BusinessMagazin

Tag: reprezentanti

  • Ce compensaţii poţi primi dacă pierzi un zbor de legătură de pe aeroportul Henri Coandă

    Compensaţia se acordă pentru toate cursele  efectuate de  companii aeriene înregistrate în Europa sau dacă decolarea a avut loc de pe un aeroport din Europa.

    Riscul cel mai mare pentru pierderea conexiunii îl au pasagerii cu escală în China (fie ca vorbim de Beijing sau Shanghai), unde transferul de la un zbor la altul ajunge la trei ore. În Europa, şansele cele mai mari de ratare a îmbarcării pe zbor de conexiune sunt la Madrid (o oră şi jumătate timpul de transfer, respectiv 65 de minute dacă cursele sunt operate de către Iberia).  Pentru persoanele din afara zonei Schengen, inclusiv românii, aeroportul din Bruxelles are un timp de conexiune de 90 de minute, similar cu aeroportul din Paris (Charles de Gaulle) atunci când pasagerul trebuie să se deplaseze de la un terminal la altul (vezi tabelul 1 de la final).

    La polul opus, se află aeroporturi precum cel din Amsterdam, Munchen sau Zurich, recomandate pasagerilor care au de efectuat zboruri ce necesită escală. Aeroportul Otopeni se află, de asemenea, în rândul celor care au un timp scurt de transfer pentru zborurile de conexiune, mai exact o medie de 50 de minute.

    ”Când rezervi zboruri cu escale şi rezervi separat fiecare segment, trebuie luat în calcul timpii de transfer din respectivele aeroporturi. Aceste transferuri diferă la fiecare aeroport. Din păcate, dacă zborurile sunt rezervate separat şi se pierde conexiunea, pasagerul nu are dreptul la o cursă alternativă şi nici la compensaţii. Poate primi despăgubire doar dacă primul zbor efectuat a înregistrat o întârziere mai mare de trei ore faţă de momentul iniţial al aterizării”, spune Ştefan Radu, country manager Air Help.

    Potrivit Directivei Europene 261/2004, dacă un zbor are mai multe escale, inclusiv întârzierea la una dintre ele poate fi despăgubită, dacă sunt respectate condiţiile de eligibilitate. Esenţial este ca toate acele zboruri să fie pe o singură rezervare. În prezent, multe zboruri sunt operate în code-share cu partenerii aerieni din aceeaşi alianţă, însă compania care emite biletul de zbor este răspunzătoare pentru operarea cursei până la final, inclusiv pentru întârzierile sau anulările ce pot apărea.

    ”Foarte multe companii aeriene nu respectă timpul de transfer stabilit de aeroporturi pentru transferuri, lucru care, adesea, cauzează pasagerilor pierderea zborului de legătură. De curând, am avut un caz al unei familii de patru persoane care a pierdut conexiunea la Frankfurt pentru că a avut mai puţin de zece minute să prindă zborul de legătură, în condiţiile în care acest aeroport necesită 90 de minute pentru zborurile cu escală. Compania a învinuit familia cu pricina că nu s-a grăbit pentru a prinde îmbarcarea, ceea ce este inacceptabil. Noi, la Air Help, ne asigurăm că pasageri precum membrii familiei despre care vorbeam să primească compensaţii pe măsură, pentru că este dreptul lor”, spune Ştefan Radu.

    AirHelp este liderul mondial în obţinerea compensatiilor  pentru pasageri, ca urmare a întârzierii, anulării sau supraîncărcării zborului. Din 2013, când AirHelp a fost fondată, compania a ajutat peste cinci milioane de pasageri să primească despăgubiri în valoare de 300 de milioane de euro. AirHelp are reprezentanţe în Europa, Asia şi America de Nord, care deservesc 30 de ţari, oferind asistenţă în 16 limbi. Compania are peste 500 de angajaţi la nivel mondial.

     

  • Ar trebui să ne îngrijoreze o posibilă independenţă a Cataloniei?

    Majoritatea mişcărilor de independenţă din ultimii 15-20 de ani au avut în comun un singur lucru: dimensiunea economică. Îmbrăcată în ”hainele“ ideologiei sau ale apartenenţei istorice, situaţia economică a dictat atât momentul cât şi oportunitatea desprinderii de o entitate statală sau, după caz, suprastatală.

    Mai simplu spus, problema refugiaţilor ca temă centrală a Brexitului sau problema naţionalistă ca temă centrală a mişcării din Catalonia sunt pretexte pentru a declanşa ieşirea dintr-o stare care limitează potenţialul economic al regiunii.

    Din cele 18 comunităţi autonome din Spania, doar Madrid şi Ţara Bascilor depăşeau în 2014 Barcelona ca venit mediu. |n 2016, fiecare catalan a câştigat, în medie, 28.600 euro – cu 19% mai mult decât venitul mediu al unui cetăţean la nivelul Spaniei. E uşor astfel de înţeles de ce catalanii vor să fie independenţi – e o mişcare pe care o vedem şi în nordul Italiei, spre exemplu, acolo unde Lega Nord încearcă să impună un grad sporit de autonomie.

    În cazul Scoţiei, referendumul pentru independenţă din 2014 a fost influenţat de subiectul rabatului britanic, o sumă anuală de bani pe care statul o primea înapoi de la Uniunea Europeană, suma ridicându-se la aproximativ 5 miliarde de lire sterline. Compromisul a fost obţinut în 1984 de fostul prim-ministru britanic, Margaret Thatcher, pentru a compensa aşa-zisele ”beneficii reduse“ pe care britanicii le primeau din partea Comunităţii Economice Europene (CEE, predecesoarea UE).

    Mai exact, din cauza sumelor mari care mergeau către Politica Agricolă Comună a CEE, Marea Britanie a cerut să primească înapoi o parte din bani întrucât nu poate beneficia de subvenţii agricole din cauza climei şi a reliefului care îngreunează practicarea agriculturii pe insulă. Actualmente, toate celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene cotizează pentru rabatul britanic. Dacă Scoţia alegea să se separe de Regat, fondurile nu ar mai fi ajuns în conturile statului; din contră, dacă Scoţia devenea ulterior stat membru al Uniunii, atunci scoţienii ar fi trebuit să cotizeze pentru un ajutor acordat iniţial chiar lor. E evident că Brexitul a schimbat datele problemei, dar sentimentele naţionaliste au fost atunci înfrânte de teama notei de plată.

    V-aţi lămurit, desigur, unde vreau să ajung; vă puteţi imagina toate aceste subiecte legate de o regiune din România? Ar avea Ţinutul Secuiesc interes să îşi protejeze potenţialul economic? Trebuie desigur amintit că nu s-a pus niciodată problema independenţei Ţinutului Secuiesc, ci doar a autonomiei, diferenţă semnificativă în contextul celor explicate mai sus. 
    Dar chiar şi autonomia se traduce prin dreptul de a gestiona fonduri importante pentru regiunea în cauză. Şi ajungem astfel la principalul motiv pentru care autonomia Ţinutului Secuiesc va rămâne, cel puţin în următoarea perioadă, o idee construită în mare măsură doar de policitieni.

    La nivelul întregii economii, salariul mediu a ajuns în 2016 la 2.088 de lei net pe lună, în creştere cu 12% faţă de anul 2015. Chiar dacă salariul mediu a crescut cu 6% în 2016 faţă de anul precedent, Harghita a rămas judeţul cu cele mai mici salarii. Covasna, alt judeţ din secuime, înregistrează în 2017 un salariu mediu de 1.747 de lei, aproape jumătate faţă de valoarea înregistrată în Bucureşti.

    E simplu de înţeles că interesul pentru autonomie e doar al celor care o duc bine sau al politicienilor. Iar aceştia sunt puţini în Ţinutul Secuiesc. Chiar dacă mai vezi câteva steaguri secuieşti arborate şi majoritatea reclamelor sunt scrise în maghiară, e cale lungă până la un referendum în care oamenii să iasă la vot pentru a cere să-şi gestioneze singuri puţinii bani care le trec prin faţa ochilor.
     

  • Confederaţia Naţională a Patronatului Român: Oamenii de afaceri români sunt discriminaţi în raport cu cei străini

    Deşi 70% din bani vin de la firmele cu capital românesc şi doar 30% de la firmele cu capital străin, multinaţionalele au ştiut să se organizeze mai bine decât firmele romaneşti. Reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Patronatului Român cred că nu există egalitate de tratament între companiile cu capital românesc şi cele cu capital străin.
     
    “Oamenii de afaceri români sunt discriminaţi în raport cu cei străini. Număraţi câţi oameni de afaceri străini au ajuns cu dosare penale, din cele 37.000 de firme străine. Câte dosare penale au firmele româneşti? Recunosc că noi nu avem experienţa lor, nu avem jurişti care costă 10.000 de euro de lună”, a declarat Mohammad Murad, preşedinte FPTR.
     
    El a mai spus că sectorul privat trebuie rupt de zona politică, trebuie să existe o delimitare şi trebuie distrusă acea discriminare, pentru existenţa a unor şanse egale. 
     
    Oamenii de afaceri români cred că se pune accent formare pentru nivelele 1,2 de calificare, fără să se facă o evaluare a pieţei muncii. Este nevoie de o abordare sistematică, unde formarea profesională să se conducă după anumite obiective. Nu se face o estimare pe riscuri de competenţe şi, din păcate, nu avem o clasă de antreprenori educaţi.
     
    Reprezentanţii mediului de afaceri propun schimbarea Codului fiscal şi se opun TVA-ului defalcat. În alte ţări a fost un eşec iniţiativa de a defalca TVA. Totodată, s-a propus ca firmele care au contracte cu statul ar trebui să plătească TVA- ul atunci când se încasează banii, nu când se emite factura.
     
    Investitorii români au mai spus că statul trebuie să aibă un rol activ privind încurajarea producătorilor autohtoni, prin îmbunătăţirea sistemului de achiziţii publice, cu respectarea tuturor normelor europene privind concurenţa. Este nevoie, în paralel, de educarea potenţialilor investitori autohtoni şi de sprijin concret din partea statului pentru accesarea rapidă a fondurilor europene.
     
    “Guvernul este deschis să comunice cu mediul privat pentru a găsi soluţii win – win. Avem nevoie de dialog constructiv, însă vă rugăm să veniţi cu soluţii concrete pe care să le analizăm şi ulterior să le punem în practică”, a afirmat Ramona Chirilă Lohan, Consilier de Stat la Guvern, prezentă la dezbatere.
     
    Pe 17 octombrie 2017, a avut loc la Phoenicia Grand Hotel prima dezbatere cu tema Capitalul Romanesc: Trecut, Prezent, Viitor, organizată de Confederaţia Naţională a Patronatului Roman, la iniţiativa Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, la care au participat reprezentanţi reprezentanţi ai confederaţiilor, ai mediului de afaceri şi ai Guvernului. Evenimentul face parte dintr-o serie de dezbateri, organizate de Confederaţia Naţională a Patronatului Roman, pe teme diverse, de interes pentru reprezentanţii mediului de afaceri şi ai mediului politic, cu privire la Economia Romaniei.

     

  • Platforma online a ANAF, utilizată de puţin peste 4000 de braşoveni la trei ani de la lansare

    Lansată la sfârşitul anului 2014, platforma ”Spaţiul privat virtual“, care are scopul de a-i scuti pe contribuabili de drumul până la ghişeu şi statul la cozi, a fost utilizată de doar 4.359 de braşoveni, persoane fizice şi juridice.

    Din acest motiv, reprezentanţii ANAF Braşov organizează, în 17 octombrie, la Camera de Comerţ şi Industrie, un seminar la care sunt invitate mai ales companiile, pentru a se familiariza cu această formă simplă de a depune declaraţiile fiscale online.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lanţul de magazine Gerovital a generat o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro în prima jumătate a anului

    „Ne propunem să ducem acest concept în toate marile oraşe din ţară. Astfel, pentru 2018 am planificat inaugurarea altor 8 magazine de brand Gerovital”, a declarat Mircea Turdean, director general al Farmec. Expansiunea masivă a magazinelor în primul an face parte din strategia de extindere naţională a companiei clujene. În 2017, pentru deschiderea noilor puncte de vânzare Gerovital, care însumează o suprafaţă totală de aproape 400 de metri pătraţi, a fost investită suma de jumătate de milion de euro, iar principalele zone de investiţii au fost: amenajarea spaţiilor, trainingul consultanţilor, achiziţionarea aparatelor de dermoanaliză şi promovare.


    Cu un număr de vizitatori în continuă creştere, de la sfarşitul anului 2016, până în cea de-a doua jumătate a anului 2017, valoarea medie a coşului de cumpărături în magazine a înregistrat o creştere cu 25%.
    Toate magazinele Gerovital sunt amplasate în marile centre comerciale din ţară. Dintre acestea, cele mai mari vânzări sunt înregistrate de spaţiul comercial din Veranda Mall din Bucureşti, inaugurat în noiembrie 2016, în cadrul unui eveniment desfăşurat sub titlul “Lecţia de frumuseţe”.

    În cadrul tuturor spaţiilor Gerovital, vizitatorii au la dispoziţie o paletă vastă de produse din gamele Gerovital şi Aslavital. În topul celor mai vândute game se află Gerovital H3 Evolution, Gerovital H3 Derma+ Premium Care, prima linie premium din portofoliul companiei, clasamentul preferinţelor românilor fiind completat de gama Gerovital Equilibrium.
    Lanţul de spaţii comerciale cuprinde cele mai importante centre urbane din ţară: Bucureşti (3 magazine), Cluj-Napoca, Constanţa, Timişoara, Iaşi, Suceava, Piatra-Neamţ, Craiova şi Ploieşti.

     

  • eMAG deschide cel mai mare showroom din provincie, de aproape 900 de metri pătraţi

    Timişoara devine, astfel, al doilea oraş, după Bucureşti, în care sunt deschise câte două showroom-uri eMAG. Noul magazin offline este al treilea inaugurat de eMAG, în 2017. De la începutul anului, eMAG a mai deschis câte un showroom în Bucureşti şi în Sibiu.

    „Pe fondul unei cereri tot mai crescute pe piaţa bunurilor de larg consum, ne dorim să venim şi mai aproape de clienţii noştri din vestul ţării, într-una din cele mai populate zone ale Timişoarei. Noul showroom va acoperi zona de sud a oraşului, vom avea expuse peste 1.000 de produse, în aproape 900 de metri pătraţi. Estimăm că noul showroom va permite livrarea a peste 120.000 de comenzi anual”, declară Sorin Dinu, Retail Director eMAG.

    Clienţii eMAG vor putea testa aici, înainte de a plasa o comandă, peste 1.000 de produse şi accesorii expuse din categorii precum electrocasnice, electronice, produse şi soluţii IT, gaming, aparate de îngrijire personală şi smart tech.

    În perioada 12-15 octombrie, eMAG oferă, în noul showroom din Timişoara, reduceri exclusive, de până la 45%, pentru diferite categorii de produse, de la electrocasnice şi electronice, până la produse de îngrijire personală. Clienţii care vor plasa comenzi direct în showroom vor putea achiziţiona produsele în 12 rate fără dobândă, prin intermediul cardurilor de cumpărături partenere.

    eMAG a deschis primul showroom în 2008, în Bucureşti, în cadrul Grant Shopping Center din cartierul Crângaşi. În prezent, eMAG are câte două showroom-uri proprii în Capitală şi în Timişoara şi câte un showroom în oraşele Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Ploieşti şi Sibiu. eMAG mai are două puncte de livrare proprii, în Băneasa şi Piteşti.

    Companie românească a fost fondată în 200 şi a devenit un lider cu prezenţă în Bulgaria, Ungaria şi Polonia.

  • 7 comisii formate din angajaţi ISU şi ai primăriilor vor reverifica şcolile fără autorizaţie

    Decizia verificării şcolilor din Bucureşti care nu au în acest moment autorizaţie pentru securitate la incendiu a fost luată în urma unei întâlniri între primarul Capitalei, Gabriela Firea, primarii celor şase sectoare ale Capitalei, secretarul de stat Raed Arafat, reprezentanţii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) şi cei ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alba Iulia: 60 de familii de romi, evacuate cu scandal dintr-un bloc care urmează să fie demolat

    Blocul G2 din Alba Iulia, cunoscut în comunitate sub numele de ”Turturica”, în care se află 105 garsoniere, urmează să fie demolat, iar în locul său se va construi o parcare supraterană.

    Aproximativ 60 de familii care locuiesc în acest imobil, fără drept de proprietate, au fost evacuate, marţi, în cadrul unei acţiuni la care au participat zeci de jandarmi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată noua armă a ruşilor, care poate distruge toată Franţa în câteva secunde şi evită orice radar

    Racheta RS-28, numită Satan 2 de către reprezentanţi NATO, are o viteză maximă de 7 kilometri pe secundă şi are rolul de a anihila sistemele de protecţie antirachetă. Preşedintele Putin, notează unele surse, vrea să înlocuiască fostele rachete SS-18 cu noile proiectile.

    Racheta poate transporta o încărcătură de 40 de megatone – de 2.000 de ori mai puternice decât bombele atomice detonate la Hiroshima şi Nagasaki.

    RS-28 Sarmat, aşa cum este numele complet, conţine 16 focoase nucleare şi este capabilă să distrugă o suprafaţă de mărimea Franţei, potrivit postului rusesc de ştiri Zvezda, care este deţinut de Ministerul Apărării din Rusia. Arma are şi capacitatea de a evita radarul.

    Racheta ar trebui să poată atinge ţinte aflate la 10.000 de kilometri distanţă; asta i-ar permite Moscovei să atace Londra sau alte oraşe europene, precum şi unele ţinte de pe continentul american.

    Igor Sutyagin, expert în armament de la Royal United Services Institute din Londra, le-a declarat celor de la Mail Online că rachetele SS-18 au deja 30 de ani vechime, aşa că schimbarea cu un model mai performant era inevitabilă. “Chiar dacă ai fi avut o relaţie strânsă cu NATO, tot ai fi vrut să ai armamentul la zi”, a spus Sutyagin. “Dar Putin este mulţumit de faptul că media a perceput această investiţie ca pe o mişcare agresivă. El vrea să sublinieze caracterul său imprevizibil.”

    Ruşii au anunţat că noile rachete vor fi disponibile din 2018, iar cele vechi SS-18 vor fi retrase până la sfârşitul lui 2020.

  • Motivul aberant pentru care o biserică cere unui dezvoltator despăgubiri de 19 milioane de euro

    Reprezentanţii unei biserici istorice din Boston cer unui dezvoltator o despăgubire de 19 milioane de dolari pentru umbra ce urmează să o facă un turn aflat în vecinătatea clădirii, potrivit presei internaţionale.

    Turnul face parte din proiectul Back Bay Station, care constă în trei turnuri de birouri şi de apartamente. Umbra create pe biserică prin această construcţie îi va  produce bisericii stricăciuni cauzate de umezeală precum şi vitralii mai întunecate, susţin reprezentanţii acesteia.

    Ei afirmă şi că reparaţiile clădirii cu o istorie de 142 de ani vor costa patru milioane de dolari; restul despăgubirii va fi alocat unui fond pentru achiziţia de case ieftine.

    Boston Properties, dezvoltatorul proiectului, spune că cererea nu este rezonabilă. Dezvoltatorul spune că este puţin probabil ca umbrele proiectate să cauzeze daune semnificative bisericii.