BusinessMagazin

Tag: reducere

  • Guvernul anunţă categoriile de consumatori neafectate de reducerea consumului de gaze naturale

    Consumatorii români, întreprinderile mici şi mijlocii, serviciile sociale şi industria critică nu vor fi afectate de eventuale măsuri suplimentare pentru reducerea consumului de gaze naturale, anunţă Executivul pe Facebook.

    „Consumatorii români, întreprinderile mici şi mijlocii, serviciile sociale şi industria critică nu vor fi afectate de eventuale măsuri suplimentare pentru reducerea consumului de gaze naturale”, transmite Executivul.

    Potrivit sursei citate, România va avea asigurat necesarul pentru iarna 2022-2023.

    „Rezervele de gaze ale ţării reprezintă 55%, adică peste nivelul obligatoriu de 46% prevăzut pentru 1 august 2022. Menţinând acest ritm accelerat putem ajunge la o capacitate a depozitelor de cel puţin 80% înainte de 1 noiembrie. În plus, disponibilitatea surselor interne de gaze naturale şi profilul de consum al ţării noastre, corelat cu pachetul guvernamental de protecţie a cetăţenilor şi economiei, sunt elemente ce garantează asigurarea necesarului de consum pentru iarna 2022-2023”, se arată în postarea Guvernului.

    Ţările Uniunii Europene au convenit marţi asupra unui regulament de urgenţă pentru a reduce consumul de gaze naturale în această iarnă, în timp ce Europa se pregăteşte pentru o iarnă cu aprovizionarea incertă din partea Rusiei, anunţă Reuters.

  • Preţul gazelor a început să crească din nou după ce Rusia a redus livrările către Germania. La Bruxelles ţările membre au bătut palma pentru o reducere a consumului, ca măsură de apărare în cazul în care la iarnă toată Europa rămâne fără gaz

    Preţul gazelor pentru Europa au ajuns pe burse la maximul ultimelor cinci luni după ce Rusia a decis reducerea livrărilor care aprovizionau Europa. În acelaşi timp, la Bruxelles, ţările europene au căzut de acord să treacă la reducerea consumului cu 15%, în cazul în care Rusia închide robinetul definitiv, scrie Bloomberg.

    Contractele futures pentru gaz au crescut cu 6%, până la 188 de euro pentru megawattul pe oră, ajungând să se scumpească la cel mai înalt nivel de la începtul lui Martie şi ajungând să coste de cinci ori mai mult decât în 2021.

    Gigantul rusesc de stat Gazprom a anunţat recent că livrările vor scădea până la 33 de milioane de metri cubi, invocând o problem de funcţionare.

    „Toată lumea din piaţă se aşteaptă ca volumele de gaz să scadă. Dar nimeni nu se aştepta ca fluxurile să scadă chiar atât de repede”, a declarant James Huckstepp, manager de analiză energetică.

    Ţările europene şi-au dat acordul privind reducerea consumului de gaz cu 15%, în condiţiile în care o întrerupere totală a livrărilor este din ce în ce mai posibilă. Planul de reducere al consumului este declanşat în cazuri extreme, cum ar fi o întrerupere bruscă şi totală a livrărilor din partea Rusiei.

    Preţurile din ce în ce mai mari evidenţiază presiunea care se adună pe umerii Europei şi urgentează căutarea unor surse alternative de energie, pentru a putea încălzi casele europenilor şi a putea ţine industria în viaţă.

    NordStream 1 reluase în urmă cu o săptămână livrările de gaz către Europa, după o perioadă de mentenţă de 10 zile.

    Politicienii europeni au condamnat deciziile Kremlinului şi l-au acuzat pe Vladimir Putin că a transformat gazul într-o armă pe care o foloseşte împotriva Europei.

    Preţul gazelor europene a sărit în aer şi a ajuns la 200 de euro pe megawatt în primele zile ale invaziei ruseşti în Ucraina, urmând ca ulterior să se stabilizeze. Gazul a crescut din nou puternic în iunie, după ce Putin s-a arătat din ce în ce mai dispus să lase continetul fără el.

    Potrivit analiştilor, preţurile ar putea creşte şi mai puternic în momentul când China va accesa piaţa pentru aprovizionarea necesară trecerii peste iarnă.

    „Această situaţie are toate elementele unei crize totale. Nu există suficientă capacitate de aprovizionare, iar depozitele nu se află la un nivel sufficient. Europa este lovită de un dezastru”, a spus Toby Copson, managing partner la Trident Markets, companie care se ocupă cu comercializarea gazelor natural.

  • Vladimir Putin jubilează de pe tronul Kremlinului: Reducerea consumului de gaz cu 15% a fost prea mult pentru Uniunea Europeană. Solidaritatea comunităţii pare că s-a sfărâmat

    Propunerea Ursuley von der Leyen privind reducerea consumul de gaz cu 15% în Europa a provocat certuri între capitalele europene şi a ridicat un mare semn de întrebare privind aprobarea totală la nivel european a acestei măsuri, scrie Financial Times.

    Planul Comisiei Europene privind reducerea consumului s-a lovit de refuzul total al Portugaliei şi Spaniei şi a stârnit îngrijorări serioase în rândul altor ţări ale Europei. Pentru ca planul să meargă spre executare este nevoie de un vot unanim din partea tuturor membrilor UE.

    „Nu ne putem asuma un sacrificiu enorm, asupra căreia nici măcar nu ni s-a cerut o opinie”, a declarat João Galamba, secretarul portughez pe energie.

    Ministrul spaniol al energiei, Teresa Ribera, a comentat de asemenea împotriva acestei măsuri, dând contra-exemplu cazul Germaniei.

    „Spre deosebire de alte ţări, noi, spaniolii, nu ne-am depăşit posibilităţile şi nevoile noastre din punct de vedere energetic”, a spus ministrul.

    Robert Habeck, ministrul german al energiei, a venit cu o replică joi pentru cei doi omologi ai săi.

    „Acest principiu de solidaritate se aplică peste tot în Europa. Trebuie să economisim gaze, chiar şi acele ţări care nu sunt afectate direct de reducerea livrărilor de gaze din Rusia. Altfel nu putem vorbi de solidaritate”, a declarat oficialul german.

    De la începutul războiului, Bruxelles-ul s-a aflat sub o presiune continuă pentru a găsi modalitaţi prin care să contracareze şocurile care lovesc blocul european. Pe măsură ce iarna se apropie, Uniunea se află faţă în faţă cu un test de solidaritate unde îi este pusă sub semnul întrebării însăşi hotărârea de care dispune în raport cu Moscova cât şi în problema Ucrainei.

    În contextul crizei energetice, Ungaria a declarat stare de urgenţă şi a interzis exporturile de energie către alte state UE.

    Institutul Századvég, un think-tank cu legături cu partidul de guvernământ Fidesz din Budapesta, a declarat joi că cea mai recentă propunere de la Bruxelles încalcă drepturile fundamentale ale statelor europene.

    În aceeaşi zi, ministrul de externe al ţării, Peter Szijjártó, s-a întâlnit cu omologul său rus Serghei Lavrov la Moscova pentru a cere mai mult gaz din Rusia.

    „Comisia Europeană, care acuză Ungaria de nerespectarea statului de drept, a elaborat un plan care ignoră total legislaţia UE şi care înalcă nu numai drepturile fundamentale precum şi suveranitatea individuală şi naţională”, potrivit unui comunicat.

    Franţa, unde o parte din aprovizionare este asigurată numai din gazul rusesc, nu şi-a declarat public opoziţia faţă de planul european.

    Şefa Comisiei Europene a insistat asupra solidarităţii în contextul crizei energetice.

    „Prezentul ne testează, trebuie să fim bine organizaţi şi coordonaţi la nivel european”, a declarat Ursula von der Leyen.

    Potrivit prognozelor şi scenariilor anticipate, în cazul unei ierni dure şi a unor perturbări în ceea ce priveşte aprovizionare cu energie, PIB-ul UE ar putea scădea cu până la 1,5%.

    Propunerea de reducere a consumului este momentan doar o măsură pe care ţările o pot implementa voluntar, însă dacă riscul unei acutizări şi mai grave a crizei energetice apare, recomandarea ar putea deveni obligaţie.

  • Vladimir Putin aruncă Europa într-o cursă contra cronometru împotriva uneia dintre cele mai dure ierni din istoria continentului

    Uniunea Europeană a început constituirea unor planuri de urgenţă pentru scenariul în care robinetul de gaz rusesc este oprit definitiv. Temerile oficialilor europeni au explodat după ce Vladimir Putin anunţat că nivelurile de gaz rusesc care trec prin Nord Stream 1 vor continua să se reducă în viitor, scrie Reuters.

    Livrările prin Nord Stream 1, care reprezintă peste o treime din exporturile de gaze ruseşti către Europa, ar urma să se reia joi, după o perioadă de pauză de 10 zile, luată pentru realizarea unor lucrări de mentenaţă anuală.

    Livrările prin această conductă au fost reduse chiar înainte de intrarea în perioada de mentenaţă şi au constituit cauza unui conflict în cele două părţi.

    Reducerea fluxurilor de gaz au împiedicat Europa de la atingerea obiectvilui de alimentare a rezervoarelor de gaz. Această problemă ar putea determina raţionalizarea combustibilului la iarnă şi ar putea impacta negativ fragila creştere economică a continentului.

    Reducerea fluxului de gaze este răspunsul Moscovei la sancţiunile Occidentului lansate pe fondul războiului din Ucraina.

    Oficialii UE au reacţionat deja în acest sens şi au cerut statelor membre reducerea consumului de gaz cu 15%, în cazul în care Putin alege să oprească definitiv livrările.

    „Credem că o întrerupere totală este posibilă, iar dacă nu acţionăm acum vom fi foarte vulnerabili în faţa acestei probleme. Dacă aşteptăm ca fluxurile să îşi revină, vom ajunge să plătim din ce în ce mai scump şi doar vom face jocurile Rusiei”, a declarat un oficial.

    Politicienii europeni au acuzat Rusia că foloseşte aprovizionarea cu gaz pe post de armă politică, invocând probleme tehnice doar ca pretext pentru reducerea livrărilor. În replică, Kremlinul susţine că Rusia rămâne un furnizor de energie de încredere şi a dat vina pe sancţiuni pentru fluxul redus de gaze.

    Gazprom, companie de stat controlată de Kremlin, a redus exporturile care trec prin Nord Stream 1 cu 60%, invocând probleme la o turbină a cărei întreţinere avea loc în Canada.

    De la izbucnirea războiului din Ucraina, preţul gazelor a explodat. Preţurile au ajuns la 160 de euro p megawatt pe oră, marcând o creştere de 360% faţă de perioada pre-război. Vârful exploziei de preţuri a fost înregistrat în martie, atunci când megawatt-ul a ajuns să coste 335 de euro.

     

  • Cum vrea Europa să se lupte cu criza gazelor. Ursula von der Leyen: Cerem statelor membre reducerea consumului de gaz cu 15%

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat, miercuri, că Europa se pregăteşte pentru scenariul în care Rusia întrerupe total furnizarea de gaz către Europa. În cazul în care se va întâmpla, va fi lansată o alertă la nivelul UE, ca statele membre să reducă cu 15% consumul.

    Preş CE, Ursula von der Leyen a declarat că Rusia şantajează europa şi foloseşte energia ca o armă.

    „De aceea, oricare eventualitate, fie că vorbim despre o reducere totală sau parţială a reducerii de gaze ruseşti, Europa are nevoie să se pregătească. Nu începem de la zero şi acesta este un avantaj. Deja am făcut foarte multe pentru a ne reduce dependenţa de combustibilii fosili ruseşti. Am creat un depozit central care în acest moment este plin în capacitate de 64%. Am setat o platformă pentru achizii comune la nivelul UE şi am propus planul Powe EU. Are o componentă de aprovizionare din alte surse în afară de Rusia. Al doilea pilon este reducerea cererii per ansamblu în ceea ce priveşte consumul de gaze. În ceea ce priveşte primul pilon, aprovizionarea cu gaze din alte surse în afară de Rusia a crescut în mod impresionant din ianuarie anula cesta, cu 35 de puncte. Ţineţi minte că a existat acel acord cu SUA în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaz lichefiat. Am vorbit cu liderii din Algeria, din Egipt, s-a semnat un memorandum pentru creşterea aprovizionării cu Azerbaidjanul şi am lucrat foarte mult pentru a creşte sursele de energie verde, pentru că aceasta este energia viitorului şieste energia de care avem nevoie. În afară de faptul că este o energie curată, este o energie pe care o obţinem pe plan local şi ne face independenţi”, a spus preşedintele CE.

    Ursula von der Leyen a mai spus că de la începutul acestui an au fost adăugaţi 20 de gigawaţi la nivelurile de energie, iar dacă s-ar face o paralelă cu nivelul de gaz, se va vedea că Europa a reuşit să înlocuiască o parte din combustibilii fosili.

    Nici în ceea ce priveşte economisirea energiei, Europa nu o ia de la zero, potrivit Ursulei von der Leyen, pentru că există posibilitatea ca Rusia să întrerupă total gazul.

    „Statele fac deja foarte multe în acest sens. Avem 11 state membre care au lansat avertismente în legătură cu consumul de gaze, iar al 12-lea stat membru este la nivel de alertă. Ştim că trebuie să ne pregătim pentru mai multe. Pregătirea nu este suficientă. Trebuie să adresăm şi se întâmplă pentru prima dată acest lucru, să adresăm problema securităţii energetice la nivel european. Trebuie să fim proactivi şi să ne pregătim pentru o potenţială întrerupere totală a aprovizionării cu gaz rusesc. Iar acest scenariu este foarte posibil. Am văzut ce s-a întâmplat în trecut. Ştim foarte clar că Rusia calculează în mod clar, încearcă să pună presiune asupra noastră prin reducerea de gaze. Este un scenariu posibil să ne aşteptăm la o întrerupere totală a gazului rusesc, ceea ce ar afecta întreaga UE. O criză a gazelor pe piaţa unică a UE va afecta fiecare stat membru UE”, a mai spus preşedintele CE.

    CE propune, astfel, ca Europa să treacă de această iarnă luând în considerare varianta că aprovizionarea cu gaze ruseşti se întrerupe cu totul.

    „Trebuie să ne umplem depozitele cât mai repede şi ca să facem asta trebuie să reducem consumul de gaze. Ştiu că este mult de cerut pentru toate statele europene, dar este un pas necesat pentru a ne proteja. Astăzi propunem un instrument de urgenţă pe baza art. 122, cu două obiective. Unul este ca fiecare stat membru să îşi reducă consumul de gaze, iar la doilea obiectiv este să punem la dispoziţie o plasă de sigurnaţă pentru toate statele membre. În cazul în care există această reducere a gazului, vom lansa o alertă la nivelul UE: cerem statelor membre să reducă cu 15% consumul de gaze”, a mai spus von der Keyen.

     

  • Uniunea Europeană doreşte reducerea consumului de gaze cu 10-15% în vederea unei viitoare crize energetice pe care Moscova ar putea-o provoca prin tăierea aprovizionărilor

    Uniunea Europeană va stabili miercuri planurile de urgenţă pentru a reduce cererea de gaze în câteva luni, avertizând ţările că, fără reduceri profunde aplicate acum, blocul s-ar putea lupta pentru combustibil în timpul iernii dacă Rusia întrerupe livrările, scrie Reuters.

    Europa se grăbeşte să-şi umple rezervoarele de gaz înainte de iarnă şi să construiască un tampon de aprovizionare în cazul în care Moscova restricţionează şi mai mult livrările. Gazprom a oprit deja aprovizionarea către unele state ale UE.

    Comisia Europeană va îndemna ţările să se pregătească pentru o posibilă criză energetică prin reducerea consumului de gaze. Un proiect UE, văzut de Reuters, ar propune ca ţările să-şi reducă cererea de gaze în următoarele opt luni, lucru care ar putea deveni obligatoriu din punct de vedere juridic în caz de urgenţă a aprovizionării.

    Oficialii UE au declarat că ţinta va fi reducerea cu 10-15% a consumului de gaz.

    Propunerea, care s-ar putea modifica înainte de a fi publicată, ar avea nevoie de aprobarea ţărilor UE, care sunt în mare parte responsabile pentru propriile politici energetice.

    A existat o rezistenţă din partea ţărilor mici, care consideră că planurile lor de urgenţă nu au nevoie de un impuls de la Bruxelles.

    „Suntem împotriva impunerii unor obiective obligatorii de reducere”, a declarat ministrul polonez al Climei, Anna Moskwa, săptămâna trecută. Polonia şi-a umplut depozitul de gaz la 98% din capacitate după ce Rusia a oprit livrările de gaze către ţară în aprilie.

    Dar oficialii UE sunt de părere că prevenirea problemei este mai bună decât tratarea ei.

    Oficialii susţin că o reducere completă a gazelor ruseşti, combinată cu o iarnă rece, ar putea reduce PIB-ul mediu al UE cu 0,9-1,5% dacă ţările nu se vor pregăti deloc. 

    Livrările de gaz urmează să fie repornite prin conducta rusă Nord Stream 1 către Germania, joi, după finalizarea lucrărilor de întreţinere anuală.

    Au existat temeri în rândul guvernelor că fluxurile nu vor reporni, ceea ce ar accentua şi mai tare criza a gazelor, mărind semnificativ preţurile. Surse au declarat pentru Reuters că fluxurile se vor relua, cel mai probabil, dar nu la capacitate maximă.

  • Veştile proaste curg lanţ pentru români: După o serie de scumpiri vine şi anunţul care duce la “explozia” ratelor celor care au credite

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat joi la 7,05%, în creştere faţă de miercuri, când indicele a atins 6,99%.

    La începutul lunii iulie, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 6,47%, în timp ce la începutul lunii iunie acesta era cotat la 5,99%.

    Indicele ROBOR la 3 luni a început anul 2022 la 3,02%. Creşterea indicelui la nivelul actual a început în data de 24 februarie, când Rusia de declarat război Ucrainei, moment în care indicele a crescut de la 3,56% în data de 23 februarie 2022 la 3,61% în data de 24 februarie 2022.

    Din acel moment, indicele ROBOR la 3 luni a avut un trend ascendent destul de abrupt până în ziua de astăzi când era cotat la 7,05%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţia şi politica fiscală. Săptămâna trecută BNR a decis să majoreze dobânda-cheie de la 3,75% la 4,75%, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75% pe an. Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 2,65% pe baza datelor dinT1/2022. 

     

     

  • România ar trebui să îşi reducă cererea de gaze cu o treime pentru a trece cu bine iarna în absenţa totală a gazului rusesc. De unde se va tăia?

    ♦ Oprirea livrărilor de gaz rusesc prin Nord Stream 1, chiar în perioada în care economiile europene sunt în cursa pentru umplerea depozitelor de gaze, trimite o nouă undă de şoc asupra blocului, temerea majoră fiind că livrările nu vor fi reluate nici măcar după cele 10 zile de intervenţii tehnice anunţate de ruşi ♦ Cu depozitele pe jumătate goale şi fără soluţii certe de diversificare, în cazul unei sistări complete a livrărilor de gaze din Rusia, consumul intern ar trebui să scadă cu o treime, exact cât este ponderea importurilor, arată un studiu recent.

    Aşa cum au promis, ruşii au oprit ieri livrările de gaze prin Nord Stream 1, conducta-mamut care se înţeapă în Germania tra­versând Marea Baltică şi prin care intră în cea mai mare economie a UE circa 55 de miliarde de metri cubi de gaze anual.

    Importurile totale de gaze ale UE de la ruşi erau de circa 155 de miliarde de metri cubi. Deşi oprirea livrărilor ar trebui să fie numai de 10 zile, sunt semne de întrebare majore că ruşii chiar vor relua alimentarea după această perioadă în care sunt progra­mate anumite operaţiuni tehnice la Nord Stream 1.

    „Moscova este la butoane atunci când vine vorba de energie şi arată asta prin reducerea livrărilor către Bătrânul Conti­nent şi vânzarea resurselor sale la un preţ foarte ridicat şi asta printre picături. Luni, pe 11 iulie, compania rusească Gazprom a început operaţiunile de mentenanţă la conducta Nord Stream 1. Acesta este un exerciţiu de rutină, dar îngrijorarea de la Paris la Berlin via Roma este că la finalul acestor operaţiuni programate, adică pe 21 iulie, gigantul rus va ridica alte probleme ca pretext pentru a-şi sista complet livrările“, scriu junaliştii de la Le Monde.

    Dintre economiile care au cel mai mult de suferit de pe urma sistării livrărilor de gaze ruseşti, Germania iese în evidenţă, depen­denţa celei mai mari economii euro­pene de resursele ruşilor fiind de 50%. Dar orice lovitură dată Germaniei şi industriei sale se răsfrânge asupra celorlalte economii, aflate oricum în prag de recesiune.

    „Înlocuirea gazului rusesc cu LNG deja şi-a atins limitele. Scăderea importurilor de gaze ruseşti mai poate fi compensată de acum înainte doar prin reducerea consu­mului. La nivelul UE, pe perioada urmă­toarelor 10 luni, ar fi necesară o reducere a consumului de 15% faţă de media anilor 2019-2021 pentru a compensa scăderea vo­lu­­melor de gaze ruseşti care vin prin con­ducte“, anunţă specialiştii de la Bruegel, un think-tank european, cu sediul în Bruxelles. Calculele sunt făcute pentru o iarnă medie, nu pe temperaturi extrem de joase.

    România este un caz privilegiat la nivel europan, având o producţie internă care să-i acopere 70% din necesarul de consum, dar pentru restul este dependentă de importu­rile de gaze ruseşti, fără alternative concrete în acest moment. Mai mult, depo­zitele de gaze sunt pline numai în procent de 46% în contextul în care sezonul de în­ma­gazinare devine tot mai dificil pe fondul instabilităţii livrărilor din Rusia. Polonia, de exemplu, are depozitele de gaze aproape pline, dar ceea ce este remarcabil este faptul că oricum ţara a ieşit din iarna trecută cu depozitele pline în proporţie de 76%, caz unic la nivel european, după cum reiese dintr-o analiză a grupului financiar Erste.

    „Serviciile de înmagazinare oferite de Operatorul Sistemului de Stocare din Polo­nia se asigură pe considerente nediscri­mi­na­torii şi de tratament egal pentru toţi cli­enţii. Singura influenţă asupra nivelului de înmagazinare din depozite o au clienţii“, au precizat reprezentanţii Gas Storage Poland pentru ZF întrebaţi fiind de politica de înmagazinare aplicată. Gas Storage Poland face parte din portofoliul companiei de stat PGNiG. Dincolo de depozite pline, Polonia are contracte de alimentare cu LNG şi în curând urmează să intre în funcţiune gazoductul Baltic Pipe, care conectează statul la rezervele bogate din Marea Nordului. Proiectul dezvoltat în pa­ralel cu gazoductul controversat ruso-german Nord Stream 2 are toate şansele să fie dus la bun sfârşit conform planului, deşi s-a lovit de obstacole „birocratice“ pe alte meleaguri. Polonia pare astfel unul dintre cele mai pregătite state pentru iarna aceasta.

    În cazul României, cu excepţia gazului nou din Marea Neagră extras de la americanii de la Black Sea Oil & Gas (BSOG), gaz care cel mai probabil va acoperi declinul producţiei de pe uscat, la acest moment nu sunt alternative concrete pentru a acoperi o eventuală sistare a gazului rusesc. Mai mult, depozitele de înmagazinare sunt pe jumătate goale.

  • Bezos critică apelul lui Biden care cere ca benzinăriile să reducă preţurile

    Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, şi-a reluat disputa cu Casa Albă. A treia cea mai bogată persoană din lume îl critică pe preşedintele Joe Biden pentru că a cerut companiilor care administrează benzinării să reducă preţurile, potrivit Reuters.

    Într-un tweet de sâmbătă, Biden a afirmat că „suntem în vremuri de război şi de pericol global” şi a cerut companiilor să reducă preţurile la benzină, care au crescut vertiginos în multe părţi ale ţării.

    „Reduceţi preţul pe care îl practicaţi la pompă pentru a reflecta costul pe care îl plătiţi pentru produs. Şi faceţi-o acum”, a spus preşedintele.

    La scurt timp după aceea, Bezos a scris pe Twitter: „Ouch. Inflaţia este o problemă mult prea importantă pentru ca White House să continue să facă astfel de declaraţii. Este fie o direcţionare greşită directă, fie o neînţelegere profundă a dinamicii de bază a pieţei”, a spus Bezos.

    Duminică, secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a respins criticile lui Bezos, susţinând că preţul petrolului a scăzut cu aproximativ 15 dolari pe baril în ultima lună, în timp ce preţurile la pompă „abia” au scăzut.

    „Dar cred că nu este surprinzător faptul că tu crezi că faptul că firmele de petrol şi gaze care se folosesc de puterea pieţei pentru a obţine profituri record pe seama poporului american este modul în care ar trebui să funcţioneze economia noastră”, a scris ea pe Twitter.

    Bezos s-a mai confruntat în trecut cu administraţia lui Biden. În mai, el l-a acuzat pe Biden că a indus publicul în eroare şi a dat vina pe administraţia sa pentru o creştere a inflaţiei.

     

  • Ce spun operatorii de pe piaţa jocurilor de noroc online despre taxa de 40% pe retrageri

    Operatorii de pe piaţa jocurilor de noroc online atrag atenţia că impunerea unei taxe de 40% pe retrageri, prevăzută într-un act normativ discutat de Guvern, va avea ca efect direct reducerea numărului de jucători de pe site-urile licenţiate în România şi migrarea lor către o zona site-urilor ilegale, nelicenţiate, se arată într-un comunicat.

    “Înainte de a adopta o astfel de măsură fiscal, trebuie luaţi în considerare o serie de factori. În primul rând, jocurile de noroc online sunt în principal o industrie a divertismentului, nicidecum o sursă de venituri pentru jucători. Conform datelor AOJND, peste 80% din cei care retrag bani în urma participării la jocuri de noroc, retrag sume de până la maxim 1.000 de lei, majoritatea fiind însă mult mai mici, de ordinul a câtorva sute de lei. Practic, vorbim majoritar de cazuri în care jucătorul nu urmăreşte câştigul cu orice preţ ci plăcerea de a concura, în acest fel gambling online fiind mai degrabă o sursă de reducere a stresului cotidian”, a declarat Odeta NESTOR, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă (AOJND).

    Potrivit datelor asociaţiei, aproximativ 90% din totalul jocurilor online se desfăşoară pe site-uri licenţiate în România.

    Prin impunerea noii taxe şi migrarea jucătorilor, veniturile statului se vor reduce pe termen scurt şi mediu, în loc să crească consideră Asociaţia.

    “Am subliniat deseori că România reprezintă un model de succes în ceea ce priveşte legislaţia în gambling. Însă această situaţie depinde de capacitatea autorităţilor de a menţine un cadru legislativ şi fiscal atrăgător”, a mai declarat Nestor.

    AOJND estimează că o astfel de taxă ar reduce cu peste 50% taxele plătite de operatorii de jocuri de noroc prin reducerea activităţii. În plus, ar obliga operatorii la reducerea investiţiilor în unităţi de dezvoltare de software locale, în publicitate şi în sponsorizarea sportului.

    Membrii AOJND sunt Betfair, eFortuna, Netbet, PokerStars, SportingBet, Stanleybet, Unibet, Baumbet, Betano, Circus, Maxbet, Efbet, Public Win, WinMaster.