Tag: razboi

  • Preţul petrolului continuă să crească, odată ce războiul dintre Israel şi Hamas, aflat încă sub control, începe să îndrepte atenţia oficialilor către cererea globală

    Preţul petrolului a avansat după ce a suferit o serie de scăderi în primele două zile ale săptămânii, în condiţiile în care războiul dintre Israel şi Hamas, aflat încă sub control, a făcut ca atenţia să se îndrepte către cererea globală, scrie Bloomberg.

    Contractele futures pentru ţiţeiul american au ajuns aproape de 82 de dolari pe baril. Forţele israeliene au continuat să avanseze treptat în Fâşia Gaza, armata raportând primele victime de la începutul asaltului terestru.

    Consumul de ţiţei din SUA a atins cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani în august, o creştere puternică faţă de cifrele săptămânale de la acea vreme. Producţia din China, cel mai mare importator de petrol din lume, a scăzut din nou în octombrie, în timp ce BP Plc a declarat că pieţele globale de benzină şi motorină sunt supraalimentate.

    „Preţul petrolului s-a stabilizat după prăbuşirea suplimentară de marţi, care a şters complet prima de război, în timp ce accentul s-a îndreptat către îngrijorările legate de creştere şi slăbiciunea sezonieră a cererii”, a declarat Ole Hansen, şeful departamentului de strategie pentru mărfuri de la Saxo Bank A/S.

    Institutul American Petroleum Institute, finanţat de industrie, a declarat că stocurile de ţiţei din SUA au crescut cu 1,35 milioane de barili săptămâna trecută, potrivit unei persoane familiare cu datele în cauză. De asemenea, centrul de depozitare de la Cushing, Oklahoma, a înregistrat o creştere modestă a stocurilor. AlphaBBL a raportat, de asemenea, o extindere a stocurilor la Cushing.

  • Yemenul declară oficial război Israelului

    Purtătorul de cuvânt oficial al forţelor armate yemenite, generalul de brigadă Yahya Saree Anu, a spus că ţara sa declară oficial război Israelului.

    Declaraţia se referă la „a treia operaţiune în sprijinul fraţilor oprimaţi din Palestina”.

    Purtătorul de cuvânt yemenit a recunoscut că au fost lansate rachete spre Israel, inclusiv un „număr semnificativ de rachete balistice”. În plus, au fost lansate drone.

    Atacurile au vizat „instalaţii inamice din teritoriile ocupate”.

    „Vom continua să desfăşurăm atacuri de calitate superioară folosind rachete şi drone până când agresiunea Israelului va înceta”, a adăugat purtătorul de cuvânt oficial yemenit.

    De asemenea, Saree a precizat că loviturile vor continua până când Forţele de Apărare Israeliene (IDF) vor înceta operaţiunile în sectorul Gaza.

    Anterior, s-a raportat interceptarea unei rachete de clasă „sol-sol” lansată din zona Mării Roşii spre oraşul Eilat din sudul Israelului.

  • Războiul dintre Israel şi Hamas: Tel Avivul apelează la producătorul controversatului software de spionaj Pegasus pentru ajuta la monitorizarea ostaticilor din Fâşia Gaza

    Serviciile de securitate ale Israelului apelează la companii de programe de spionaj, inclusiv la producătorul controversatului software Pegasus, pentru a ajuta la urmărirea ostaticilor din Fâşia Gaza, potrivit mai multor persoane familiare cu această chestiune, raportează Bloomberg.

    NSO Group şi Candiru, ambele aflate pe lista neagră a SUA, sunt rugate să îşi îmbunătăţească rapid capacităţile de spionaj pentru a răspunde nevoilor stabilite de forţele de securitate ale ţării, potrivit a patru surse din industria securităţii cibernetice şi unui oficial guvernamental israelian. Acestea, împreună cu alte câteva firme de software, colaborează la îndeplinirea cererilor guvernamentale, oferindu-şi în mare parte serviciile gratuit, au declarat persoanele în cauză, care au cerut să nu fie identificate deoarece nu sunt autorizate să comenteze operaţiunile militare ale statului.

    Ministerul Apărării nu a răspuns întrebărilor suplimentare adresate de Bloomberg. Forţele de apărare israeliene şi NSO, care produce Pegasus, au refuzat, de asemenea, să comenteze.

    Candiru este pregătită să contribuie la efortul de război în orice mod este necesar, a declarat joi compania, fără a da mai multe detalii.

    Peste 200 de persoane – dintre care şi străini – sunt captive în Gaza. Deşi în ultimii ani Israelul a făcut eforturi considerabile pentru a asigura recuperarea ostaticilor, violenţa atacurilor surpriză din această lună a dus la un sprijin solid pentru o potenţială invazie. Guvernele occidentale fac presiuni pentru mai multe negocieri, iar preşedintele american Joe Biden a citat miercuri siguranţa ostaticilor ca fiind unul dintre motivele pentru care Israelul ar trebui să întrerupă ofensiva terestră.

    Israelul a discutat despre posibilităţile de salvare a ostaticilor cu alte guverne, care au oferit informaţii şi expertiză cu privire la modul de extragere a prizonierilor în cazul în care eforturile diplomatice prin intermediul Qatarului şi Egiptului eşuează, potrivit unor persoane separate, familiarizate cu discuţiile.

    Dintre ostatici, mai mult de jumătate au paşapoarte străine. Patru ostatici au fost eliberaţi de la începutul luptelor.

  • Ucrainenii îşi continuă în forţă investiţiile în Europa. Polonia atrage investiţii masive din partea acestora

    În România, construcţiile, energia şi producţia de ciocolată sunt câteva dintre domeniile pe care au pariat ucrainenii.

    Conflictul cu Rusia determină un număr în creştere de firme ucrainene să se concentreze pe alte pieţe pentru a-şi reduce dependenţa de piaţa locală în scădere şi a profita de milioanele de ucraineni care au fugit din calea războiului. Polonia este în centrul atenţiei acestora, însă directorii de companii ucrainene se îndreaptă către noi pieţe din Europa de Est pentru a-şi creşte businessul.

    Înaintea invaziei ruseşti, sectorul corporate ucrainean avea o reputaţie amestecată peste graniţe, cu scandalurile de corupţie şi semnele de întrebare privind transparenţa afectându-i imaginea.

    Drept urmare, majoritatea firmelor ucrainene se concentrau pe piaţa locală sau furnizau pentru pieţe din Rusia şi alte state foste comuniste.

    Însă războiul a schimbat dramatic peisajul. Antreprenorii ucraineni au beneficiat de susţinere în multe ţări.

    Olena Romanova a lăsat în urmă un business de saloane de masaj facial de succes când a fugit din Ucraina cu destinaţia Polonia după invazia Rusiei, scrie AFP.

    Împreună cu trei parteneri de business, aceasta oferă acum aceleaşi servicii în Polonia, businessul său numărându-se printre cele aproximativ 30.000 deschise de refugiaţi ucraineni în Polonia de atunci.

    „Am realizat că avem nevoie să ne dezvoltăm pentru a nu înnebuni“, a declarat Romanova, care a plecat din Keiv cu una dintre fiice în prima zi a războiului şi a fost nevoită să-şi lase soţul în urmă.

    Romanova este una din cei aproximativ un milion de ucraineni care trăiesc în prezent în Polonia. Unu din 10 noi businessuri des­chise în această ţară este deţinut de un ucrainean.

    O cincime din businessurile ucrainene care apar în pofida încetinirii economiei poloneze sunt în curs de constituire. Un număr mare dintre acestea operează în sectorul tech, iar restul în servicii de coafor.

    Karina Synevych munceşte pentru popularul lanţ ucrainean de restaurante pescăreşti Chernomorka, care şi-a deschis două unităţi în Varşovia.

    Aceasta spune că lansarea şi administrarea unei afaceri în Polonia sunt mai organizate şi mai transparente decât în Ucraina. Când primul restaurant Chernomorka s-a deschis în Varşovia, primii clienţi erau toţi ucraineni, care au lăsat reviewuri despre plăcerea de a consuma mâncare autohtonă şi de a vorbi limba natală.

    „Pur şi simplu am plâns când le-am citit“, spune Synevych.

    Treptat, ucrainenii au început să-şi aducă prietenii polonezi, iar acum majoritatea clienţilor sunt polonezi.

    Cel mai mare serviciu poştal al Ucrainei, Nova Poshta, deserveşte de asemenea acum marea comunitate ucraineană din Polonia.

    Acesta a deschis prima unitate din Polonia în octombrie sub numele de Nova Post, aceasta permiţând clienţilor să trimită şi să primească rapid colete către şi dinspre Ucraina.

    „În prezent, există şapte sucursale în Varşovia şi avem 34 în întreaga Polonie“, arată şeful diviziei poloneze, Ievghen Tafiychuk.

    Marina Ivanova, un fitness trainer, folo­seşte serviciul în mod regulat. „Astăzi, de exem­plu, am comandat cămăşi brodate din Ucraina. Cumva, am vrut să susţin un producător ucrainean“, spune aceasta. „De ase­menea, trimit o mulţime de lucru către ar­mată prin intermediul Nova Poshta. Prietenii mei le primesc în Odesa şi le trimit mai departe“.

    Pentru mulţi ucraineni, chiar şi pentru cei care au deschis businessuri de succes în Polonia, a-şi face planuri pe termen lung este un lucru extrem de dificil.

    „Trăiesc în prezent“, spune Romanova. Synevych spune că viaţa actuală nu este mai bună sau mai rea, ci pur şi simplu diferită. „Încerc să nu-mi fac niciun plan. Cel mult, îmi fac planuri pentru o lună“.

    Şi Andriy Khudo, coproprietar şi director al grupului de restaurante !FEST, a ales să deschidă activ în Polonia pentru că pe piaţa respectivă brandul şi produsele sale erau deja populare.

    Însă unele firme din Ucraina se uită şi către alte pieţe din Europa, urmând strategii diferite.

    Rostyslav Vovk, CEO al firmei ucrainene de hrană pentru animale Kormotekh, spune că firma a început cu vânzări în ţările baltice, retailerii încercând să înlocuiască produsele ruseşti.

    „Principalul nostru obiectiv acum este să ne dezvoltăm peste graniţe mult mai rapid decât ne plănuisem înainte de război“.

    Lukas, o companie de familie din sectorul dulciurilor cu sediul în centrul Ucrainei, a pătruns pe piaţa slovacă în urmă cu opt ani pentru a-şi comercializa produsele şi a le exporta către alte ţări din UE. Acum, compania intenţionează să înfiinţeze o unitate de producţie în Slovacia.

    În România, construcţiile, energia şi producţia de ciocolată sunt câteva dintre domeniile pe care au pariat ucrainenii.

  • Avertismentul Băncii Mondiale: războiul Israel-Hamas ar putea da o grea lovitură economiei lumii

    Ajay Banga, preşedintele Grupului Băncii Mondial, avertizează că războiul Israel-Hamas ar putea da o grea lovitură economiei mondiale.

    Războiul dintre Israel şi Hamas ar putea da o lovitură „gravă” dezvoltării economice în întreaga lume, a spus preşedintele Băncii Mondiale, potrivit Sky News.

    Este risc de daune economice „grave” la nivel global, avertizează şeful Băncii Mondiale.

    „Cred că suntem într-un moment foarte periculos”, a declarat Ajay Banga la o conferinţă a investitorilor din Arabia Saudită.

    Războiul a lovit deja economia Israelului, determinând Banca Israelului să reducă prognozele de creştere.

  • Preţul petrolului se menţine aproape de 90 de dolari pe baril şi continuă să fie afectat de războiul dintre Israel şi Hamas

    Petrolul s-a menţinut aproape de 90 de dolari pe baril, după ce luni a înregistrat cea mai mare scădere de la atacul Hamas asupra Israelului, scrie Bloomberg.

    Referinţa globală Brent a suferit o serie de modificări, după ce a scăzut cu 2,5% în sesiunea precedentă. În Israel se fac tot mai multe apeluri pentru a regândi amploarea unei invazii terestre, pe fondul pericolului de represalii din partea militanţilor Hezbollah din Liban, al temerilor legate de soarta celor aproximativ 200 de ostatici din Gaza şi al riscului de pierderi militare israeliene.

    De asemenea, economia occidentală înregistrează noi semne de slăbiciune, datele economice semnalând că zona euro ar putea intra în recesiune. Acest lucru a reiterat riscurile tot mai accentuate pentru consumul de petrol.

    Lipsa unor perturbări imediate în Orientul Mijlociu, sursa a aproximativ o treime din ţiţeiul mondial, a dus la diminuarea unei părţi din prima de risc de război. Cu toate acestea, Brent-ul este încă cu aproximativ 7% mai mare decât înainte de atacul din 7 octombrie, iar printre principalii factori care ar putea declanşa o nouă creştere a preţurilor se numără intensificarea de către Washington a controalelor de conformitate privind petrolul iranian sancţionat şi întreruperea de către Teheran a unor rute maritime cheie.

    „Eforturile diplomatice din Gaza indică posibilitatea unei răciri a conflictului, domolind elanul preţurilor la petrolul”, a declarat Priyanka Sachdeva, analist senior de piaţă la Phillip Nova Pte. „De asemenea, pieţele aşteaptă cu nerăbdare noi indicii privind economia americană pentru a evalua cererea internă de combustibil”.

  • Războiul dintre Isreal şi Hamas afectează piaţa ţiţeiului: Preţul petrolului coboară în timp ce Tel Avivul continuă să amâne invazia terestră din Gaza

    Preţul petrolului a scăzut, urmărind pierderile de pe pieţele bursiere, în timp ce Israelul continuă să amâne invazia terestră din Gaza, pe fondul eforturilor diplomatice de a asigura eliberarea mai multor ostatici, raportează Bloomberg.

    Referinţa globală Brent a scăzut sub 92 de dolari pe baril, iar West Texas Intermediate s-a tranzacţionat aproape de 87 de dolari, după două săptămâni consecutive de creşteri. Israelul a avertizat că Hezbollah, grupare susţinută de Iran, riscă să atragă Libanul vecin în război, chiar dacă a continuat raidurile aeriene violente asupra Hamas în Gaza. Peste 60.000 de persoane din Israel au fost evacuate de-a lungul graniţei cu Libanul.

    Brent-ul a crescut cu aproximativ 8% de la atacul din 7 octombrie, din cauza îngrijorărilor legate de faptul că războiul dintre Hamas şi Israel va atrage şi alte naţiuni în conflict, inclusiv Libanul, Iranul şi, eventual, SUA. Orientul Mijlociu furnizează aproximativ o treime din ţiţeiul mondial, iar principalele riscuri pentru piaţă sunt ca Washingtonul să intensifice controalele de conformitate privind petrolul iranian sancţionat şi ca Teheranul să întrerupă rutele de transport maritim cheie.

    O ofensivă terestră a Israelului în Fâşia Gaza, aşteptată pe scară largă, a fost amânată – datorită presiunilor exercitate de Occident – pentru a câştiga timp în scopul eliberării ostaticilor deţinuţi de Hamas, desemnat grup terorist de către SUA şi Uniunea Europeană. O mamă americană şi fiica ei au fost eliberate vineri prin medierea Qatarului.

    Creşterea preţului la petrol „încetineşte în timp ce accentul pus pe ajutorul umanitar şi pe asigurarea eliberării ostaticilor sugerează că o potenţială invazie terestră din partea Israelului poate aştepta”, a declarat Yeap Jun Rong, strateg de piaţă la IG Asia Pte. „Acest lucru ar putea să limiteze riscurile unei noi escaladări, cel puţin pentru moment”.

    Traderii de petrol şi-au reiterat predicţiile în mod optimist în contextul războiului, fondurile speculative sporindu-şi pariurile combinate în săptămâna încheiată la 17 octombrie că Brent şi WTI vor creşte, potrivit datelor bursiere publicate vineri. Volatilitatea petrolului a crescut şi ea săptămâna trecută.

    Ţiţeiul ar putea câştiga peste 10 dolari pe baril dacă criza din Orientul Mijlociu se agravează, au declarat într-o notă analiştii de la RBC Capital Markets LLC, inclusiv Michael Tran. Cu toate acestea, durata şi sustenabilitatea unei astfel de creşteri nu sunt deloc sigure.

  • Războiul dintre Isreal şi Hamas afectează piaţa ţiţeiului: Preţul petrolului coboară în timp ce Tel Avivul continuă să amâne invazia terestră din Gaza

    Preţul petrolului a scăzut, urmărind pierderile de pe pieţele bursiere, în timp ce Israelul continuă să amâne invazia terestră din Gaza, pe fondul eforturilor diplomatice de a asigura eliberarea mai multor ostatici, raportează Bloomberg.

    Referinţa globală Brent a scăzut sub 92 de dolari pe baril, iar West Texas Intermediate s-a tranzacţionat aproape de 87 de dolari, după două săptămâni consecutive de creşteri. Israelul a avertizat că Hezbollah, grupare susţinută de Iran, riscă să atragă Libanul vecin în război, chiar dacă a continuat raidurile aeriene violente asupra Hamas în Gaza. Peste 60.000 de persoane din Israel au fost evacuate de-a lungul graniţei cu Libanul.

    Brent-ul a crescut cu aproximativ 8% de la atacul din 7 octombrie, din cauza îngrijorărilor legate de faptul că războiul dintre Hamas şi Israel va atrage şi alte naţiuni în conflict, inclusiv Libanul, Iranul şi, eventual, SUA. Orientul Mijlociu furnizează aproximativ o treime din ţiţeiul mondial, iar principalele riscuri pentru piaţă sunt ca Washingtonul să intensifice controalele de conformitate privind petrolul iranian sancţionat şi ca Teheranul să întrerupă rutele de transport maritim cheie.

    O ofensivă terestră a Israelului în Fâşia Gaza, aşteptată pe scară largă, a fost amânată – datorită presiunilor exercitate de Occident – pentru a câştiga timp în scopul eliberării ostaticilor deţinuţi de Hamas, desemnat grup terorist de către SUA şi Uniunea Europeană. O mamă americană şi fiica ei au fost eliberate vineri prin medierea Qatarului.

    Creşterea preţului la petrol „încetineşte în timp ce accentul pus pe ajutorul umanitar şi pe asigurarea eliberării ostaticilor sugerează că o potenţială invazie terestră din partea Israelului poate aştepta”, a declarat Yeap Jun Rong, strateg de piaţă la IG Asia Pte. „Acest lucru ar putea să limiteze riscurile unei noi escaladări, cel puţin pentru moment”.

    Traderii de petrol şi-au reiterat predicţiile în mod optimist în contextul războiului, fondurile speculative sporindu-şi pariurile combinate în săptămâna încheiată la 17 octombrie că Brent şi WTI vor creşte, potrivit datelor bursiere publicate vineri. Volatilitatea petrolului a crescut şi ea săptămâna trecută.

    Ţiţeiul ar putea câştiga peste 10 dolari pe baril dacă criza din Orientul Mijlociu se agravează, au declarat într-o notă analiştii de la RBC Capital Markets LLC, inclusiv Michael Tran. Cu toate acestea, durata şi sustenabilitatea unei astfel de creşteri nu sunt deloc sigure.

  • Occidentul continuă războiul energetic cu Rusia: Franţa plănuieşte o extindere în valoare de 1,8 miliarde de dolari a unei uzine de uraniu din sudul ţării pentru a reduce dependenţa energetică faţă de Moscova

    Orano SA va cheltui 1,7 miliarde de euro (1,8 miliarde de dolari) pentru a extinde o uzină de uraniu din sudul Franţei, în condiţiile în care ţările din Occident încearcă să îşi reducă dependenţa de combustibilul nuclear rusesc, scrie Bloomberg.

    Investiţia va creşte producţia la instalaţia Georges Besse 2 cu peste 30%, a declarat Orano într-un comunicat. În cele din urmă, instalaţia va procesa suficient uraniu pentru a genera energie nucleară pentru echivalentul a 120 de milioane de gospodării pe an, a precizat compania.

    SUA şi Europa s-au abţinut de la sancţionarea gigantului nuclear rus Rosatom Corp. din cauza îngrijorării că alimentarea cu energie electrică a sute de milioane de oameni ar fi pusă în pericol. Cu toate acestea, Occidentul continuă să taie legăturile cu Kremlinul, care a redus fluxurile de gaze naturale către Europa în urma invaziei sale în Ucraina.

    „În contextul geopolitic actual, scopul acestei creşteri a capacităţilor de exploatare a uraniului este de a consolida suveranitatea energetică occidentală în Franţa”, a declarat joi Claude Imauven, preşedintele Orano, companie controlată de stat. „Decizia Orano răspunde cerinţelor exprimate de clienţii noştri de a-şi consolida securitatea aprovizionării, producţia urmând să fie demarată începând din 2028″.

    Rosatom este cea mai mare uzină de uraniu din lume, cu 43% din capacitatea totală de producţie, potrivit Orano. Acesta este urmat de Urenco Ltd., un grup britanico-olandezo-german, cu o cotă de 31%, China National Nuclear Corp. cu 13%, şi Orano cu 12%.

  • Preşedintele României, Klaus Iohannis: Ne concentrăm pentru a ajuta Ucraina să câştige războiul, dar avem datoria şi responsabilitatea de a ne proiecta relaţia pe termen lung

    „Ne concentrăm pentru a ajuta Ucraina să câştige războiul, dar avem datoria şi responsabilitatea de a ne proiecta relaţia pe termen lung. Vom continua sprijinul, inclusiv cel militar, cât este necesar, până la victorie“

    preşedintele României, Klaus Iohannis, după întâlnirea cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski..