv o creştere a producţiei aici, iar centrele de R&D vin cu inovaţie. Din punctul nostru, România este o mică Silicon Valley. Vedem resurse umane importante în acest sens şi în Bucureşti dar şi în alte oraşe, precum Iaşi, iar consumul continuă să crească, motiv pentru care noi suntem optimişti, a subliniat Wolfgang Schulz.
    Într-un timp scurt cei de la BMW au venit cu multe noi propuneri pentru clienţii care preferă maşini de peste 200.000 de euro. Vorbim de o nouă tendinţă, de a urca tot mai sus şi de a ne poziţiona în segmentul de lux deoarece asta doresc clienţii. Rolls-Royce va rămâne în continuare brandul de top al grupului şi este poziţionat ca upper luxury, însă diferenţa dintre Seria 7 şi Rolls-Royce Ghost se micşorează.
    „Cu toate acestea, discutăm despre două grupuri diferite de clienţi, deşi cele două modele se apropie. Acum însă, a fi premium nu mai este suficient, trebuie să te poziţionezi spre lux, iar atunci când iei loc la bord, să simţi un nou spirit al luxului, a spus Wolfgang Schulz.
    Mai mult, spre exemplu, ca CEO sau director general, există limitări  din punctul de vedere al companiei care nu permit acestuia să aibă ca maşină de serviciu un Rolls-Royce sau Bentley, dar permit un Seria 7 de top.
    „Pentru Seria 7 avem corporate sales, proprietari de întreprinderi mici şi mijlocii şi antreprenori. În cazul companiilor observăm o tendinţă de downsizing, însă nu pe model ci pe motoare, iar în costul total se ia în calcul şi nivelul emisiilor de dioxid de carbon. Din acest motiv, versiunea plug-in hybrid a Seriei 7 este atractivă pentru companii pentru că per total vine cu un consum foarte scăzut de combustibil”, a subliniat Schulz.
    În ceea ce priveşte mixul de motoare, directorul BMW Group România se aşteaptă ca în continuare dieselul să rămână la un nivel ridicat, în prezent fiind la circa 70% din volum, însă cererea de motorizări pe benzină începe să crească treptat.
    „Pentru moment, pe distanţe lungi, dieselul reprezintă o soluţie eficientă în materie de consum, dar ne aşteptăm ca şi modelele plug-in să câştige teren treptat. A treia soluţie, cea electrică, de asemenea va urca, dar nu va fi o concurenţă pentru diesel sau plug-in deoarece fiecare reprezintă o soluţie diferită de mobilitate. Din acest motiv este important ca clientul să aibă o imagine transparentă cu privire la beneficiile fiecărei versiuni, a subliniat directorul BMW România.
    Urmând trendul vest-european, şi clienţii din România sunt atraşi tot mai mult de motorizările pe benzină. „Benzina va urca treptat şi local, însă nu la fel de mult precum în Germania, unde discuţiile în acest sens sunt puternic influenţate de politică şi nu de cifre.
    La nivelul primelor patru luni ale acestui an înmatriculările de BMW-uri au urcat cu aproape 10% faţă de perioada similară a anului trecut, la 1.164 de maşini, depăşind atât Audi cât şi Mercedes-Benz, brandul devenind astfel cel mai bine vândut pe segmentul premium.
    „Ne-am propus să păstrăm prima poziţie până la finalul anului. Am avut o creştere în primele trei luni, iar în aprilie s-a simţit flota livrată în aprilie 2018, motiv pentru care avem o scădere, dar per total urcăm. Pe de altă parte, trebuie subliniat că în piaţă există o volatilitate ridicată, iar zvonurile influnţează cererea, în special în ceea ce priveşte dieselurile“, a spus Wolfgang Schulz. Aşa cum în anii ’90 monovolumele s-au impus pe piaţa europeană ca alternativă la breakuri şi sedanuri, în ultimii ani trendul cel mai puternic a fost reprezentat de SUV-uri. Şi dacă înainte, în anii 2000, constructorii aveau un singur model iar cei mai mulţi niciunul, în prezent SUV-urile se regăsesc pe toate nişele pieţei, de la mini la lux. Şi cum niciodată nu sunt suficiente, pe lângă cele deja şase SUV-uri din gamă, BMW a completat cu un al şaptelea – X7 – pentru a intra pe teritoriul celor de la Range Rover. „Da, SUV-urile cresc la nivel mondial, însă limuzina, aşa cum este Seria 7, are în continuare viitor deoarece reprezintă luxul şi statusul. O astfel de maşină reprezintă modul în care cineva doreşte să se poziţioneze, dar un client de Seria 7 poate avea în garaj şi un X5 sau X7, a subliniat directorul BMW Group.
    Flotele vor continua să urce în segmentul premium, maşinile nefiind simple soluţii de transport, ci şi soluţii de marketing. „Spre exemplu, la MINI brandul vine cu o valoare, iar firmele folosesc asta pentru vizibilitate şi promovare, motiv pentru care am avut şi vom avea în continuare flote mari, a spus Wolfgang Schulz. În ultimii patru ani în reţeaua locală a BMW s-au deschis şapte noi service-uri, în Bacău, Bistriţa, Buzău, Craiova, Piteşti, Suceava şi Târgu-Mureş, la care se adaugă şi service-ul din Arad alături de Filaret din Bucureşti. „Acum aproape toate marile oraşe din România sunt acoperite de cel puţin un service. Cel mai nou este Cobălcescu în Piteşti, unde avem 12 noi locuri de muncă în atelier, iar acolo mai este potenţial de extindere, ei fiind un partener strategic“, a subliniat Wolfgang Schulz.
    Următorul pas în dezvoltarea service-ului îl reprezintă conexiunea digitală dintre automobil, service şi utilizator sau proprietar. Devizul de ser­vice este prezentat acum pe un suport digital şi cu explicaţii video. Soluţia poate fi accesată printr-un link atât de pe telefonul mobil, cât şi de pe calculator, iar programarea la service se realizează direct din aplicaţia dedicată pentru smartphone. „România este orientată către digital şi avem o cerere tot mai mare pe acest segment. Spre comparaţie, Germania este o piaţă mai conservatoare, însă China evoluează extrem de rapid. Şi pentru că prima maşină este vândută de showroom, dar a doua de service, extindem astfel de servicii aici“, a subliniat directorul general.

  • Legea care prevedea o serie de afaceri care ar fi fost scutite de mai multe taxe, a fost declarată neconstituţională

    Astfel, hotelurile, restaurantele, magazinele şi cazinourile ridicate pe insule ar fi trebuit scutite de o serie de taxe.
     
    Proiectul de lege privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice a fost reclamat la Curtea Constituţională. Ca urmare a cestei reclamaţii şi în urma analizei s-a constat că prevederile sale erau contrate Legii fundamentale.
     
  • La noi nu trebuie să v-ascundeţi

    Inspirându-se de la saloanele de coafură şi de la baruri, acestea au amenajat spaţii în care clienţii aflaţi la tratament stau în spaţii deschise, separate doar de perdele, şi au acces la un bar cu băuturi nealcoolice, scrie New York Times.

    Unele dintre aceste centre au chiar şi zone special amenajate pentru selfie-uri pentru clienţii care vor să arate listei de urmăritori de pe Instagram ce tratamente şi-au făcut, existând în acest scop oferte de genul „obraji numai buni de arătat pe Instagram”.