BusinessMagazin

Tag: referendum

  • Alexis Tsipras promite un ACORD rapid cu creditorii după referendum, indiferent de rezultat

    “Vom ajunge la un acord cu creditorii internaţionali în cel mult 48 de ore după referendum, indiferent de rezultat“, a promis Tsipras într-un discurs televizat, potrivit cotidianului Il Messaggero.

    “Cu cât va fi mai mare proporţia celor care resping măsurile creditorilor, cu atât mai bun va fi acordul. Dacă majoritatea grecilor vor vota afirmativ, propunerile creditorilor vor fi transpuse în lege”, a promis Tsipras.

    “Eu nu voi aşeza funcţia mea deasupra intereselor naţiunii“, a subliniat Tsipras, sugerând că ar putea demisiona.

    Alexis Tsipras a îndemnat, vineri, alegătorii să nu cedeze “şantajului” creditorilor internaţionali, explicând că raportul FMI justifică poziţia Atenei în favoarea restructurării datoriei suverane. “Referendumul de duminică nu este despre oportunitatea rămânerii Greciei în zona euro”, a declarat Tsipras într-un discurs televizat adresat naţiunii, subliniind că doreşte rămânerea ţării în spaţiul monedei unice. “Vă îndemn ca, la referendum, să spuneţi «nu» ultimatumurilor, şantajului, diviziunilor şi temerilor”, a declarat Tsipras.

    Referindu-se la raportul Fondului Monetar Internaţional prezentat joi, Tsipras a apreciat că evaluarea economică justifică poziţia Guvernului Greciei în favoarea restructurării datoriei suverane a ţării. “Raportul FMI justifică opţiunea noastră de a nu accepta un acord care ar evita o problemă majoră, cea a datoriilor”, a subliniat Tsipras. “Un vot negativ la referendum va însemna continuarea negocierilor cu creditorii în condiţii mai bune decât până acum”, a spus premierul grec.

    Germania a exclus, vineri, posibilitatea restructurării datoriei suverane a Greciei, în pofida recomandării Fondului Monetar Internaţional în acest sens şi a avertismentului că Atena va avea nevoie de 50 de miliarde de euro în plus până în anul 2018. “Raportul FMI privind nevoile financiare ale Greciei nu conduce în niciun fel la concluzia că este necesară o restructurare a datoriei suverane”, a declarat Martin Jaeger, purtătorul de cuvânt al Ministerului german al Finanţelor. “Situaţia economică a Greciei a fost înrăutăţită de conducerea defectuoasă a Guvernului de la Atena de la începerea mandatului, în ianuarie”, a spus Jaeger. Oficialul german a exclus posibilitatea aplicării cu rapiditate a unui nou plan de asistenţă financiară pentru Grecia, subliniind că “procedura nu este uşoară”.

    Guvernul de la Atena, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, a gestionat ineficient sistemul financiar şi economic al Greciei, agravând situaţia în ultimele luni, se arată într-un raport elaborat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) prezentat joi. “Înainte de luna ianuarie, când a început mandatul Guvernului Tsipras, economia Greciei atinsese un punct după care putea continua achitarea datoriilor ţării în anii următori. Dar, în ultimele luni, Guvernul de la Atena a diminuat eforturile de îmbunătăţire a stării economiei şi a încetinit privatizarea companiilor de stat care ar fi adus fonduri la buget”, precizează raportul FMI. “A fost creat un nou gol financiar. (…) Aceste noi necesităţi financiare ale Greciei, care se adaugă celor deja existente, fac nesustenabile perspectivele datoriei suverane. Dacă programul de asistenţă financiară ar fi fost implementat aşa cum trebuia, Grecia nu ar fi avut nevoie de eşalonări ale datoriilor”, subliniază FMI.

    În acest context, Grecia ar avea nevoie de o restructurare a datoriei şi de fonduri suplimentare în valoare de 50 de miliarde de euro până în anul 2018, din care 36 de miliarde ar proveni din partea zonei euro, potrivit calculelor Fondului Monetar Internaţional.

    Premierul Alexis Tsipras a decis organizarea pe 5 iulie a unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.

    Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

    Actuala situaţie de incapacitate de plăţi tehnică nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plăţi a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008. Situaţia Greciei are, deci, un impact mai mic asupra pieţelor financiare, dar efecte grave asupra situaţiei sociale a poporului elen.

  • Alexis Tsipras îndeamnă cetăţenii greci să respingă “şantajul” creditorilor: “Vă îndemn să spuneţi «NU» ultimatumurilor, şantajului, diviziunilor şi temerilor”

    “Referendumul de duminică nu este despre oportunitatea rămânerii Greciei în zona euro”, a declarat Tsipras într-un discurs televizat adresat naţiunii, subliniind că doreşte rămânerea ţării în spaţiul monedei unice.

    “Vă îndemn ca, la referendum, să spuneţi «nu» ultimatumurilor, şantajului, diviziunilor şi temerilor“, a declarat Tsipras, potrivit BBC.

    Referindu-se la raportul Fondului Monetar Internaţional prezentat joi, Tsipras a apreciat că evaluarea economică justifică poziţia Guvernului Greciei în favoarea restructurării datoriei suverane a ţării.

    Germania a exclus, vineri, posibilitatea restructurării datoriei suverane a Greciei, în pofida recomandării Fondului Monetar Internaţional în acest sens şi a avertismentului că Atena va avea nevoie de 50 de miliarde de euro în plus până în anul 2018. “Raportul FMI privind nevoile financiare ale Greciei nu conduce în niciun fel la concluzia că este necesară o restructurare a datoriei suverane”, a declarat Martin Jaeger, purtătorul de cuvânt al Ministerului german al Finanţelor. “Situaţia economică a Greciei a fost înrăutăţită de conducerea defectuoasă a Guvernului de la Atena de la începerea mandatului, în ianuarie”, a spus Jaeger. Oficialul german a exclus posibilitatea aplicării cu rapiditate a unui nou plan de asistenţă financiară pentru Grecia, subliniind că “procedura nu este uşoară”.

    Guvernul de la Atena, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, a gestionat ineficient sistemul financiar şi economic al Greciei, agravând situaţia în ultimele luni, se arată într-un raport elaborat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) prezentat joi. “Înainte de luna ianuarie, când a început mandatul Guvernului Tsipras, economia Greciei atinsese un punct după care putea continua achitarea datoriilor ţării în anii următori. Dar, în ultimele luni, Guvernul de la Atena a diminuat eforturile de îmbunătăţire a stării economiei şi a încetinit privatizarea companiilor de stat care ar fi adus fonduri la buget”, precizează raportul FMI. “A fost creat un nou gol financiar. (…) Aceste noi necesităţi financiare ale Greciei, care se adaugă celor deja existente, fac nesustenabile perspectivele datoriei suverane. Dacă programul de asistenţă financiară ar fi fost implementat aşa cum trebuia, Grecia nu ar fi avut nevoie de eşalonări ale datoriilor”, subliniază FMI.

    În acest context, Grecia ar avea nevoie de o restructurare a datoriei şi de fonduri suplimentare în valoare de 50 de miliarde de euro până în anul 2018, din care 36 de miliarde ar proveni din partea zonei euro, potrivit calculelor Fondului Monetar Internaţional.

    Premierul Alexis Tsipras a decis organizarea pe 5 iulie a unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.

    Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

    Actuala situaţie de incapacitate de plăţi tehnică nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plăţi a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008. Situaţia Greciei are, deci, un impact mai mic asupra pieţelor financiare, dar efecte grave asupra situaţiei sociale a poporului elen.

  • Sondaj Bloomberg: Grecii sunt divizaţi în mod egal în privinţa votului la referendum

    Un sondaj comandat de Bloomberg News arată că 43% dintre greci vor respinge măsurile de austeritate, în timp ce 42,5% vor vota pentru.

    În cadrul sondajului au fost intervievate 1.042 de persoane, de către Institutul de Cercetări pentru Studii Sociale şi Economice al Universităţii Macedonia. Marja de eroare este de 3%.

    Rezultatul sondajului sugerează că referendumul ar putea să nu rezolve nimic, în timp ce criza politică şi economică din ţară se adânceşte.

    Cercetarea arată că peste patru din cinci greci vor să rămână în zona euro, dar problemele de finanţare ale băncilor şi izolarea premierului Alexis Tsipras de ceilalţi lideri europeni pun sub semnul întrebării viitorul ţării în uniunea monetară.

    “Acest referendum a divizat societatea elenă în două grupuri cu opinii diferite”, a declarat Nikos Marantzidis, profesor de ştiinţe politice la universitate.

    Tsipras a convocat pe neaşteptate referendumul, weekend-ul trecut, iar negocierile cu creditorii au eşuat. Ulterior, Guvernul elen a decis suspendarea activităţii băncilor şi bursei până după referendum.

    Premierul susţine că grecii pot respinge propunerile creditorilor şi să rămână totuşi în zona euro, obţinând termeni mai favorabili în schimbul finanţării.

    Dacă grecii vor vota da, Guvernul condus de Tsipras ar putea fi înlăturat. Ministrul de Finanţe Yanis Varoufakis a declarat joi, la televiziunea Bloomberg, că va demisiona din funcţie dacă grecii aprobă măsurile de austeritate ale creditorilor.

    Grecii consideră în proporţie de 81% că rămânerea în zona euro oferă cele mai bune perspective de viitor, în creştere faţă de sâmbăta trecută.

    Liderii europeni au încurajat grecii să voteze da. Preşedintele francez, Francois Hollande, aflat în vestul Africii, a declarat că în cazul unui vot favorabil negocierile pot fi reluate rapid, pentru un nou program de susţinere.

    “Dacă va fi nu, va fi teritoriu necunoscut”, a avertizat Hollande.

    Atmosfera este tensionată înainte de referendum.

    Joi seara, în centrul Atenei a avut loc o demonstraţie a Partidului Comunist, care susţine tabăra “nu”, participanţii fluturând steaguri roşii cu secera şi ciocanul.

    Grecia a devenit prima ţară dezvoltată care a intrat în default-ul datoriilor către FMI, cu o rată neachitată în valoare de 1,54 miliarde de euro.

    FMI estimează că Grecia va avea nevoie de un nou sprijin internaţional de cel puţin 40 de miliarde de dolari, precum şi de termeni mai favorabili pentru rambursarea datoriilor, pentru ca finanţele ţării să fie sustenabile.

    Este probabil ca rezervele băncilor să mai ajungă până luni, când conducerea Băncii Centrale Europene (BCE) va analiza nivelul asistenţei financiare. Ministrul Varoufakis insistă că băncile se vor redeschide marţi, aşa cum este planificat.

    Presa locală a început să speculeze că depozitele bancare ar putea fi blocate, în cazul unui vot negativ.

  • Este incredibil felul în care este formulată întrebarea la care grecii trebuie să răspundă la referendumul de duminică. Ce „artificiu” apare pe buletinele de vot

    Grecii sunt chemaţi duminică la urne pentru a decide dacă sunt de acord sau dacă vor să respingă condiţiile de austeritate propuse de creditorii internaţionali.

    Întrebarea care va fi pusă la referendumul de duminică a fost publicată de presa străină care comentează, totodată, pe marginea neclarităţii sale. De asemenea, este criticat acest „artificiu” care ar putea influenţa rezultatul votului, potrivit analiştilor.

    CUM ARATĂ ÎNTREBAREA „ÎNCUIETOARE” la care trebuie să răspundă grecii. CE ARTIFICIU APARE PE BULETINELE DE VOT

  • Preţurile petrolului scad cu peste 1 dolar pe fondul crizei din Grecia

    Banca Centrală Europeană a menţinut dar a îngheţat nivelul de finanţare a băncilor elene prin programul de asistenţă de urgenţă ELA, în urma eşuării negocierilor dintre autorităţile elene şi creditori, respectiv Comisia Europeană, BCE şi FMI.

    În aceste condiţii, autorităţile elene nu au avut altă soluţie decât să închidă băncile până după referendumul referitor la măsurilor de austeritate, programat pe 5 iulie.

    Preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, este în declin cu 1,36 dolari, la 61,9 dolari pe baril, atingând cel mai redus nivel de după 5 iunie.

    Cotaţia petrolului de referinţă pe piaţa americană este în scădere cu 1,25 dolari, la 58,38 dolari pe bari, nivel minim după 9 iunie.

    Analiştii anticipează că preţurile petrolului vor continua să aibă o evoluţie negativă în această săptămână, înainte de referendumul de duminică.

    Un alt factor care ar putea influenţa preţurile ţiţeiului în această săptămână este evoluţia negocierilor referitoare la programul nuclear iranian. Duminică, oficiali occidentali au sugerat că autorităţile de la Teheran dau înapoi în privinţa angajamentelor asumate într-un acord interimar convenit în urmă cu trei luni. Oficiali americani şi iranieni au spus la rândul lor că discuţiile privind acordul final ar putea depăşi termenul limită fixat pentru 30 iunie.

  • Parlamentul grec a aprobat planul lui Tsipras de a organiza un referendum la 5 iulie pe tema propunerilor de reforme

    Premierul Tsipras, care se opune unor noi reduceri bugetare, a propus vineri seara organizarea referendumului şi le-a cerut alegătorilor greci să respingă pachetul de reforme propuse de creditori.

    Moţiunea sa pentru convocarea referendumului a primit 178 de voturi din totalul de 300 de parlamentari.

    Tsipras a declarat, chiar înaintea votului, că propunerile creditorilor reprezintă un “ultimatum jignitor” şi a apreciat că respingerea pachetului prin referendum va consolida poziţia de negociere a Greciei.

    Însă partenerii din zona euro au criticat anunţul lui Tsipras privind referendumul şi au respins încă de sâmbătă, în cadrul unei reuniuni la Bruxelles, cererea Greciei de prelungire a programului de ajutor dincolo de data-limită de 30 iunie.

    Un comunicat al Eurogroup a precizat că Grecia a întrerupt “unilateral” negocierile privind un nou pachet de ajutor.

    Prin urmare, Grecia trebuie să achite datoriile de 1,6 miliarde de euro către FMI scadente pe 30 iunie, riscând să intre în incapacitate de plată.

    Această situaţie a generat temeri că Grecia ar putea părăsi zona euro, iar economia sa s-ar putea prăbuşi în lipsa unor noi fonduri de salvare.

     

  • Grecii stau la cozi pentru a retrage bani din bancomate, după anunţul referendumului

    Oameni obişnuiţi s-au aşezat la cozi în faţa băncilor din Grecia, la primele ore ale dimineţii de sâmbătă, pentru a-şi retrage banii.

    “Lucrurile sunt incerte. Nu ştim ce ne aşteaptă mâine”, a declarat Lambros Pentas, un funcţionar grec care aştepta la rând.

    Premierul grec, Alexis Tsipras, a anunţat vineri seară că Grecia va organiza la 5 iulie un referendum pe tema propunerilor creditorilor săi internaţionali.

    Alegătorii trebuie să decidă dacă Guvernul trebuie să accepte sau nu condiţiile puse de Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Centrală Europeană.

    Grecia mai mare de primit 7,2 miliarde de euro din programul de salvare în valoare de 240 de miliarde de euro, însă liderii eleni şi reprezentanţii Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi FMI trebuie să ajungă la un acord asupra programului de reforme pentru deblocarea finanţării. În lipsa fondurilor, Grecia riscă să nu poată plăti FMI datorii de 1,54 miliarde de euro scadente pe 30 iunie.

  • CE înfiinţează o echipă care să se ocupe de relaţiile cu Marea Britanie până la referendumul pe tema UE

    Echipa, care îşi va începe activitatea la 1 septembrie, va fi condusă de Jonathan Faull, avocat şi unul dintre funcţionarii publici de rang înalt ai Marii Britanii la CE. Misiunea lui Faull va fi aceea de a media între funcţionarii publici de la Bruxelles şi cei de la Londra.

    Marea Britanie a declarat că vrea schimbarea regulilor privind accesul la beneficii sociale al cetăţenilor europeni, precum şi protejarea City din Londra de legile europene. După negocieri, Guvernul britanic intenţionează să organizeze un referendum privind apartenenţa ţării la UE care ar urma să aibă loc până la sfârşitul lui 2017.

    Noua “unitate Brexit” face parte dintr-o remaniere mai vastă a Comisiei Europene după retragerea secretarului general Catherine Day la sfârşitul lui august. Ea va fi înlocuită de olandezul Alexander Italianer, care până în prezent a condus unitatea antritrust. Dintre cei 33 de directori generali care au condus departamentele Comisiei, doar 23 vor rămâne în funcţie.

  • David Cameron le cere miniştrilor să îi susţină strategia privind UE sau să părăsească Guvernul

    Vorbind cu ocazia reuniunii din Germania a liderilor G7, Cameron, care a promis să renegocieze legăturile Marii Britanii cu UE, înainte de un referendum pe tema apartenenţei ţării la blocul comunitar, a semnalat că nu va tolera o disidenţă.

    “Dacă vreţi să faceţi parte din Guvern, trebuie să aveţi în vedere că suntem implicaţi într-un exerciţiu de renegociere pentru a avea un referendum, iar aceasta va conduce la un rezultat de succes”, le-a explicat el reporterilor, atunci când aceştia au întrebat dacă le va permite miniştrilor să voteze la referendum potrivit propriei conştiinţe”.

    Cameron a vorbit după ce un grup de peste 50 de parlamentari conservatori au declarat că sunt pregătiţi să susţină o campanie de ieşire din UE a Marii Britanii, cunoscută ca “Brexit”, cu excepţia unor schimbări radicale în cadrul blocului comunitar. Acesta a fost primul semn de revoltă a euroscepticilor de la realegerea lui Cameron luna trecută.

    Un membru al aceluiaşi grup a sugerat că nouă dintre miniştrii lui Cameron ar putea vota în favoarea plecării din UE, ceea ce nu s-a putut confirma independent.

    Cameron, care a promis un referendum privind apartenenţa la UE până la sfârşitul lui 2017, a declarat că este încrezător că poate obţine o înţelegere care să îi permită să le recomande britanicilor să rămână în cadrul blocului comunitar, la care au aderat în 1973.

  • Ponta: Referendumul pentru Zona Euro, eventual în 2017 sau în 2018 dacă suntem pregătiţi tehnic

    “Chestiunea cu referendumul nu este ideea mea, ci am văzut-o în discuţia publică, cu siguranţă însă nu se pune problema să avem acum. Să vedem, în 2017, 2018, dacă suntem pregătiţi pe partea tehnică. Va fi o decizie politică atunci”, a spus Ponta.

    Marţi, Ponta a anunţat că Guvernul va organiza un referendum cu privire la aderarea României la Zona Euro dacă se va impune din punct de vedere politic, precizând că termenul obiectivului rămâne 1 iulie 2019, când România va prelua preşedinţia Uniunii Europene.