BusinessMagazin

Tag: Serbia

  • Ratko Mladici a fost extradat

    “Ratko Mladici a fost extradat catre Haga (… ) Este in avion,
    in drum spre Haga”, a declarat ministrul in fata presei, la
    Belgrad. Justitia sarba a respins marti apelul fostului lider
    militar al sarbilor din Bosnia impotriva transferului acestuia
    catre TPI. Apararea sa sustine ca starea sa de sanatate “alarmanta”
    nu permite trimiterea lui la Haga pentru a fi judecat, dar
    judecatorii de la Inalta Curte de Justitie au respins acest
    argument in cateva ore, deschizand calea transferarii lui.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Arestarea lui Ratko Mladici tulbura apele in Serbia

    Mladici, inculpat de TPI pentru genocid, in special pentru rolul
    sau in timpul razboiului din Bosnia (1992-1995), a fost arestat
    intr-un sat din Voivodina, Lazarevo, la nord de Belgrad.
    Intervievat de televiziunea publica RTS, Rasim Ljajici, membru al
    Guvernului si presedinte al Consiliului sarb pentru cooperarea cu
    TPI, a afirmat ca Ratko Mladici locuia la membri ai familliei
    sale.

    Faptul ca traia sub alt nume, diferenta enorma de infatisare
    dintre pozele care il aratau mandru in anii ’90 si singura
    fotografie publicata in presa sarba dupa capturarea lui, unde apare
    ca o umbra cu ochi rataciti, a alimentat din plin teoriile
    speculatiei in Serbia. Multi se indoiesc ca proaspatul prizonier
    este intr-adevar fostul militar, intrebandu-se de ce a aparut doar
    o poza cu el, altii au ramas pe ganduri dupa ce au citit relatarile
    unui ziar local, Press, ca Mladici, nascut in 1942, ar fi suferit
    probabil unul sau mai multe atacuri cerebrale importante in acesti
    ani, intrucat abia se misca, abia vorbeste, nu se poate concentra
    si “da semne de dementa”.

    Astfel de speculatii sunt alimentate de ideea sarbilor ca
    Mladici, asa cum il stiau ei, nu s-ar fi predat in ruptul capului
    fara lupta. Altii isi imagineaza ca autoritatile actuale din Serbia
    stiau unde se afla Mladici si il ascund si acum, insa au oferit
    justitiei internationale un fel de sosie, doar ca sa obtina verdele
    pentru procesul de aderare a tarii la UE.

    Ultranationalistii sarbi au anuntat pentru duminica un protest
    de proportii la Belgrad, in sprijinul fostului lider militar, pe
    care il considera un exemplu de patriotism.

    Mladici este acuzat de genocid pentru implicarea sa in masacrul
    de la Srebrenica, in care au murit 8.000 de musulmani si in asediul
    de aproape doi ani al orasului Sarajevo.

  • Cum pierde Serbia peste un miliard de euro anual din cauza lui Ratko Mladici

    Banii sunt pierduti la capitolul investitii si din fondurile
    acordate de Uniunea Europeana si inseamna, potrivit lui Vekarici,
    ca fiecare cetatean sarb pierde in medie aproximativ 160 de euro
    lunar cat timp Ratko Mladici si Goran Hadzici sunt in libertate,
    desi statul aloca fonduri pentru aproximativ 10.000 de membri ai
    serviciilor de securitate care ii cauta zilnic pe suspectii de
    crime de razboi. Potrivit lui Vekarici, efectele se vad in ritmul
    lent al privatizarilor, in accesarea limitata a fondurilor europene
    si in investitiile straine.

  • Parerea juriştilor

    Oficialul sarb a anuntat ca tara sa se pregateşte “pentru o
    lupta inverşunata” in cadrul Adunarii Generale a Natiunilor Unite
    pentru a obtine noi negocieri ale problemei Kosovo, indiferent de
    decizia pe care o va da CIJ. Pana acum, 69 de tari, inclusiv 22 din
    cele 27 de state ale UE, au recunoscut independenta Kosovo.

  • Povestea lui Vuk Jeremici, ministrul de externe de 34 de ani al Serbiei

    Jeremici este ministru in cel mai pro-occidental guvern pe care
    l-a avut vreodata Serbia, unul care militeaza agresiv pentru
    aderarea la Uniunea Europeana si pentru relatii bune cu Statele
    Unite. Totusi, in capul listei sale de prioritati se afla aceeasi
    problema care a creat atatea necazuri Serbiei: provincia
    separatista si autoproclamata independenta Kosovo.

    Spre consternarea puternicilor suporteri ai independentei
    Kosovo, inclusiv a SUA, obsesia sarbilor cu privire la aceasta
    provincie nu e limitata la o mana de ultranationalisti din
    generatia lui Slobodan Milosevici. Chiar tineri liberali ca
    Jeremici, al carui accent cand vorbeste englezeste suna mai degraba
    a Boston decat a Belgrad, nu pot renunta la Kosovo, desi aceasta ar
    putea pune in pericol sansele Serbiei de a-si depasi trecutul
    problematic.

    “Faptul ca acest tip de politicieni fervent pro-occidentali se
    intampla sa aiba aceasta pozitie cu privire la Kosovo ii
    nedumereste pe multi”, spunea Jeremici intr-un interviu recent.
    “Acest loc, Kosovo, este Ierusalimul nostru; nu poate fi tratat in
    alt mod decat ca Ierusalimul nostru”, insista el.

    Parca pentru a sublinia acest punct de vedere, mentorul si
    profesorul sau de psihologie de acum doua decenii de la Liceul nr.
    1 din Belgrad, actualul presedinte sarb Boris Tadici, a petrecut
    Craciunul ortodox la manastirea Visoki Decani din Kosovo, sub paza
    armata, pentru a se feri de eventuale atacuri din partea unor
    etnici albanezi.

    Jeremici a adaugat insa ca Serbia nu-si pledeaza cauza prin
    forta armelor, pe cale directa sau cu ajutorul unor grupuri
    paramilitare, ci prin intermediul institutiilor de genul Curtii
    Internationale de Justitie, care va decide asupra manierei in care
    Kosovo si-a proclamat independenta. Dar mizele sunt diferite,
    incepand cu relatiile imbunatatite cu Uniunea Europeana si
    terminand cu sfarsitul izolarii Serbiei.

  • D’ale monopolului

    Companiile au relatat pentru postul de radio B92 ca trebuie sa ofere un discont de 30–40%, fara insa ca produsele sa fie mai ieftine la raft, diferenta intrand in buzunarele vanzatorului.

    Astfel, toate sortimentele de paine trebuie sa aiba un discount de 30%, produsele de patiserie de 33%, biscuitii de 38%, pizza de 33%, iar produsele congelate de 37%. De asemenea, sunt impuse anumite conditii si termeni contractuali, cooperarea ulterioara si amplasarea produselor in rafturi depinzand de modul cum producatorii raspund solicitarilor Delta.

    Una dintre conditiile puse pentru a desface produsele in supermarketurile companiei este de a accepta un termen de plata de 60 de zile pentru produsele de panificatie si de 90 de zile pentru alimentele congelate. In plus, pentru acceptarea unui nou produs spre comercializare trebuie achitata o suma de aproximativ 2.500 de euro, de zece ori mai mare decat cea ceruta de retailerul sloven Merkator.

    Delta Holding detine aproximativ 40% din piata sarba de retail si a fost acuzata in aceasta vara de Comisia pentru Protectia Consumatorilor a parlamentului sarb ca abuzeaza de pozitia pe care o detine pe piata pentru a forma un monopol.

  • Numai peste 18 ani

    Conform actualelor prevederi legislative, angajatii firmelor de stat ar trebui sa primeasca 30% din actiunile intreprinderilor. Ivica Cvetanovic, presedintele Sindicatului Companiilor Publice, spune ca procentul se va reduce la 15% dupa aplicarea propunerii guvernului.

    O alta nemultumire este ca urmeaza sa primeasca actiuni toti cetatenii de peste 18 ani, acesta fiind singurul criteriu de acordare. Astfel, un angajat care a lucrat 40 de ani la o companie va primi acelasi numar de actiuni ca si unul care abia a implinit 18 ani.

    La greva au participat angajatii de la compania de electricitate Elektropriveda Srbije, de la NIS, Jugopetrol, Telekom, compania de tratare a apei Vodovod si JAT Airways. Distribuirea actiunilor va incepe la jumatatea anului viitor, ele urmand sa nu poata fi tranzactionate pe piata bursiera pana in 2009. Cele sase firme ale caror actiuni vor fi distribuite gratuit populatiei sunt NIS, compania de electricitate EPS, Telekom, JAT Airways, aeroportul din Belgrad si producatorul de medicamente Galenika.

  • Despre Kosovo vorbim pe 10 decembrie

    Presedintele provinciei Kosovo, Fatmir Sejdiu, a spus ca populatia albaneza nu va fi tinuta ostatica de cei ce se opun independent ei provinciei si ca in curind va fi luata o decizie. Presedintele sarb Vojislav Kostunica a spus ca tara sa pregateste un plan pentru eventualitatea unei declarari unilaterale a independent ei de catre Kosovo.

    In urma cu doua saptamani, fostul lider al gherilelor albaneze, Hasim Thaci, a avertizat ca va declara independenta provinciei pe 10 decembrie, in calitate de premier proaspat desemnat. La aceasta data, emisarii SUA, UE si cei ai Rusiei – partile care au organizat negocierile intre sarbi si albanezi – trebuie sa prezinte un raport secretarului general al ONU. Statele Unite sprijina ideea independentei provinciei Kosovo, insa Rusia sustine pozitia Serbiei.

  • Fara licitatie la TV

    Pentru intreg pachetul de 83,3% din actiunile DDOR detinut de statul sarb, Fondiaria a oferit suma de 184 de milioane de euro, respectiv de 1,2 ori valoarea primelor brute subscrise de firma sarba anul trecut. Comisia de licitatie a decis sa amane decizia in privinta adjudecarii.

    Conform unei surse din conducerea DDOR, citate de agentia Reuters, se astepta o oferta de 2,2–2,3 ori mai mare decat valoarea primelor brute subscrise, care sa fi tinut cont de ritmul rapid de crestere a pietei si de pozitia puternica a firmei pe piata.
    Pretul oferit va fi astfel mai mic chiar decat valoarea estimata a primelor pentru acest an. Initial, organizatorii pregatisera o licitatie cu strigare, care trebuia sa aiba loc la hotelul Hyatt Regency si sa fie transmisa in direct la televiziune.

    Documentatia de participare la licitatie a fost cumparata de 13 companii, din care 11 au primit avizul Bancii Nationale a Serbiei. Celelalte zece firme au fost Allianz din Germania, Axa si Groupama din Franta, Baloise din Elvetia, Ceska pojistovna din Cehia, Eureko din Olanda, Ethniki din Grecia, Generali din Italia, KBC Group din Belgia si Triglav din Slovenia.

  • Si Hit iese din Bulgaria

     Informatia, publicata de cotidianul bulgar Dnevnik, a fost confirmata de managerul companiei sarbe, Dragan Filipovic. In cazul in care tranzactia se va incheia cu succes, magazinele vor fi redenumite Tempo, brandul sub care opereaza discounterul sarb.

    Filipovic a precizat ca negocierile ar trebui sa se finalizeze pana la sfarsitul anului. Initial, Hit a anuntat ca doreste sa investeasca 50 de milioane de euro in deschiderea a 15 unitati, dar expansiunea s-a oprit dupa deschiderea magazinelor din doua orase situate in apropierea Sofiei, Mladost si Liulin. Surse din piata locala imobiliara si de retail spun ca Hit negociaza de mai multa vreme vanzarea celor doua unitati. Aceasta ar fi a doua iesire de pe piata bulgara a unui lant strain de retail, dupa exitul companiei turce Ramstore.