În top cinci al celor mai mari creşteri de preţuri la alimente în 2017 au fost ouăle – care s-a scumpit cu 43%, untul cu 23%, fructele proaspete cu 11%, carnea de porc cu 6% şi carnea de vacă, al cărei preţ a crescut cu 5%, arată datele Institutului de Statistică.
Tag: sef
-
Un student de 18 ani a devenit erou după ce a salvat un copil căzut pe linia de metrou – VIDEO
În film se poate observa şi reacţia întârziată a copilului de 2 ani, care în loc să-l ajute pe cel mic cere ajutorul celor din jur.
Primarul din Milano a fost impresionat de acţiunea tânărului şi vrea să îl cunoască pe acesta.
-
Când ar trebui ca un angajat să plece dintr-o companie?
Totuşi, noua generaţie de angajaţi începe să schimbe mentalităţile, iar în viitor pe piaţa forţei de muncă vor activa candidaţi cu experienţe profesionale multiple şi diverse, care pleacă dintr-o companie când simt primele neajunsuri.
Specialiştii din resurse umane sunt de părere că angajaţii nefericiţi la locul de muncă sunt un pericol pentru restul colegilor din cauză că pot ajunge să îi demotiveze şi pe aceştia. Printre cele mai importante motive pentru care angajaţii ajung să fie nemulţumiţi şi să îşi dorească să părăsească locul de muncă se numără pachetul salarial, relaţia cu şeful sau lipsa timpului liber.
”Dacă ne uităm la statisticile din ultimii ani, motivele pentru care angajaţii vor să renunţe la job sunt banii, relaţia cu şeful, posibilităţile de dezvoltare, siguranţa jobului, distanţa faţă de casă sau condiţiile fizice de lucru“, afirmă Oana Botolan Datki, SEE managing partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Consulteam. Ea mai spune că motivele pentru care angajaţii vor să plece de la job sunt în principal vârsta şi poziţia pe care o ocupă persoanele respective în cadrul companiei. Astfel că pentru un angajat senior sau sau care se află într-o funcţie de management va conta mult relaţia pe care o are cu şeful direct, în timp ce pentru un angajat dintr-un post de execuţie beneficiile salariale vor cântări mai mult. De asemenea, este deja cunoscut că angajaţii tineri sunt tentaţi să renunţe mai uşor la un loc de muncă decât angajaţii cu o experienţă profesională mai vastă.
”Tinerii se pot adapta mult mai uşor unor astfel de schimbări, integrându-se şi adaptându-se cu lejeritate în diverse culturi organizaţionale. |n acelaşi timp, nu au răbdare să treacă prin toate etapele unei cariere profesionale şi atunci sunt mult mai fluctuanţi în joburi“, explică Raluca Peneş, HR coordinator în cadrul companiei de externalizare de servicii de resurse uname Smartree România. Cu alte cuvinte, ea spune că lipsa răbdării şi uşurinţa cu care tinerii reuşesc să se integreze în cadrul unei companii îi determină pe aceştia să fie mai flexibili şi să poată renunţa mai uşor la un loc de muncă.
În cazul tinerilor aflaţi la primul job, specialiştii în resurse umane chiar recomandă ca aceştia să încerce şi alte locuri de muncă pentru a experimenta. Perioada de experimentare îi ajută pe tineri să acumuleze experienţă, ca mai apoi să poată avansa şi să îşi poată clădi o viaţă profesională aşa cum şi-o doresc. ”Dinamica de personal este în mod natural mai accentuată pentru cei tineri, până în 25-27 de ani, pentru că este o perioadă de experimentări şi căutări. Această dinamică se mai stabilizează, oamenii vor să îşi construiască o carieră şi să evolueze. Unii schimbă doar jobul, urcând pe scara ierarhică, alţii schimbă şi compania dacă nu au oportunităţi de creştere“, a spus Sorin Faur, fondator al Academiei de HR.
Dacă motivele pentru care un angajat îşi doreşte să demisioneze de la locul de muncă sunt uşor de stabilit, cauzele pentru care unii dintre ei rămân totuşi în companie deşi şi-ar dori să plece trebuie atent descoperite şi sunt dintre cele mai diverse.
Sorin Faur este de părere că multe persoane care sunt tentate să plece de la actualul job, dar nu o fac încă, fie nu au găsit încă jobul potrivit, fie au aplicat şi nu au fost acceptate în altă companie, fie se tem de cum o să fie la un alt loc de muncă. ”Motivele pentru care oamenii rămân deşi ar vrea să plece sunt multe şi trebuie atent descoperite. În acest sens se pot folosi intrumente specifice de tipul interviurilor de retenţie care detectează motivele pentru care oamenii vor să plece înainte ca aceştia să o facă efectiv“, a explicat Sorin Faur.
Piaţa forţei de muncă se confruntă în ultima perioadă cu ample fluctuaţii de personal şi din cauza faptului că în piaţă există un deficit de personal, iar angajaţii de valoare sunt ”curtaţi“ cu oferte de alte companii. Astfel că identificarea motivelor şi cauzelor pentru care angajaţii se gândesc să plece din cadrul companiilor este foarte importantă şi poate diminua fenomenul fluctuaţiei de personal.În ceea ce priveşte domeniile cel mai afectate de fluctuaţia de personal, acestea sunt IT&C-ul, industria hotelieră, retailul, dar şi industria textilă. Totodată, Sorin Faur mai atrage atenţia că în situaţia în care un mare angajator vine pe piaţa locală cu o ofertă de 500 de locuri de muncă, atunci generează o migrare de personal în cadrul majorităţii companiilor din domeniu sau din regiune. ”Fluctuaţia de personal ţine mult şi de conjunctura economică, uneori de o anumită regiune. Spre exemplu, dacă vine o mare companie şi face 500-700 de angajări, generează o fluctuaţie masivă tuturor companiillor din jur“, subliniază Faur.
-
Tăriceanu, Băsescu, Florian Coldea şi George Maior vor fi audiaţi în comisia SRI
“Pentru săptămâna viitoare, marţi pe data de 20 februarie, va fi invitat la comisie dl Călin Popescu-Tăriceanu. Domnia sa a şi confirmat. Pe data de 27 februarie, tot marţi, îl invităm la comisie pe dl George Maior, urmând ca la o săptămână după, în speţă 6 martie, să vină la comisie dl Florian Coldea. Iar in săptămâna următoare o să-i propunem d-lui preşedinte Traian Băsescu să vină la comisie când îi permite timpul domniei sale şi în contextul în care putem să avem şedinţă de comisie – ne-am dori să fie data de marţi, să vedem dacă dl Traian Băsescu poate să fie pe 13 martie la comisie, urmând ca după aceea celelalte persoane despre care s-a vorbit in spaţiul public să stabilim când le invităm”, a declarat, marţi, Claudiu Manda.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cât trebuie să câştige un şef?
Deja sunt discuţii legate de primele date dezvăluite prin câteva sondaje. Conform celui mai important ziar economic american, The Wall Street Journal, care citează o firmă de cercetare, cea mai mare diferenţă este în retail, unde un CEO câştigă de 669 de ori mai mult decât câştigul mediu al angajaţilor lui.
Urmează industria alimentară, de băuturi şi tutun, cu o diferenţă de 233 de ori, industria de echipamente, cu o diferenţă de 175 de ori, şi industria de sănătate, cu o diferenţă de 175 de ori.
Pe medie, directorii din energie sunt plătiţi ”cel mai prost“, cu o diferenţă de câştiguri de 72 de ori; un CEO din asigurări câştigă de 139 de ori mai mult decât un subaltern al său.
Acum două săptămâni, în Business Magazin a fost un articol pe tema diferenţelor salariale dintre CEO şi un muncitor în diferite state, conform unui studiu al Harvard Business Review, cea mai cunoscută revistă de strategii de business din lume.
Conform studiului revistei, cel mai ”prost plătiţi“ CEO sunt în Polonia, unde diferenţa faţă de câştigul angajaţilor lor este de 28 de ori (560.000 de dolari pe an vs. 20.000 de dolari pe an), urmează Austria, cu un multiplu de 36 de ori (1,5 milioane de dolari pe an vs. 43.500 de dolari pe an), şi Danemarca, cu un multiplu de 48 de ori (2,1 milioane de dolari pe an vs. 45.000 de dolari pe an).
Cel mai bine plătiţi sunt directorii din Statele Unite (să trăiască piaţa bursieră, pentru că acolo câştigurile directorilor sunt legate de evoluţia acţiunilor, iar salariul nici nu mai contează), unde diferenţa este de 354 de ori (12,2 milioane de dolari pe an vs. 34.600 de dolari pe an la un muncitor).
Dacă privim altfel aceste date statistice, vom vedea că în Austria câştigul unui muncitor este mai mare decât în Statele Unite şi chiar peste nemţi (43.500 de dolari pe an vs. 34.000 de dolari pe an vs. 40.000 de dolari pe an).
Sper să nu fie o greşeală, dar interesant este că în Cehia câştigul unui director general este de 2,1 milioane de dolari anual, peste câştigul unui CEO din Austria, adică 1,5 milioane de dolari pe an.
În Germania, cea mai puternică economie din Europa, un CEO câştigă anual 5,9 milioane de dolari, faţă de 40.000 de dolari cât ia un muncitor, deci un multiplu de 147.
Nu ştiu cum este în România în sistemul privat, dar cred că diferenţa dintre câştiguri este între 20 şi 100.
Nu sunt foarte mulţi CEO care câştigă peste 2 milioane de dolari pe an, mai ales că aceste câştiguri nu pot fi multiplicate prin evoluţia la bursă a companiei pe care o conduc. Adică nu sunt foarte multe companii listate la bursă.
Ce ştim este că salariul mediu în România este de 2.600 de lei net, adică 4.600 de lei brut pe lună, adică 55.200 de lei pe an, adică 15.000 de dolari pe an brut.
Spre exemplu, dacă vă ajută să visaţi, guvernatorul BNR are vreo 350.000 de euro brut pe an, adică 420.000 de dolari brut pe an.
Cât ar trebui să câştige un CEO?
Singura certitudine este că salariul unui CEO nu are legătură cu munca depusă sau cu câştigul general.
Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, a obţinut în 2014 cel mai mare profit pentru o companie din România, 1 miliard de euro. Dar sigur în piaţă au fost directori generali care au câştigat mai mult în acel an decât a câştigat Mariana Gheorghe, deşi au obţinut profituri mult mai mici, poate chiar au avut şi pierderi.
Salariul şi câştigul unui CEO depind de multe lucruri tangenţiale jobului lui: industria în care activează, cine sunt acţionarii companiei – austriecii, spre exemplu, sunt mai puţin darnici decât americanii sau britanicii, câţi candidaţi valabili sunt în piaţă care ar putea ocupa poziţia de CEO (uitaţi-vă la CEC, unde Ministerul Finanţelor, adică statul, încearcă de peste trei ani să găsească un CEO care să treacă de BNR, dar cei propuşi se retrag unul câte unul de bunăvoie, deşi salariul anual este în jur de 300.000 de euro net), de influenţa head-hunterilor care recrutează oameni pentru poziţiile de CEO, de dorinţa unei firme de a avea un anumit director în funcţie, de situaţia economică a companiei. De pildă, când trebuie să facă restructurări, directorul general poate să câştige mai bine, pentru că nu sunt foarte mulţi oameni dispuşi să taie în carne vie şi să dea oameni afară.
Salariul nu prea are legătură cu studiile directorului general, ci mai mult poate cu imaginea pe care cineva şi-o creează în lumea corporaţiilor.
Marile companii preferă să ”piardă“ pe mâna unor CEO cunoscuţi, cu background, decât pe mâna unui director necunoscut.
Oricum, dacă vreţi să visaţi la un pachet salarial mare, gândiţi-vă că lui Elon Musk, creatorul Tesla, i s-a propus un pachet salarial de 50 de miliarde de dolari (repet, miliarde de dolari!) dacă-şi îndeplineşte aumite ţinte, începând cu creşterea valorii companiei de 10 ori.
Când vă duceţi la negocieri, daţi şi acest exemplu, ca să aveţi un reper.
Până una alta, lumea corporaţiilor din America se pregăteşte de revolta angajaţilor faţă de cât de bine sunt plătiţi directorii generali comparativ cu cât câştigă ei.
Merită sau nu un CEO banii pe care îi câştigă? Niciodată nu se pune acest lucru în discuţie.
-
Prima decizie majoră a premierului Viorica Dăncilă
Premierul Viorica Dăncilă a renunţat la serviciile SPP, imediat după învestitură, paza fiind asigurată de către Jandarmeria Română, au declarat surse politice pentru Mediafax
Decizia de a renunţa la serviciile SPP a fost luată de toţi miniştrii noului Executiv.
Preşedintele PSD Liviu Dragnea l-a acuzat în mod repetat pe şeful SPP, Lucian Pahonţu, că se implică în politică, la un moment dat spunând despre el că este un „personaj veninos”.
Imediat după învestirea guvernului Dăncilă, Liviu Dragnea a susţinut, luni, că un prieten al vicepremierului Paul Stănescu a fost trimis de şeful SPP, Lucian Pahonţu, pentru a-i spune că Dragnea va fi “executat”, iar Stănescu va fi “protejat” şi va ajunge preşedinte al social-democraţilor.
„Este un coleg de-al nostru, Paul Stănescu – probabil că de aia are şi probleme acum sau poate că este o simplă coincidenţă – el a spus în mai multe întâlniri publice în ţară, la întâlniri ale CExN, că un bun prieten de-al lui a fost trimis de domnul Pahonţu care a spus că nu vorbeşte în numele dumnealui – eu cred că vorbea doar în numele dumnealui – şi a spus că undeva prin martie eu o să fiu executat şi că dumnealui să stea deoparte că o sa fie protejat şi chiar o să ajungă preşedintele partidului”.
-
Toţi miniştrii Cabinetului Dăncilă au renunţat la protecţia SPP, în semn de protest faţă de “implicarea în politică” a şefului serviciului, reclamată public de Liviu Dragnea
Potrivit surselor menţionate, premierul Viorica Dăncilă a renunţat la serviciile SPP, imediat după învestitură, paza fiind asigurată de către Jandarmeria Română.
Decizia de a renunţa la serviciile SPP a fost luată de toţi miniştrii noului Executiv.
Liderul PSD Liviu Dragnea l-a acuzat în mod repetat pe şeful SPP, Lucian Pahonţu, că se implică în politică, la un moment dat spunând despre el că este un personaj veninos.
-
Situaţie DISPERATĂ într-un spital judeţean din România: Pacienţii sunt internaţi pe holuri, din cauză că paturile sunt puţine
Medicul Mihai Ionac, şeful Clinicii de Chirurgie Vasculară a Spitalului Judeţean Timişoara, singura de acest gen din vestul ţării, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că cele 27 de paturi ale clinicii ar fi insuficiente, ţinând cont că, în ultimii ani, numărul pacienţilor este în continuă creştere. Astfel, începând cu anul 2015, pacienţii sunt internaţi nu doar în saloane, ci chiar şi pe coridorul clinicii. Doar luni, cinci bolnavi erau cazaţi pe hol.
Medicul Mihai Ionac a afirmat că a făcut numeroase sesizări conducerii spitalului, dar şi către Ministerul Sănătăţii, începând cu anul 2014, în speranţa că se vor aloca cel puţin opt paturi în plus, dar nu s-a întâmplat nimic.
“Nouă ne-ar ajunge un număr de 35-40 de paturi şi am făcut solicitări pentru suplimentarea lor încă din anul 2014, inclusiv la Minister. În anul 2017, au fost operaţi 1.800 de pacienţi în cadrul Clinicii de Chirurgie Vasculară, peste 80% au avut nevoie de o intervenţie vasculară. Eu invit conducerea spitalului să vină în Policlinică sau în Urgenţe şi să facă triajul, să aleagă pacienţii pentru internare. Ceea ce nu înţelege conducerea spitalului este că medicina progresează”, a afirmat medicul Mihai Ionac.
-
Şeful Poliţiei Române va fi demis – surse
Premierul interimar Mihai Fifor a avut miercuri dimineaţă o discuţie despre situaţia din Poliţie cu ministrul Afacerilor Interne Carmen Dan.
De altfel, Mihai Fifor a anunţat, marţi seară, că o decizie privind conducerea Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) va fi luată în cursul zilei de miercuri.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cât câştigă un contabil-şef într-o companie de servicii
„Pentru această poziţie, candidatul trebuie să aibă studii superioare finalizate în domeniul economic, să deţină o certificare CECCAR (Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România) şi să aibă o experienţă de minimum 5 ani într-o poziţie similară sau într-o companie de audit/consultanţă economică, taxe şi contabilitate“, a spus Oana Tufăroiu, sales & operations director în cadrul Humangest Group.